2019
Mai, pe’e mai—te fa’anahora’a ’aro ’e te itoito a te Fatu.
Novema 2019


Mai, pe’e mai—te fa’anahora’a ’aro ’e te itoito a te Fatu.

E fa’aineine te Fatu i tōna mau ta’ata i mua i te mau arora’a a te ’enemi. Te Mai, pe’e mai ’o te fa’anahora’a ’aro ïa ’e te itoito a te Fatu.

Tē ’oa’oa nei tātou ’ia fārerei ’āmui i roto i teie ʼāmuiraʼa rahi faʼahiahia a Te ʼĒkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hopeʼa Nei. E ha’amaita’ira’a i te fāri’ira’a i te mana’o ’e te hina’aro o te Fatu nā roto i te mau ha’api’ira’a a tōna mau peropheta ’e mau ’āpōsetolo. ’O te peresideni Russell M. Nelson te peropheta ora a te Fatu. ’Auē tō tātou māuruuru i tāna parau a’o ’e te arata’ira’a fa’auru tei fāri’ihia i teie mahana.

Tē ’āpiti nei au i tō’u ’itera’a pāpū i tō tei fa’a’itehia nā mua atu. Tē fa’a’ite pāpū nei au nō ni’a i te Atua, tō tātou Metua mure ’ore. Tē ora nei ’oia ’e ’ua here ’oia ’ia tātou ’e tē tīa’i nei ’oia ia tātou. Tē hōro’a mai nei tāna fa’anahora’a nō te ’oa’oa i te ha’amaita’ira’a nō teie orara’a tāhuti nei ’e nō tō tātou ho’ira’a i mua i tōna aro.

Tē fa’a’ite ato’a nei au i te ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia. ’O ’oia te Tamaiti Fānau Tahi a te Atua. ’Ua fa’aora ’oia ia tātou i te pohe, ’e tē fa’aora nei ’oia ia tātou i te hara ’a fa’a’ite ai tātou i te fa’aro’o i roto iāna ’e ’a tātarahapa ai. Tē hōpoi mai nei tāna tusia tāra’ehara hope ’ore nō tātou i te mau ha’amaita’ira’a o te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore. « ’Ia ha’amaita’ihia te Atua nō te ō fāito ’ore o tāna tamaiti hanahana » (« Te Mesia Ora : Te fa’a’itera’a pāpū o te mau ’āpōsetolo », Liahona, Mē 2017, te tāpo’i roto nō mua).

’Ua ha’amaita’ihia te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’ati a’e te ao nei ’ia ha’amori ia Iesu Mesia i roto i tōna mau hiero. Tē patuhia nei te hō’ē o te reira mau hiero i Winnipeg, Canada. ’Ua haere māua o tā’u vahine, o Anne Marie, e hi’o i te vāhi patura’a i te ’āva’e ’Ātete o teie matahiti. E mea nehenehe roa te hāmanira’a o te hiero ’e e mea pāpū ē, e mea nehenehe ’ia oti mai. Terā rā, e’ita e noa’a te hō’ē hiero nehenehe i Winnipeg, ’aore rā i te tahi atu vāhi, mai te mea ē, ’aita e niu pa’ari ’e te pāpū.

’Ua ha’afifi te ’ohura’a tau pa’arira’a ’e te tahera’a hiona ’e te huru tupura’a o te fenua i Winnipeg i te fa’aineinera’a o te niu o te hiero. Nō reira, ’ua fa’aotihia ē, e tu’u i roto i te niu o te hiero e 70 pou auri i roto i te tīmā. E 60 ’āvae (18 m) te roa tō teie mau pou ’e 12 e tae atu i te 20 initi (30 e tae atu i te 50 cm) te menemene. E pātiahia te reira mau pou i roto i te repo ’e ū atu i ni’a i te papa, i te hōhonura’a fātata e 50 ’āvae (15 m) i raro i te fenua. Nā teie mau pou e 70 e ha’apa’ari ’e e ha’apāpū i te niu nō te hiero nehenehe nō Winnipeg.

Tātou te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, tē ’imi ato’a nei tātou i te hō’ē niu pa’ari ’e te pāpū i roto i tō tātou orara’a—hō’ē niu pae vārua e hina’arohia nō tō tātou tere i roto i te tāhuti nei nō te ho’i atu i tō tātou fare i te ao ra. E ha’amauhia te reira niu i ni’a i te papa o tō tātou fa’afāriura’a i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

Tē ha’amana’o ra tātou i te mau ha’api’ira’a a Helamana nō roto mai i te Buka a Moromona : « E teie nei, e tā’u nā tamari’i, ’a ha’amanaʻo, ’a ha’amanaʻo, ’e ’ia ha’amau i tō ’ōrua niu i ni’a i te papa ra o tō tātou ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua ho’i, ’e ’ia hāpono mai te diabolo i tōna ra mata’i ’ū’ana, ’e tāna mau ohe nā roto i te pū’āhiohio, ’e ’ia ma’iri mai tōna ra ūa pa’ari, ’e tōna vero rahi i ni’a iho ia ’ōrua ra, e ’ere ’oia i te mana i ni’a iho ia ’ōrua e pūtōhia ai ’ōrua i raro i te ’ābuso, ’a mamae ai i te ’oto mure ’ore ra, nō te papa pa’i tā ’ōrua i ti’a i niʻa ra, o te niu mau ïa, o te tumu ’ia patuhia i ni’a e te ta’ata, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri rātou i raro » (Helamana 5:12

’Aua’e pa’i tē ora nei tātou i te hō’ē tau tē ha’api’i mai nei te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo ia tātou nō ni’a i te Fa’aora o Iesu Mesia. ’Ia pe’e tātou i tā rātou parau a’o, e tauturu te reira ia tātou ’ia ha’amau i te hō’ē niu pa’ari i roto i te Mesia.

Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i fa’ata’a mai i roto i te ’āmuira’a rahi o te ’āva’e ’Ātopa i ma’iri a’e nei, « te fā tau maoro a te ’Ēkālesia ’o te tauturura’a ïa i te mau melo ato’a ’ia fa’arahi i tō rātou fa’aro’o i tō tātou Fatu ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara, ’ia tauturu ia rātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a ’e te Atua ’e ’ia ha’apūai ’e ’ia tā’ati ho’i i tō rātou ’utuāfare ». I roto i teie orara’a fifi i teie mahana, e ’ere i te mea ’ōhie.. Tē fa’arahi noa atu ra te ’enemi i tāna mau ’arora’a i ni’a i te fa’aro’o ’e i ni’a ia tātou ’e i tō tātou ’utuāfare ma te vitiviti ’e te tāmau māite. Nō te fa’aora ia tātou i te pae vārua, e hina’aro tātou i te fa’anahora’a ’aro ’e te itoito a te Fatu » (« Mau parau ’ōmura’a », Liahona, Nov. 2018, 7; tu’uhia te fa’atomara’a).

I muri a’e i te parau poro’i a te peresideni Nelson, ’ua fa’a’ite mai o Elder Quentin L. Cook nō te Pupu nō te Tino Ahuru Mā Piti ’Āpōsetolo i te rāve’a tauturu Mai, pe’e mai nō te ta’ata hō’ē ’e nō te ’utuāfare. Teie tāna i fa’ahiti i roto i tāna mau parau :

  • « Teie rāve’a tauturu ’āpī nō te tuatāpapara’a i te fare, Mai, pe’e mai ’ua fa’ata’ahia ïa nō te tauturu i te mau melo ’ia ha’api’i mai i te ’evanelia i roto i te ’utuāfare.

  • « Nā te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare ato’a i roto i te ’Ēkālesia teie rāve’a tauturu » [Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare (2019), vi] ».

  • « Tā tātou fā ’o te fa’a’aifāitora’a ïa i te mau ’itera’a i te pae ’Ēkālesia ’e i te pae ’utuāfare ’ia nehenehe te reira ’ia fa’arahi i te fa’aro’o ’e te fāito pae vārua, ’e ’ia fa’ahōhonu i te fa’afāriura’a i te Metua i te ao ra ’e i te Fatu ia Iesu Mesia ». (« Te fa’afāriura’a hōhonu ’e te pāpū i te Metua i te Ao ra ’e i te Fatu ia Iesu Mesia », Liahona, Novema 2018, 8–12).

Ha’amata i te ’āva’e Tēnuare ra nō teie matahiti, ’ua ha’amata te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, ’ati a’e te ao nei, i te tuatāpapa i te faufa’a ’āpī, ma te fa’a’ohipa i te rāve’a tauturu Mai, pe’e mai ’ei arata’i nō tātou. Nā roto i te hō’ē tārena hepetoma, tē tauturu nei te Mai, pe’e mai ia tātou ’ia tuatāpapa i te mau pāpa’ira’a mo’a, te ha’api’ira’a tumu o te ’evanelia, ’e te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo. E rāve’a tauturu fa’ahiahia teie nō tātou pā’āto’a.

I muri a’e e iva ’āva’e nō teie ’ohipa tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a moʻa, e aha tā tātou e ’ite nei ? Tē ’ite nei tātou i te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, i te mau vāhi ato’a, te tupu nei i te rahi i roto i te fa’aro’o ’e te ha’apa’o i te Fatu ia Iesu Mesia. Tē ’ite nei tātou i te ta’ata hō’ē ’e te mau ’utuāfare, tē fa’ata’a nei i te taime i roto i te hepetoma nō te tuatāpapa i te mau parau a tō tātou Fa’aora. Tē ’ite nei tātou i te maita’ira’a te ha’api’ira’a o te ’evanelia i roto i tā tātou mau piha ha’api’ira’a i te sābati ’a tuatāpapa ai tātou i te mau pāpa’ira’a mo’a i te fare ’e ’a fa’a’ite ai i tō tātou mau mana’o i te fare purera’a. Tē ’ite nei tātou i te ’oa’oa ’e te hō’ēra’a rahi a’e i roto i te mau ’utuāfare, ’a taui ai tātou mai te tai’o-noa-ra’a i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te tuatāpapara’a hōhonu i te mau pāpa’ira’a mo’a.

’Ua ha’amaita’ihia vau i te fārereira’a e rave rahi feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, ’e i te fa’aro’o-tino-roa-ra’a i tō rātou mau ’itera’a nō ni’a i te Mai, pe’e mai. ’Ua fa’a’ī tā rātou huru fa’a’itera’a i tō rātou fa’aro’o i tō’u ’ā’au ma te ’oa’oa. Teie te tahi mau mana’o tā’u i fa’aro’o, nā roto mai i te mau melo rau o te ’Ēkālesia i roto i te mau vāhi ta’a ’ē o te ao nei :

  • Tē parau ra te hō’ē metua tāne, « tē ’oa’oa nei au i te Mai, pe’e mai nō te mea tē hōro’a mai nei te reira i te hō’ē rāve’a nō te fa’a’ite pāpū i tā’u mau tamari’i nō ni’a i te Fa’aora ».

  • I roto i te tahi atu fare, tē parau ra te hō’ē tamari’i ē, « teie te hō’ē fāna’ora’a ’ia fa’aro’o i tō’u nā metua ’ia fa’a’ite i tō rāua ’itera’a pāpū ».

  • Tē parau ra te hō’ē metua vahine: « ’Ua fa’auruhia tātou nāhea ’ia tu’u i te Atua i mua roa. Terā taime tā tātou i feruri ē, ’aita e vai ra, ’ua ī ïa i te mana’o ti’aturi, te ’oa’oa, te hau, ’e te manuia, nā roto i te mau rāve’a tā tātou i ’ore i ’ite ē, e ti’a te reira ».

  • Teie te parau a te hō’ē nā ta’ata fa’aipoipo : « Tē tai’o nei māua i te mau pāpa’ira’a mo’a, ma te ta’a ’ē roa i tā māua huru tai’ora’a i nā mua ra. ’Ua hau roa atu tā māua e ha’api’i mai nei i tā māua i ha’api’i mai i nā mua ra. Tē hina’aro nei te Fatu ’ia hi’o ta’a ’ē tātou i te mau mea. Tē fa’aineine nei te Fatu ia tātou ».

  • Teie te parau a te hō’ē metua vahine : « E mea au roa nā’u i te mea tē apo ’āmui nei mātou i te mau mea ato’a. Nā mua a’e nei, ’ua tai’o mātou i te reira. I teie mahana, tē ’apo mai nei mātou i te reira.

  • Tē fa’a’ite ra te hō’ē tuahine i teie mana’o pāpū : « Nā mua a’e nei, tē vai ra te ha’api’ira’a ’e nā te mau pāpa’ira’a mo’a e fa’ananea i te reira. I teienei, tē vai ra te mau pāpa’ira’a mo’a ’e nā te ha’api’ira’a e fa’ananea i te reira ».

  • Tē parau ato’a ra te tahi atu tuahine : « E ’ite au i te hō’ē ta’a-’ē-ra’a ’ia rave ana’e au [e fa’atu’ati] i te taime ’aita vau e rave. Tē ’ite nei au ē, e mea ’ōhie a’e ’ia paraparau ia vetahi ’ē nō ni’a ia Iesu Mesia ’e i tō tātou mau ti’aturira’a ».

  • Tē parau ra te hō’ē māmā rū’au ē, « e ha’aputuputu vau i tā’u mau tamari’i ’e te mau mo’otua i te mau sābati, ’e e fa’a’ite ’āmui mātou i te mau mana’o nō roto mai i te Mai, pe’e mai ».

  • Tē parau ra te hō’ē tuahine ē, « te Mai, pe’e mai i tō’u mana’ora’a, e au ïa ē, te Fa’aora iho teie e aupuru mai nei iā’u. E mea fa’auruhia ïa nō te ra’i mai ».

  • Tē nā ō ra te hō’ē metua tāne ē, « ’Ia fa’a’ohipa tātou i te Mai, pe’e mai, e au tātou mai te mau tamari’i a Iseraela, i te tāpa’ora’a i te mau pou o tō tātou mau ’ūputa fare, te pārurura’a i tō tātou ’utuāfare i te mana o te ha’amoura’a ».

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, e mea ’oa’oa mau ’ia fārerei ia ’outou ’e ’ia fa’aro’o ē, tē riro nei te fa’anahora’a ha’api’ira’a Mai, pe’e mai ’ei ha’amaita’ira’a i tō ’outou orara’a. Māuruuru nō tō ’outou itoito.

Te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ma te fa’a’ohipa i te Mai, pe’e mai ’ei arata’i, ’o te ha’apūaira’a ïa i tō tātou fa’afāriura’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia. ’Aita tātou e taui noa nei hō’ē hora iti i te fare purera’a i te sābati, nō te hō’ē hora hau atu ra, nō te tuatāpapa i te pāpa’ira’a mo’a i te fare. Te ha’api’ira’a mai i te ’evanelia ’o te hō’ē ïa tūtavara’a tāmau i te roara’a o te hepetoma. Mai tā te hō’ē tuahine i parau mai iā’u, « te ’ōpuara’a, ’e ’ere te ha’apotora’a mai hō’ē hora i te fare purera’a; o te hōro’ara’a rā i te ’Ēkālesia e ono mahana roa a’e ! »

Teienei, ’a feruri fa’ahou na i te fa’aarara’a tā tō tātou peropheta, te peresideni Nelson, i hōro’a mai ’a ’īriti ai ’oia i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2018 :

« Tē fa’arahi noa atu ra te ’enemi i tāna ’arora’a i te fa’aro’o, ’e ia tātou, ’e i tō tātou mau ’utuāfare, e ’ua ’ū’ana roa. Nō te fa’aora ia tātou i te pae vārua, e hina’aro tātou i te mau fa’anahora’a ’aro ’e te itoito » (Mau parau ’ōmuara’a », 7).

’E, (fātata e 29 hora i muri a’e) i te avatea sābati, ’ua ’ōpani ’oia i te ’āmuira’a nā roto i teie parau fafau : « Mai te mea ē, e rohi itoito ’outou nō te fa’anaho i tō ’outou fare ’ei pū nō te ’apora’a mai i te ’evanelia… e iti roa ïa te mana o te ’enemi i roto i tō ’outou orara’a ’e i roto i tō ’outou fare » (« Te rirora’a ’ei feiā mo’a hi’ora’a maita’i nō te mau mahana hope’a nei », Liahona, Nov. 2018, 113).

Nāhea te mau ’arora’a a te ’enemi e tupu ai i te rahi, i te taime ’a iti ato’a ai ho’i te mana o te ’enemi ? E nehenehe te reira e tupu, ’e tē tupu nei nā roto i te ’Ēkālesia tā’āto’a, nō te mea te fa’aineine nei te Fatu i tōna mau ta’ata nō te mau ’arora’a a te ’enemi. Te Mai, pe’e mai ’o te fa’anahora’a ’aro ïa ’e te itoito a te Fatu. Mai tā te peresideni Nelson i ha’api’i mai, « e nehenehe te fa’anahora’a ha’api’ira’a ’āpī fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, pāturuhia e te ’Ēkālesia, e vaiiho ti’amā i te mana o te mau ’utuāfare ». Terā rā, e tītau te reira i tā tātou tūtavara’a maita’i roa a’e; tītauhia ia tātou ’ia « ha’apa’o maita’i nō te fa’ariro i tō [tātou] fare ’ei vāhi mo’a nō te fa’aro’o » (« Te rirora’a ’ei feiā mo’a hi’ora’a maita’i nō te mau mahana hope’a nei », 113).

Mai tā te peresideni Nelson i parau ato’a, « Tei ia tātou tāta’itahi te hōpoi’a nō tō tātou iho tupura’a i te rahi i te pae vārua » (« Mau parau ’ōmuara’a », 8).

Nā roto i te rāve’a tauturu Mai, pe’e mai tē fa’aineine nei te Fatu ia tātou « nō te mau taime fifi tā tātou e fārerei nei i teienei » (Quentin L. Cook, « Te fa’afāriura’a hōhonu ’e te māoro », 10). Tē tauturu nei ’oia ia tātou ’ia ha’amau i « te niu mau, o te tumu ’ia patuhia i ni’a e te ta’ata, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri rātou i raro » (Helamana 5:12)—te niu o te hō’ē ’itera’a pāpū tei ha’amau-pāpū-hia i ni’a i te papa o tō tātou fa’afāriura’a i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

’Ia riro tā tātou mau tauto’ora’a i te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau mahana ato’a, ’ei fa’aitoitora’a ia tātou, ’e ’ei fa’a’itera’a i tō tātou ti’amā nō te fāri’i i teie mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai. Tā’u ïa pure nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.