2019
Te ’oa’oa o te feiā mo’a
Novema 2019


Te ’oa’oa o te feiā mo’a

E tae mai te ’oa’oa nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Mesia, nā roto i te upo’oti’ara’a i ni’a i te ’oto ’e te paruparu nā roto iāna, ’e nā roto i te tāvinira’a mai tāna i tāvini.

’Ua pāpa’i te peropheta o te Buka a Moromona, ’o Enosa, te mo’otua a Lehi, nō ni’a i te hō’ē ’ohipa ta’a ’ē i tupu i roto i tōna orara’a. Tē a’ua’u ra ’oia i te ’ānimara, ’o ’oia ana’e i roto i te uru rā’au, ’ua ha’amata a’era Enosa i te feruri i te mau ha’api’ira’a a tōna metua tāne, ’o Iakoba. Tē nā ’ō ra ’oia : « ’Ua ha’amana’o māite au i roto i ta’u ’ā’au i te mau parau tā’u i fa’aro’o i te parau-pinepine-hia e tō’u ra metua nō te ora mure ’ore ’e te ’oa’oa ho’i o te feia mo’a ra ».1 I roto i te po’ia pae vārua o tōna ’ā’au, ’ua tūturi Enosa nō te pure, e pure fa’ahiahia ē pō noa atu ē ao noa atu, e pure tei fa’atae mai i te mau heheura’a faufa’a rahi ’e te pāpūra’a nā reira ato’a te mau parau fafau.

E rave rahi ha’api’ira’a tē nehenehe e ’apo mai i roto i teie ’ohipa nō Enosa, i teie rā mahana, tē mea tā’u e feruri ra, ’o te ha’amana’ora’a ïa Enosa i tōna metua tāne i te parau-pinepine-ra’a nō ni’a i te « ’oa’oa o te feiā mo’a ra ».

I roto i te ’āmuira’a, ’a toru matahiti i teienei, ’ua paraparau te peresideni Russell M. Nelson nō ni’a i te ’oa’oa.2 I roto i tāna mau parau, ’ua nā ’ō ’oia :

« Te ’oa’oa e tae mai, ’aore re’a nō te mea e fa’aruruhia nei, pauroa rā nō te mea i ni’a iho e fa’atumuhia ai tō tātou orara’a.

« Tei ni’a te fa’atumura’a o tō tātou orara’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua… ’e ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia, ’ei reira te ’oa’oa e tae mai ai noa atu te mea e tupu ra—’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a. Nō ’ō mai iāna ’e nōna te ’oa’oa e tae mai ai… Nō te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, te ’oa’oa, ’o Iesu Mesia ïa ! »3

Te feiā mo’a, ’o rātou ïa tei tomo i roto i te fafaura’a o te ’evanelia nā roto i te bāpetizora’a ’e te tūtavara’a ’ia pe’e i te Mesia ’ei pipi nāna.4 Nō reira, te « ’oa’oa o te feiā mo’a », ’o te ’oa’oa ïa nō te rirora’a mai te Mesia te huru.

Tē hina’aro nei au e paraparau nō te ’oa’oa e tae mai nō te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, te ’oa’oa e hiti mai nō te upo’oti’ara’a i ni’a i te ’oto ’e te paruparu nā roto iāna ’e te ’oa’oa i roto i te tāvinira’a mai tāna i tāvini.

Te ’oa’oa nō te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Mesia

E tau ’imi ’āreareara’a teie e rave rahi ta’ata e uiui nei i te faufa’a nō te mau fa’auera’a a te Fatu ’aore rā ’o tē tāu’a ’ore noa nei ho’i i te reira. E ’ere i te mea varavara ē, te ta’ata e ha’ama’au i te mau arata’ira’a hanahana mai te ture nō te vi’ivi’i ’ore, te peu ha’avare ’ore ’e te mo’ara’a o te sābati, e au ē, tē manuia ra rātou ’e te ’oa’oa ra i te mau mea maita’i o te orara’a, ’e i te tahi taime, e mea hau atu tā rātou i tā te feiā e tūtava nei i te ha’apa’o i te parau. Tē ha’amata ra vetahi i te uiui ē, e mea ho’ona ānei te tauto’ora’a ’e te mau tusia. ’Ua amuamu te nuna’a tahito nō ’Īserā’ela i te hō’ē taime :

« E mea faufa’a ’ore te ha’amori i te Atua : ’e e aha tā tātou faufa’a i te ha’apa’ora’a i tāna parau, ’e tātou i haere ma te fa’aha’aha’a i mua i te aro o Iehova sabaota ra ?

« ’E tenāna, tē parau ra tātou i te feiā te’ote’o ra, ’o te maita’i ïa ; ’e te feiā i rave i te parau ’ino ra, tei fa’ateiteihia ïa ; ’e te feiā i fa’ao’ō’o i te Atua, ’ua ora ïa ».5

Tīa’i noa na ’outou, ’ua parau te Fatu ē tae roa « te mahana tā’u e fa’ata’a ra, ’ei tao’a maita’i roa ra… « ’Ei reira ’outou e ’ite ai i te huru-’ē-ra’a i te ta’ata parau ti’a ’e te ta’ata parau ’ino, i te ta’ata i ha’amori i te Atua, ’e te ta’ata e ’ore e ha’amori iāna ».6 E nehenehe te ta’ata ’ino « e ’oa’oa i tā rātou ’ohipa nō te hō’ē tau », e tau poto noa rā.7 E vai maoro te ’oa’oa o te feiā mo’a.

Tē ’ite nei te Atua i te mau mea i tō rātou vaira’a mau, ’e tē fa’a’ite nei ’oia i tāna huru hi’ora’a ia tātou nā roto i tāna mau fa’auera’a, nō te arata’i manuia ia tātou nō te fa’a’ati i te mau herepata ’e te mau ’āpo’o o te tāhuti nei, ’ia tae atu i te ’oa’oa mure ’ore. ’Ua fa’ata’a te peropheta Iosepha Semita ē : « ’Ia ha’api’i ana’e tāna mau fa’auera’a ia tātou, e mea nā roto ïa i te hi’ora’a o te ora mure ’ore ; nō te mea tē hi’ohi’a mai ra tātou e te Atua mai te mea ra ē, tei roto tātou i te tau mure ’ore ; tē pārahi nei te Atua i roto i te tau mure ’ore ’e ’aita ’oia e hi’o nei i te mau mea mai ia tātou nei ».8

’Aita vau i ’ite a’enei i te ta’ata tei fāri’i i te ’evanelia i tōna pa’arira’a ’e tei ’ore i parau ē, ’āhani pa’i ’oia i ’ite i te reira nā mua atu. E nā ’ō rātou : « E fea pa’i mā’itira’a tano ’ore ’e te hape tā’u e ’ape atu. » ’O te mau fa’auera’a a te Fatu tō tātou arata’i nō te mau ma’itira’a maita’i a’e ’e te mau fa’ahope’ara’a ’oa’oa a’e. E mea maita’i ’ia ’oa’oa tātou ’e ’ia ha’amāuruuru ho’i tātou iāna nō te fa’a’itera’a mai i teie ’ē’a maita’i rahi roa.

Hōho’a
Te tuahine Kamwanya

I tōna taure’are’ara’a, ’ua ha’apae te tuahine Kalombo Rosette Kamwanya nō te Repūpirita Manahune nō Tōneto, i teienei tei roto ’oia i te misiōni nō Abidjan Tō’o’a o te rā (Côte d’Ivoire), i te mā’a ’e ’ua pure ho’i e toru mahana nō te ’ite i te ’avei’a tā te Atua i hina’aro nōna. I roto i te hō’ē ’ōrama fa’ahiahia, ’ua fa’a’itehia ’oia e piti fare, te hō’ē fare purera’a ’e te tahi fare tāna i ’ite i teienei e hiero. ’Ua ha’amata ’oia i te ’imi ’e ’aita i maoro roa ’ua ’itehia mai te fare purera’a o tōna ’ōrama. ’Ua pāpa’ihia i ni’a iho « Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. » ’Ua bāpetizohia te tuahine Kamwanya, nā reira ato’a tōna metua vahine ’e tōna nau taea’e e ono. ’Ua parau te tuahine Kamwanya : « I te fāri’ira’a vau i te ’evanelia, mai te huru vau i te hō’ē manu i roto i te ’āfata tei fa’aorahia. ’Ua ’ī tō’u ’ā’au i te ’oa’oa… ’Ua pāpū iā’u ē, ’ua here te Atua iā’u ».9

Maoti te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Fatu e ti’a ai ia tātou ’ia putapū hope a’e ’e ’ia putapū ’ōhie a’e i tōna here. E arata’i ’āfaro te ’ē’a piriha’o ’e te oaoa o te mau fa’auera’a i te rā’au ra nō te ora, ’e te tumu rā’au ’e tō te reira mau hotu, te mea monamona a’e ’e te « mea hina’arohia i te mau mea ato’a »,10 e fa’ahōho’ara’a ïa nō te here o te Atua ’o tē fa’a’ī i te vārua i « te ’oa’oa rahi roa ».11 ’Ua nā ’ō te Fa’aora :

« I haʼapa’o ʼoutou i tā’u ra parau, ʼe vai herehia atu ā outou e au ; mai iā’u i haʼapa’o i te parau ʼa tāʼu Metua ra, ʼe te vai herehia nei ā vau e āna.

« I parau atu vau ia ’outou i teie nei mau parau, ’ia vai ā tō’u ’oa’oa ia ’outou, ’e ’ia ti’a ato’a ho’i tō ’outou ’oa’oara’a ».12

Te ’oa’oa nō te upo’oti’ara’a nā roto i te Mesia

Noa atu ā e mea ha’apa’o maita’i tātou i te mau fa’auera’a, e mau tāmatara’a ’e e mau ’ati tē nehenehe e tāpū i tō tātou ’oa’oa. ’Ia tūtava rā tātou i te upo’oti’a i ni’a i teie mau fifi ma te tauturu a te Fa’aora, e fa’aherehere te reira i te ’oa’oa tā tātou e putapū nei i teienei ’e te ’oa’oa tā tātou e tīa’i. ’Ua tāmarū te Mesia i te ’ā’au o tāna mau pipi : « E pohe tō ’outou i teie nei ao. E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».13 E mea nā roto i te fāriura’a i ni’a iāna, te ha’apa’ora’a i tāna parau, te tā’amura’a ho’i ia tātou iāna te tāmatara’a ’e te ’oto e taui ai ’ei ’oa’oa. Teie te hō’ē hi’ora’a.

I te matahiti 1989, tē tāvini ra ’o Jack Rushton ’ei peresideni nō te titi nō Irvine i California (Marite). I te hō’ē tere ’utuāfare nā te pae miti nō California, tē fa’ahe’e tino ra Jack ’a taora ai te miti iāna i ni’a i te hō’ē ’ōfa’i tei tāpo’ihia i te miti, fati a’era tōna ’a’i ’e pēpē maita’i te puo ivi tuamo’o. I muri mai, ’ua nā ’ō mai Jack ē : « I te topara’a vau tō’u ’itera’a ē, e huma tō’u tino ».14 E’ita fa’ahou tāna e nehenehe e paraparau ’e e huti i te aho ’ōna ana’e iho.15

Hōho’a
Te mau fēti’i ’e te mau hoa e tauturu nei ia Rushton mā

’Ua tāpapa mai te fēti’i, te mau hoa ’e te mau melo o te titi nō te tauturu i te taea’e Rushton ’e tāna vahine, ’o Jo Anne, ’e te hō’ē mea i rotopu i te rahira’a, nō te fa’anaho ia i te hō’ē tuha’a o tō rātou fare nō te pārahira’a tūra’i a Jack. Riro mai nei Jo Anne ’ei ta’ata aupuru mātāmua nōna nō na 23 matahiti i muri iho. Ma te fa’ahiti i te mau fa’ati’ara’a i roto i te Buka a Moromona nō te haerera’a te Fatu e fārerei i tōna mau ta’ata i roto i tō rātou mau ’ati nō te ha’amāmā i tā rātou mau hōpoi’a,16 ’ua parau Jo Anne ē : « Pinepine au i te māere i te māmā o tō’u ’ā’au i te aupurura’a i tā’u tāne ».17

Hōho’a
Jack ’e Jo Anne Rushton

Maoti te tahi tauira’a i roto i tōna hutira’a aho i noa’a ai ia Jack ’ia paraparau, ’e i roto i terā matahiti, ’ua pi’ihia ’oia ’ei ’orometua ha’api’ira’a tumu nō te ’evanelia ’e ’ei patereareha nō te titi. ’Ia hōro’a ’oia i te ha’amaita’ira’a patereareha, e haere mai te tahi atu taea’e nō te autahu’ara’a e tu’u i te rima o te taea’e Rushton i ni’a i te upo’o o te ta’ata fāri’i, ma te tāpe’a i tōna rima i te roara’a o te ha’amaita’ira’a. ’Ua fa’aru’e mai Jack i te mahana Noela nō te matahiti 2012, 22 matahiti tāvinira’a itoito mau.

Hōho’a
Jack Rushton

I roto i te hō’ē uiuira’a, ’ua nā ’ō Jack ē : « E tae mai iho ā te mau fifi i roto i tō tātou orara’a ; e tuha’a te reira nō te pārahira’a i ni’a i te fenua nei. Tē mana’o ra vetahi ē, e pāruru te ha’apa’ora’a fa’aro’o ’aore rā te fa’aro’o i te Atua ia rātou i te mau ’ohipa ’ino. ’Iā’u i mana’o, e ’ere roa atu ïa. Tō’u mana’o, ’oia ho’i, ’ia pūai tō tātou fa’aro’o ’e ’ia tupu te mau ’ohipa ’ino, ’o tē tupu mai iho ā, e noa’a ia tātou ’ia fa’aruru i te reira… ’Aita roa atu tō’u fa’aro’o i te ’āueue, ’eiaha rā e mana’o ē, ’aita vau i topa i roto i te fa’aturumara’a. ’Ia mana’o vau, nō te taime mātāmua o tō’u orara’a, ’ua tūra’ihia vau i te hope’a, ’e ’aita roa atu e horora’a, nō reira ’ua fāriu vau i ni’a i te Fatu, ē tae mai i teie mahana, tē putapū nei au i te ’oa’oa i reira iho ».18

E mahana teie, i te tahi taime e mau ’arora’a aroha ’ore nā ni’a i te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare ’e nā te mau ta’ata iho i ni’a i te feiā e ’imi nei i te tāpe’a i te fa’aturera’a a te Fatu nō te ’ahu, te ’āreareara’a ’e te vi’ivi’i ’ore pae ’āpeni. E mea pinepine ’o te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari, i roto i te feiā mo’a, nā reira ato’a te mau vahine ’e te mau metua vahine e amo nei i teie satauro nō te fa’ao’ō’ora’a ’e te hāmani-’ino-ra’a. E ’ere i te mea ’ōhie ’ia ti’a nā ni’a atu i te reira hāmani-’ino-ra’a, e ha’amana’o rā i te mau parau a Petero : « ’Ia fa’a’inohia ’outou i te i’oa o te Mesia ra, e ao tō ’outou ; nō te mea tē fa’aea ra te Vārua hanahana, te Vārua o te Atua i ni’a iho ia ’outou : ’ua fa’a’inohia ’oia e rātou, ’ua ha’amaita’ihia rā e ’outou ».19

I roto i te ’Ō i Edene, e vaira’a hara ’ore tō Adamu e Eva, « ’aore o rāua e ’oa’oa, nō te mea ’aita rāua i ’ite i te ’ati ».20 I teienei, ’ei tino ti’a’au, tē ’ite nei tātou i te ’oa’oa i roto i te upo’oti’ara’a i te vaira’a ’oto noa atu ā te hōho’a, ’o te hara ānei, te tāmatara’a, te paruparu ’aore rā te tahi noa atu fifi ārai poupou. ’O teie te ’oa’oa nō te ’itera’a i te haerera’a i mua i ni’a i te ’ē’a nō te ti’ara’a pipi ; te ’oa’oa nō te « [matarara’a] i tā [tātou] mau hara, ’e ’ua hau tō [tātou] ’ā’au »21 ; te ’oa’oa nō te putapūra’a i te rahira’a ’e te tupura’a te hō’ē vārua nā roto i te aroha o te Mesia.22

Te ’oa’oa nō te tāvinira’a mai tā te Mesia e tāvini nei

Tē ’ite nei te Fa’aora i te ’oa’oa i roto i te fa’atupura’a i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore.23 Nō ni’a i te tāra’ehara a te Fa’aora, ’ua parau te peresideni Russell M. Nelson :

« I roto i te mau mea ato’a, ’o Iesu Mesia te hi’ora’a maita’i hope, ‘’o tei fa’a’oroma’i i te satauro… i te [’oa’oa] i tu’uhia mai i mua i tāna aro’ [Hebera 12:2]. ’A feruri na ! Nō te fa’a’oroma’i i te ’ohipa ri’ari’a roa a’e tei tupu a’enei i ni’a i te fenua nei, ’ua rōtahi tō tātou Fa’aora i ni’a i te ’oa’oa !

« ’E e aha ho’i terā ’oa’oa i tu’uhia i mua i tōna aro ? Pāpū ē, tei roto te ’oa’oa nō te tāmāra’a, te fa’aorara’a i te māuiui ’e te ha’apūaira’a ia tātou ; te ’oa’oa nō te ’aufaura’a i te mau hara o te ta’ata ato’a e tātarahapa ; te ’oa’oa nō te roa’ara’a nō ’outou ’e nō’u, te ho’ira’a i te fare—ma te mā ’e te ti’amā—nō te ’ora ’e tō tātou nau metua i te ra’i ’e te ’utuāfare ».24

Nā reira ato’a, te ’oa’oa tei « tu’uhia i mua i tō tātou aro », ’o te ’oa’oa ïa nō te tauturura’a i te Fa’aora i roto i tāna ’ohipa fa’aorara’a. Tātou te hua’ai ’e te mau tamari’i nā Aberahama,25 tē ’āmui nei tātou i roto i te ha’amaita’ira’a i te mau ’utuāfare ato’a o te ao nei i « te mau ha’amaita’ira’a o te ’Evanelia, ’oia ho’i, te mau ha’amaita’ira’a o te ora, ’oia te ora mure ’ore. »26

E tae mai te mau parau a Alama i te ferurira’a :

« ’O teie ïa tō’u ’oa’oara’a, penei a’e ’o tē riro vau ’ei mauha’a i te rima o te Atua e arata’ihia ai te hō’ē ta’ata i te tātarahapa ; ’o te reira ïa tō’u ’oa’oara’a.

« ’E inaha, ’ia ’ite au i tō’u ra mau taea’e ’e rave rahi i te ’ā’au tātarahapa mau ra, ’e i te haerera’a mai i te Fatu i tō rātou Atua, ’ua ’ī roa tō’u ’ā’au i te ’oa’oa i reira…

« ’Aita vau i ’oa’oa i tā’u iho ’ohipa maita’i ana’e ra, ’ua rahi ato’a rā tō’u nei ’oa’oa i te ’ohipa maita’i a tō’u ra mau taea’e i haere i te fenua ra o Nephi…

« ’Ia ha’amana’o vau i te ’ohipa maita’i a tō’u ra mau taea’e, ’ua hōpoi-’ē-hia ïa tō’u vārua, ’e ’ua riro mai te mea ē, ’ua ta’a ’ē te tino i te vārua, nō te rahi o tō’u ’oa’oa ».27

’O te mau hotu nō tā tātou tāvinira’a i te tahi ’e te tahi i roto i te ’Ēkālesia te hō’ē tuha’a nō te ’oa’oa tei « tu’uhia mai i mua i tō tātou aro ». Noa atu ā te mau taime mana’o paruparu ’e te urupu’upu’u, e nehenehe tātou e tāvini māite atu mai te mea e rōtahi tātou i ni’a i te ’oa’oa nō te aura’a mai te Atua ia tātou ’e te fa’ataera’a i te māramarama, te tauturu ’e te poupou i tāna mau tamari’i, tō tātou mau taea’e e mau tuahine.

I tō rāua haerera’a i Haiti i te ’āva’e i ma’iri nō te ha’amo’ara’a o te hiero nō Port-au-Prince, ’ua fārerei Elder David Bednar ’e te tuahine Susan i te hō’ē tuahine ’āpī tei fa’aru’e mai tāna tāne i roto i te hō’ē ’ati rahi. ’Ua heva rāua ’e ’ōna. I te mahana sābati rā, ’ua haere mai taua vahine iti ra e ha’apa’o i tāna hōpoi’a vahine fāri’i nō te mau ’ōro’a ha’amo’ara’a, ma te mata marū ’e te fāri’i nō te mau ta’ata’a ato’a i tomo mai i roto i te hiero.

Tē ti’aturi nei au ē, te « ’oa’oa hope o te feiā mo’a », e tae mai ïa nā roto i te ’ite ē, tē tāparu nei te Fa’aora nō rātou,28 « ’e ’aita e ti’a i te ta’ata ’ia ’ite i te ’oa’oa [e] fa’a’ī i tō [tātou] vārua ’a fa’aro’o a’e ai [tātou] ia Iesu, ’a pure atu ai ’oia i te Metua nō [tātou] ra ».29 Nā muri i te peresideni Russell M. Nelson, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e hōro’a te ’oa’oa nō te feiā mo’a ha’apa’o maita’i « tei fa’a’oroma’i i te hāmani ’ino o teie nei ao »30 ’e tei « hina’aro pāpū, ’ia ora i te orara’a parau ti’a, mai tei ha’api’ihia mai e Iesu Mesia ».31 ’Ia ’ī ’outou i te ’oa’oa, ’o tā’u nei pure i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.