’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 6: Te Hoê Taatiraa na te mau Tuahine na te Ao Taatoa


Pene 6

Te Hoê Taatiraa a te mau Tuahine na te Ao Taatoa

I te taime a farerei ai te Peropheta Iosepha Semita i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Nauvoo, ua haapii oia e hau atu i te horo‘araa i te taviniraa pae tino, ua titauhia ia ratou ia haapuai i te taata i te pae varua (a hi‘o i te pene 2) Ma teie a‘o ei niu, ua ite te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te here e te parururaa i te mau vero no te oraraa a tavini amui ai ratou. Ua faaite ratou i te evanelia a Iesu Mesia i te tahi e te tahi e i te feia e haati ra ia ratou. Ua riro te Sotaiete Tauturu ei vahi paruru i to te ao, —e vahi haapuraa—e hoê vahi no te maramarama no to te ao, —e vahi no te haamaitairaa.

I roto i te hoê putuputuraa a te Sotaiete Tauturu i Ogden, Utaha, ua haamauruuru te Tuahine Eliza R. Snow, te piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te mau tautooraa a te mau tuahine no te haapuai te tahi i te tahi i te pae tino e i te pae varua. Ua parau oia ia ratou e noa’tu aita te Ekalesia i tape‘a i te hoê buka no te mau horo‘araa atoa ta ratou i rave no te tauturu i te feia i roto i te fifi, ua tape‘a te Fatu i te hoê buka maitai no ta ratou ohipa faaoraraa:

« Ua ite maitai au e e rave rahi te horo‘ahia o te ore roa e tapae i roto i te mau buka. Ua parau te Peresideni Iosepha Semita e ua faanahohia teie sotaiete no te faaora i te mau varua. Eaha ta te mau tuahine i rave no te faaho‘i mai i te feia tei hahi ê atu ? — no te tamahanahana i te mau aau o te feia tei to‘eto‘e i roto i te evanelia ? — Ua papa‘ihia te tahi atu buka o to outou faaroo, to outou hamani maitai, ta outou mau ohipa e te parau maitai. Ua papa‘ihia te tahi atu buka. Aore roa e mea i mo‘ehia.1

Ua papa’ihia te hoê buka i te ra‘i no te ohipa a te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu a haere atu ai ratou e farerei i te feia ua to‘eto‘e to ratou mau aau e o tei hinaaro i te faaroo, i te hamani maitai, i te mau ohipa maitai e te mau parau maitai.

Te mau Tuahine na te Ao Taatoa

I ropu i te mau matahiti 1900, a faaoroma‘i ai to te ao i te mau hopea o te mau tama‘i e te mau ati fenua, ua tamau noa te ohipa a te Sotaiete Tauturu i te rahi. Ma te haapa‘o noa i te mau tumu no te faanahonahoraa oia hoi—te faarahiraa i te faaroo e te parau-ti‘a o te taata iho, te haapuairaa i te mau utuafare e te mau nohoraa, e te ma‘imiraa e te tautururaa i te feia i roto i te fifi—ua horo‘a te Sotaiete Tauturu i te hoê vahi haapuraa na te mau tuahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ua riro ei mana no te maitai. I te matahiti 1947, ua haapii te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu (te mau Tuahine Belle S. Spafford, Marianne Sharp, e Gertrude Garff), « Ta tatou misioni e misioni ïa no te faaoraraa o te titau i te mafatu rahi a‘e, te tape‘araa marû a‘e e te hinaaro papû a‘e ».2

I taua taime ra, ua haamau te tahi mau faatereraa hau i te mau ta‘oti‘araa politita e tae noa’tu i te tahi mau haavîraa pae tino. Ua opuahia teie mau faaitiraa e te mau paruru, tei matauhia i te pii na roto i te mau i‘oa te Paruru Auri e te Patu no Berlin, no te tape‘a i te tahi mau taata e no te ti‘avaru i te tahi atu mau taata. Ua patu râ te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau patu varua no te vahi haapuraa no te paruru e no te faatomo mai. Ua amui ratou i roto i te hoê autuahineraa na te ao taatoa e ua ani i te tahi atu mau vahine ia amui atu ia ratou.

E tae noa’tu i roto i te mau fenua e ta ratou mau taoti‘araa polititita e ta ratou mau ture tei opani i te tomoraa’tu i roto i te haapa‘oraa faaroo, ua ite te mau melo no te mau Sotaiete Tauturu i te hoê tu‘atiraa i to ratou mau tuahine na te ao taatoa nei. Ua vai ti‘a noa ratou ma te hau i to ratou mau iteraa papû no ni‘a i te evanelia tei faaho‘ihia mai e i te mau tumu no te Sotaiete Tauturu.

I te matahiti 1980, ua tere atu te Peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e ta’na vahine faaipoipo, o Donna , i te hoê Sotaiete Tauturu i Czechoslovakia (teie nei te Repupirita Czech e Slovakia). Ua haamana‘o oia i muri a‘e e:

« E ere roa i te mea ohie i te titau i te mau parau faati‘a, e ua haapa‘o maitai matou eiaha e haafifi i te oraraa maitai o to tatou mau melo, tei aro na e rave rahi mau u‘i no te tape‘a ora noa i to ratou faaroo i raro a‘e i te mau huru faatîtîraa eita e noaa i te parauhia.

« Te pureraa hau atu i te tuiroo ua faaterehia ïa i roto i te hoê piha teitei. Ua tapirihia te mau haamaramarama. E tae noa’tu i te pôraa, ua tae mai te feia i te mau huru hora atoa, te hoê mai te tahi mai vahi e te tahi mai te tahi atu vahi, ia ore ratou e itehia.

« E 12 tuahine tei tae mai. Ua himene matou i te mau himene no Ziona i roto i te mau buka himene— e mau parau noa aita e upa— tei nene‘ihia hau atu i te 50 matahiti na mua’tu. Ua horo‘ahia mai te [hoê haapiiraa] ma te tura mai roto mai i te mau api no te hoê buka tei hamani-rima-hia. …

« Ua parau atu vau i taua mau tuahine ra e e melo ratou no te faanahoraa rahi roa‘e e te maitai roa a te mau vahine i ni‘a i te fenua nei. Ua faahiti au i te Peropheta Iosepha Semita a faati‘a ai oia e te mau Taea‘e i te Sotaiete Tauturu. …

« Ua parahi mai te Varua i reira. Te tuahine tei arata‘i i te pureraa ma te maitai e te tura, ua ta‘i oia.

« Ua parau atu vau ia ratou e ia ho‘i matou ua faataahia vau ia a‘o i te hoê amuiraa a te Sotaiete Tauturu; e nehenehe anei ta’u e faatae i te hoê parau poro‘i no roto mai ia ratou ? E rave rahi tei papa‘i te mau nota; te faaiteraa tata‘itahi, te taatoaraa, tei roto ïa i te varua no te horo‘araa eiaha ra no te aniraa i te tahi mea. Eita roa ïa e mo‘ehia ia’u te mea ta te hoê tuahine i papa‘i: ‘Te hapono atu nei te hoê taatiraa a te mau tuahine i to ratou mau aau e to ratou mau mana‘o i te mau tuahine taatoa e te taparu nei i te Fatu ia tauturu ia tatou ia haere i mua.‘

« Ua faaûru taua mau parau ra, te hoê taatiraa a te mau tuahine, ia’u. Ua nehenehe ia’u ia ite ia ratou i te ti‘araa mai i roto i te hoê haamenemeneraa o te haere atu i rapae i taua piha ra e ua haati i te ao nei ».3

Ua parau te Peresideni Packer no ni‘a i taua putuputuraa ra, « Ua ti‘a vau no te hoê taime noa i roto i taua haamenemeneraa e ua ite au i te mau faaiteraa o te faaroo e te itoito e te here tei haere mai e tei haere atu i na pae toopiti atoa ra ».4

Ua amui taua faaroo e taua itoito e taua here ra no te faatupu i te faufaa ai‘a a te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau vahi atoa. Ua faaitoito te Peresideni Henry B. Eyring, e tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia opere i teie faufaa ai‘a. Ua parau oia e, « E horo‘a outou i te faufaa ai‘a a tauturu ai outou ia vetahi ê ia farii i te horo‘araa o te aroha i roto i to ratou mau aau » « I muri iho e horo‘a ia ratou i te reira i te tahi atu mau taata. Ua papa‘ihia te aamu o te Sotaiete Tauturu na roto i te mau parau e te mau numera, te faufaa ai‘a râ e horo‘ahia ïa mai te tahi aau i te tahi atu aau ».5 E tupu teie ohipa i roto i te haamenemeneraa o te autuahineraa a te Sotaiete Tauturu.

E Vahi no te Haapuraa

Mai te mau mahana matamua mai â o te Sotaiete Tauturu, ua horo‘a te mau tuahine i te hoê vahi haapuraa, e vahi no te faaoraraa, no te here, te hamani maitai, te atuatu e te meloraa. I Nauvoo, ua ite te mau tuahine i te vahi haapuraa i roto i te Sotaiete Tauturu a turu‘i ai ratou i ni‘a i to te tahi faaroo e aravihi e a opere haere ai ratou i te maa e te ahu. Ua tamau teie ohipa a haere atu ai ratou na roto i te mau afaa e a haamau ai ratou ia ratou iho i te fenua no Utaha. I teie nei, a tupu ai te Ekalesia i te rahi na te ao taatoa nei, te tamau noa nei te mau tuahine i te ite i te vahi haapuraa i roto i te Sotaiete Tauturu.

Ua parau te Peresideni Boyd K. Packer: « E riro ïa teie haamenemeneraa rahi o te mau tuahine ei hoê paruru no outou tata‘itahi e no to outou mau utuafare. E nehenehe te Sotaiete Tauturu e faaauhia mai te hoê vahi haapuraa— te hoê vahi ati ore e te paruruhia, te hoê vahi mo‘a no te tau tahito. E paruruhia ïa outou i roto i te reira. E haati te reira i te tuahine tata‘itahi mai te hoê patu paruru ».6

I te matahiti 1999, ua reva’tu o Bobbie Sandberg, te hoê vahine faaipoipo e e metua vahine apî, e to’na utuafare mai te Mau Hau Amui no Marite i te Fenua Taiwan. Noa’tu e e faaea oia i reira e ono noa ava‘e, a haapii ai oia e ta’na tane faaipoipo i te hoê piha haapiiraa reo Marite, ua haati to’na mau tuahine no Taiwan ia’na i roto i te mana paruru o te Sotaiete Tauturu.

Ua ite-mau-hia teie parururaa a tupu ai te hoê aueueraa fenua u‘ana i te fenua, e te mata o te aueueraa tei piha‘iho i te fare o te utuafare Sandberg. Ua marua te mau fare i raro i na tufaa e piti atoa ra o te fare haapiiraa i reira ratou i te oraraa. I roto noa i te mau hora no te aueueraa matamua, ua haere mai te peresideni Sotaiete Tauturu o te Tuahine Sandberg i te utuafare mai te hoê melahi aroha no te hi‘o i to ratou mau hinaaro e no te tauturu ia ratou. No te mea hoi e e rave rahi te mau puromu e te mau fare tei vavahi hia e aita te mau reni niuniu e tere faahou, ua faaohipa teie peresideni utuutu i te hoê noa rave‘a no te utaraa ta’na i nehenehe i ite. Ua taahi oia i to’na pereoo tataahi na roto i te mau vahi paparari e tae noa’tu ua hahaere oia i te mau tuahine e rave rahi i roto i te paroita.

I ropu mau i te ahoaho tino nei, tei raro a‘e te Tuahine Sandberg i te parururaa a te hoê Sotaiete Tauturu. Ua haapa‘o to’na peresideni no te Sotaiete Tauturu i te parururaa e i te mau hinaaro o te mau tuahine atoa i roto i ta’na paroita.

Mai te Tuahine Sandberg, e rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei na te ao nei e nehenehe e faaite i te parau mau o teie parau a te Peresideni Packer: « Auê te mahanahana ia ite e noa’tu te vahi e haere atu [te hoê utuafare], e tia‘i mai te hoê utuafare no te Ekalesia ia ratou. Mai te mahana e tae atu ai ratou, e melo ïa te tane no te hoê pŭpŭ autahu‘araa e e riro ïa te vahine ei melo no te Sotaiete Tauturu ».7

Te Hoê Vahi no te Faaûruraa

Ua piihia te Tuahine Belle S. Spafford te iva o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te ava‘e Eperera 1945, e ua faataahia te Peresideni George Albert Smith te va‘uraa o te Peresideni o te Ekalesia e ono hebedoma i muri mai. Ua faaitoito te Peresideni Smith i te Tuahine Spafford e te mau tuahine atoa no te Sotaiete Tauturu ia horo‘a i te tautururaa pae tino i te mau taata e tamau noa ra i te mauiui no roto mai i te mau hopea o te Tama‘i Rahi II. Ua ani atoa oia ia ratou ia faaite i to ratou faaûruraa i rotopu i te mau vahine atoa o te ao nei. Ua parau oia, « I te taime ua taviri ai te Peropheta Iosepha Semita i te taviri no te ti‘amâraa o te vahine, ua faataui te reira i to te ao atoa ».8

Te Fare a te Sotaiete Tauturu, te hoê Pû no te Faaûruraa.

I te matahiti 1945, ua faaitehia te mau opuaraa no te patu i te hoê fare no te Sotaiete Tauturu. I te ava‘e Atopa 1947, ua farii te Peresideniraa Matamua i te hoê opuaraa tei hohorahia e te Tuahine Belle S. Spafford: e anihia te melo tata‘itahi o te Sotaiete Tauturu, e 100.000 ratou i taua taime ra, ia horo‘a e pae tara marite no te opuaraa. Ua hapono te mau tuahine na te ao taatoa nei i te moni. Ua hapono te tahi i te mau tao‘a hamanihia no to ratou fenua ai‘a no te faanehenehe i roto i te fare. I roto noa i te hoê matahiti, ua noaa i te mau tuahine e $ 554.016 tara marite.

Ua parau te Tuahine Spafford: « Ua riro teie raveraa ei hoê faufaa moni rahi, e ere noa râ i te faufaa moni ana‘e. Ua faahoho‘ahia i ô nei e rave rahi mau faufaa fafa-ore-hia— te mau faufaa hope roa, ei haamauruururaa no te ti‘araa hanahana tei horo‘ahia i te mau vahine i roto i te opuaraa a te evanelia; e faaiteraa no te hanahana o te ohipa a te sotaiete; e te mauruururaa no te rave‘a tei horo‘ahia i te mau tuahine o te Ekalesia ia tavini … ; te here i te feia faatere; te itoito nounou ore no te hoê tumu faahiahia. E hoê faaiteraa no te huru faahiahia e vai nei i roto i te sotaiete ».10

Ua haamo‘ahia te fare, tei te poro apatoerau hitiaa o te râ no te Hiero no Roto Miti i te 3 no Atopa 1956. I roto i te pure haamo‘araa, ua paraparau te Peresideni David O. McKay, te iva o te Peresideni o te Ekalesia, no ni‘a i te faaûruraa na te ao nei e tupu mai na roto mai i te fare: « Ia haamaitai atu â ta ratou taviniraa i te feia i roto i te fifi e te mauiui ra e te mau taata i roto i te Ekalesia e i roto i te Ao nei, ua patu te Sotaiete Tauturu na roto i te tautururaa a te mau melo o te Ekalesia i teie fare nehenehe a te Sotaiete Tauturu ».11

Mai te matahiti 1984 ua farii atoa te fare i te mau piha ohipa a te peresideniraa rahi a te Feia Apî Tamahine e te peresideniraa rahi a te Paraimere.

Faaûruraa i rotopu i te Feia o te Tahi atu mau Faaroo

Ua haapii mai te Tuahine Spafford i te hoê haapiiraa rahi a te Peresideni George Albert Smith no ni‘a i te faaiteraa i te mau maitai o te Ekalesia i te mau vahine o te ao nei. I muri noa‘e i to’na paturu-raa-hia ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, « ua tae mai te hoê rata faaararaa na te Apooraa Fenua a te mau Vahine, i ta ratou rururaa matahiti i te Oire no New York.

« Ua haere a‘e na te Tuahine Spafford i taua rururaa ra na mua’tu, e mai te au i te mea ta’na i ite na mua’tu, ua feruri maite oia e to’na na tauturu e rave rahi mau hebedoma i ni‘a i teie titauraa.

« Ua faaoti ratou i te parau ia Peresideni o te Ekalesia e faaea te Sotaiete Tauturu i to’na ti‘araa melo i roto i taua mau apooraa ra. Ua faaineine ratou i te hoê faataaraa parau ma te tapa‘o i te mau tumu atoa no te reira.

« Ma te rurutaina e te papû ore, ua tuu atu te Tuahine Spafford i te parau i ni‘a i te iri papa‘iraa a te Peresideni George Albert Smith, ma te parau e, ‘Te hinaaro nei te Peresideniraa o te Sotaiete Tauturu ia parau e te faaea nei te Tomite Rahi i to’na ti‘araa melo i roto i te Apooraa Fenua e te Apooraa a te mau Vahine na te Ao nei, no te mau tumu tei tapa‘ohia i ni‘a i teie api parau.‘

« Ua tai‘o maite te Peresideni Smith i te parau. Aita anei ratou i riro ei melo hau atu i te afa o te hoê tenetere ? ua ani a‘era oia.

« Ua haamaramarama te Tuahine Spafford te moni rahi ia haere i New York, te taime e titauhia no te haere, e ua faaite i te faahaamâraa ta ratou i ite i te tahi taime. Ua parau oia e e tatara mai ratou ia ratou no te mea ’aita e mea ta matou e apo mai na roto mai i teie mau apooraa.‘

« Ua turu‘i a‘era teie peropheta paari e te ruau i muri i ni‘a i to’na ra parahiraa e hi‘o a‘e ra ia’na ma te hoê hi‘oraa huru ê. Ua ui a‘e ra oia ‘Te hinaaro nei outou i te tatara ia outou no te mea aore e mea ta outou e apo mai ?’

« Tera ïa to matou mana‘o », pahono atu ra oia.

Ua parau oia, « Eaha to outou mana‘o e na outou a‘e e horo‘a’tu ?

Ua tamau oia i te parau, « E te Tuahine Spafford, te maere nei au ia oe. Te feruri noa anei outou i te mau taime atoa i te mea ta outou e farii mai ? Aita anei outou e feruri atoa ra i te mea ta outou e ti‘a ia horo‘a’tu ?’

« Ua faaho‘i oia i taua parau ia’na ra e ua toro atu i to’na rima. Ma te papû rahi ua parau oia, ‘E tamau noa outou i to outou ti‘araa melo i roto i teie mau apooraa e a rave i te mau mea ia iteahia to outou huru maitai’». 12

Ua na reira mau oia ia iteahia to’na huru maitai. Ua haere atu oia i roto i te Apooraa Fenua a te mau Vahine e te Apooraa a te mau Vahine na te Ao nei e ua mau i te mau ti‘araa faatere i roto i taua mau faanahonahoraa ra e rave rahi mau matahiti te maoro. Ua ti‘a papû oia no te mau parau haapiiraa a te evanelia a Iesu Mesia e no te mau tumu o te Sotaiete Tauturu.

I te mau taime atoa e haere atu te Tuahine Spafford i te Apooraa a te mau Vahine na te Ao nei (AVA), ua faataahia oia i te tufaa « te oraraa maitai sotiare e morare ». Ua faati‘a oia:

« I te hoê taime ua pato‘i au i te ho‘i faahou i roto i te [tufaa] no te oraraa maitai sotiare e morare, e e mea hoa roa vau i taua taime ra i te peresideni no te AVA… Ua parau vau ‘Ua haere au i te mau taime atoa i roto i teie tufaa, e no te mea te ino noa’tura te hinaaro nei au i e taui. Ua parau oia, ‘E, ua ti‘a ihoa ia oe ia taui, e ara vau e ia taui oe.‘

« I muri iho ua ho‘i mai oia ma te parau e, ‘Eita e nehenehe ta matou e faati‘a i ta oe aniraa no te mea te onoono nei ta oe iho apooraa e ia faaea mai oe i roto i te oraraa maitai sotiare e morare. Ua parau oia, ‘E anaanatae paha oe i te ite i te tumu. Ua parau to oe peresideni no te fenua e ua ti‘a noa na oe i te ti‘araa a ta oe Ekalesia i roto i teie mau tumu parau e ua ite ratou i te ti‘araa o te Ekalesia Momoni e te mana‘o nei ratou e mea maitai ia faaea mai oe i reira‘ ».13

Ua ite te mau vahine i roto i teie nei mau faanahonahoraa e e ti‘a mai to ratou hoa Belle Spafford ma te faaohipa i te mau ture a te Ekalesia, e ua hinaaro ratou i taua huru paari e puai ra. I te matahiti 1954 ua ma‘itihia oia ei faatere no te pŭpŭ no te Mau Hau Amui no Marite i te Apooraa a te mau Vahine na te ao nei i Helsinki, te fenua Finelane. A arata‘i ai oia i te poroteraa i te iritiraa o te amuiraa, ua ho‘i to’na mau mana‘o i muri:

« A hi‘o ai au i te nahoa taata e anapanapa ra no te mau fenua e rave rahi, ua ho‘i to’u mana‘o i muri i te mau parau a to tatou feia faatere pionie [no te Sotaiete Tauturu]… ‘te ti‘araa mai ta tatou e rave nei i te upoo o te mau vahine o te ao nei,’… ‘ no te mau ti‘araa o te mau vahine no Ziona e te mau ti‘araa no te mau vahine no te mau fenua atoa.‘… Ua ite au e ua horo‘ahia i ta tatou mau vahine pionie te hoê iteraa, na roto i te faaûruraa a te ra‘i, no te misioni a te Sotaiete Tauturu.… O teie to’u itera e ua tae te taime e ia itehia te huru maitai o te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa nei i rotopu i te mau vahine.14

I te matahiti 1987 ua ani te Peresideniraa Matamua i te Sotaiete Tauturu ia tatara mai ia ratou i rapae au i te Apooraa Fenua no te mau Vahine e i te Apooraa a te mau Vahine na te ao nei. Ua tae i te taime no te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu ia haapuai atu i ni‘a i ta ratou faanahonahoraa o te tupu vitiviti noa’tura i te rahi ra na te ao nei eiaha râ i ni‘a i te mau tumu parau no te fenua e no te ao taatoa. A tupu noa‘i te Ekalesia i te rahi, ua tamau noa te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te faaite i to ratou huru maitai na te ao taatoa— i roto i to ratou mau oire, mau fare haapiiraa e te mau taatiraa maitai o te fenua. Ua pee ratou i te hoho‘a tei haamauhia e te Peresideni Smith e te Tuahine Spafford, ma te feruri i te mea ta ratou e nehenehe e horo‘a eiaha râ i te mea ta ratou e farii mai.

Te Atuaturaa e te Haapiiaa i te Feia e Imi ra e te mau Melo Faafariu-Apî-hia

Na roto i te tupuraa rahi o te Ekalesia na te ao taatoa nei, ua riro te Sotaiete Tauturu ei vahi no te haamaitai i te mau taata e imi ra i te Ekalesia e te mau melo faafariu-apî-hia. Ua horo‘a teie huru maitai i te mau melo apî te mau rave‘a no te tavini e no te arata‘i. Ua parau te Tuahine Silvia H. Allred, hoê tauturu i roto i te peresideniraa rahi o te SotaieteTauturu, no ni‘a i to’na metua vahine, Hilda Alvarenga, i te taviniraa ei peresideni no te Sotaiete Tauturu amaa i San Salvador, El Salvador:

« E melo faafariu apî to’u metua vahine no te Ekalesia a piihia‘i oia ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i roto i ta matou amaa iti i San Salvador. Ua parau oia i te peresideni amaa e aita oia i ite, i ineine e i papû maitai. Tei roto oia i te 30raa o to’na matahiti, e mea iti to’na ite haapiiraa, e ua horo‘a oia i te taatoaraa o to’na oraraa no te haapa‘o i ta’na tane faaipoipo e ta’na mau tamarii e hitu. Noa’tu râ te reira ua pii to’na peresideni amaa ia’na.

Hōho’a
Hilda Alvarenga

Hilda Alvarenga

« Ua mata‘ita‘i au i to’u metua vahine i te ti‘araa no te rave i to’na piiraa. A tavini ai oia, ua haapii oia i te faatere e ua faatupu i te mau ite apî mai te haapiiraa, te a‘oraa i mua i te taata, te mau apooraa faaineineraa e faanahoraa, te mau faoaoaraa, e te mau ohipa taviniraa. Ua haamaitai oia i te mau vahine i roto i te amaa. Ua tavini oia ia ratou e ua haapii ia ratou ia tavini i te tahi e te tahi. Ua here e ua faatura te mau tuahine ia’na. Ua tauturu oia i te tahi atu mau vahine ia ite, ia faaohipa e ia faatupu i te mau horo‘araa e te mau taleni; ua tauturu oia ia ratou ia riro ei feia patu no te basileia e no te mau utuafare pautuutu e te puai i te pae varua. Ua haapa‘o maitai oia i te mau fafauraa hiero ta’na i rave. I to’na poheraa, ua vai hau oia e to’na Fatu.

« Ua papa‘i mai te hoê tuahine ia’u tei tavini ei tauturu no’na i roto i te Sotaiete Tauturu i te hoê rata e rave rahi mau matahiti i muri mai:’Ua riro to oe metua vahine o te taata tei haapii ia’u i te e‘a i riro mai ai au i teie nei. ’Mai roto mai ia’na, ua haapii au i te aroha, te hamani maitai, te parau-ti‘a e te hopoi‘a i roto i to matou mau piiraa. Ua riro oia ei orometua e ei hi‘oraa maitai no’u. E 80 matahiti to’u i teie nei, ua tape‘a noa vau i to’u faaroo i te Faaora e i Ta’na evanelia. Ua tavini au i te hoê misioni e ua haamaitai rahi te Fatu ia’u‘ ».15

Ua tauturu teie peresideni itoito no te Sotaiete Tauturu i te haapuai i te mau iteraa papû o te mau tuahine tei riro a‘ena e melo no te amaa. Ua aupuru atoa oia i te faaroo o te mau vahine e imi ra i te Ekalesia e te feia tei bapetizohia e tei haamau-apî-hia. Ua arata‘i oia i te mau tautooraa no te faariro i te Sotaiete Tauturu ei vahi fariiraa e aupururaa.

Te Haamaitairaa ia Vetahi ê na roto i te Faaiteraa i te Evanelia.

Aita i maoro roa i muri a‘e i to te Peresideni e Tuahine Packer farereiraa i taua taatiraa na‘ina‘i o te mau tuahine i Czechoslovakia, ua hutihia mai i roto i taua taatiraa ra te hoê tamahine apî o te imi ra i te vahi haapuraa varua, te here e te auraa i roto i to’na oraraa. O Olga Kovářová to‘na i‘oa, e i taua taime ra e piahi oia i te hoê fare haapiiraa teitei i roto i te oire no Brno. Ua faahepo te fare haapiiraa teitei e ia haapiihia i te mau piahi te mau haapiiraa no ni‘a i te Atua ore. Ua ite o Olga e, te mau piaha e te tahi atu mau taata e haati ra ia’na, aita ïa ratou i ite i te e‘a e rave. Ua hiaai oia i te hoê oraraa varua hohonu, e ua ite oia i taua iho hiaai ra i rotopu i to’na mau hoa e to’na mau hoa piahi.

I roto i to Olga tau i te fare haapiiraa teitei, ua farerei oia ia Otakar Vojkuvka, te hoê taata Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e 75 matahiti te paari. Ua haamana‘o oia i muri mai: « E au ra ia’u e hitu ahuru ma pae to’na matahiti area râ i roto i to’na aau e ahuru ma va‘u ïa matahiti to’na e ua î oia i te oaoa. E mea maere mau te reira i Czechoslovakia i taua tau vahavaha ra.… Ua ite au e ere ana‘e oia i te hoê taata ite ua ite atoa râ oia nahea ia ora ma te oaoa ». Ua ui oia ia’na e to’na utuafare no ni‘a i te auraa o te oraraa, e i muri iho ua faaite atu ratou ia’na i te tahi atu mau melo no te Ekalesia. Ua hinaaro oia ia ite nahea to ratou iteraa i te oaoa e i hea to ratou tai‘oraa no ni‘a i te Atua. Ua horo‘a ratou ia’na i te hoê Buka a Moromona, ta’na i haamata i te tai‘o ma te anaanatae.

Ua faafariûhia o Olga i te evanelia tei faaho‘ihia mai, e ua faaoti oia ia bapetizohia. Ua ti‘a ia’na ia bapetizohia i roto i te uru raau i te pô ia ore ia itehia te hoê ohipa no te pae faaroo. Tera râ, e rave rahi mau taata ravaai i roto i te uru raau i te pô o to’na bapetizoraa. Area râ i muri a‘e i to Olga e to’na mau hoa tia‘iraa e i te pae hopea ua pûpû i te hoê pure tuutuu ore, ua haere ê atu te feia ravaai.

Ua ani te hoê melo no te Ekalesia tei tae i te bapetizoraa o Olga, « Ua ite anei oe no teaha e rave rahi feia ravaai i te pae pape i teie pô ? » Ua parau oia i muri iho, « A haamana‘o e a haere ai oia na te miti o Galilea ua parau Iesu ia Simona Petero e Anederea, o te tuu ra i te hoê upe‘a i roto i te moana, ‘A pee mai ia’u, e e faariro vau ia outou ei feia ravaai taata. « Ua ite Olga e « te auraa o te reira e riro ïa vau i muri mai ei mauihaa i roto i te rima o te Atua no te faahaere mai i te feia apî i roto i te Ekalesia ».

Ua na reira mau o Olga. Ua haamaitai oia e rave rahi te imi ra i te parau mau e te oaoa. No te mea hoi e aita te pororaa i faati‘ahia i roto i to ratou fenua, ua faatere oia e te utuafare Vojkůvka i te hoê piha haapiiraa ta ratou i pii « Haapiiraa no te Paari ». I roto i teie mau faanahoraa ua haapii ratou i te mau faufaa morare no te tauturu i te mau taata ia imi i te varua e te oaoa i roto i te oraraa. E rave rahi ta ratou mau piahi tei ite i te mana o te Varua, e ua pinepine te mau rave‘a i te matara no te mau tau‘araa parau, e te tahi mau taata tei ma‘itihi, no ni‘a i te Metua i te Ao ra e te evanelia a Iesu Mesia.16

I muri mai, a tavini ai te Tuahine Barbara W. Winder ei ahuru ma hoê raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua tere atu oia i Czechoslovakia e ta’na tane faaipoipo, o Richard W. Winder tei tavini i reira e rave rahi mau matahiti na mua’tu ei misionare apî. A tomo atu ai raua i roto i te hoê fare i reira e faatupuhia‘i te hoê pureraa, ua tapiri mai te hoê tamahine apî oaoa ma te anaanatae e ua parau mai, « Manava ! O Olga to’u i‘oa, e o vau te peresideni no te Sotaiete Tauturu ». Ua ite te Taea‘e e te Tuahine Winder i te maramarama i ni‘a i to’na hoho‘a mata e te Varua o te Fatu i ni‘a iho ia’na. Ei peresideni no te Sotaiete Tauturu no ta’na amaa iti, ua riro Olga Kovářová ei faaiteraa no te huru maitai i roto i te hoê ao no te faatîtîraa politita e te hamani-ino-raa i te pae faaroo, e ua tauturu oia i te horo‘a i te vahi haapuraa no te feia tei tomo mai i roto i te Ekalesia e tei riro ei mau melo no te Sotaiete Tauturu. Ua tauturu oia i te faaora i te mau varua o vetahi ê ma te faahaereraa mai ia ratou i te Mesia ra.

Ua riro te aamu o te faafariuraa o te Tuahine Kovářová e ta’na ohipa misionare ei tufaa no te tupuraa o te hoê tohuraa a te Peresideni Spencer W. Kimball, te ahuru ma piti o te Peresideni o te Ekalesia: « Te rahiraa o te tupuraa rahi e tae mai i te Ekalesia i te mau mahana hopea nei e tae mai ïa no te mea e rave rahi o te mau vahine maitai o te ao nei (tei roto ia ratou te hoê hiaai i te varuaraa) o tei huti-rahi-hia mai i roto i te Ekalesia. E tupu ïa te reira ia faaite ana‘e te mau vahine o te Ekalesia i te parau-ti‘a e te papûraa i roto i to ratou mau oraraa e ia hi‘o-ana‘e-hia te mau vahine o te Ekalesia, e mau vahine taaê e te huru ê i roto —i te mau rave‘a oaoa, i te mau vahine o te ao nei ».17

Te Haamaitairaa ia Vetahi Ê na roto i te Taviniraa

I te matahiti 1992 ua faahanahana te mau tuahine na te ao taatoa nei i te 150raa o te mahana fanauraa o te Sotaiete Tauturu na roto i te raveraa i te mau ohipa taviniraa i roto i to ratou mau oire. Na roto i teie tautooraa, faanahohia i raro a‘e i te mau hui mana faatere e te feia faatere no te autahu‘araa, ua faaite te mau tuahine i te mana maitai o te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa. Ua parau te Tuahine Elaine L. Jack, tei tavini ei ahuru-ma-piti-raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i taua taime ra:

« Ua ani matou i te mau paroita atoa ia haapa‘o i te mau hinaaro o to ratou iho mau vahi nohoraa e ia faaoti eaha te taviniraa e hinaaro-rahi-hia ra. E nehenehe anei ia outou ia ite eaha ta te reira i faatupu i roto i teie ao ?

« Ua haere te hoê o ta tatou peresideni no te Sotaiete Tauturu i te apooraa oire no te hoê oire i California e ua parau, ‘Eaha te mau mea ta outou e mana‘o e hinaarohia i roto i teie oire ta matou e nehenehe e rave ? E ua parau mai te mau tane, ‘Te parau ra oe e 20.000 pŭpŭ na te ao taatoa o te rave nei i te hoê â ohipa ? E ua parau oia e. E ua parau mai [te hoê o te mau melo no te apooraa], ‘E taui outou i te ao nei. ‘E te mana‘o nei au e ua na reira tatou… no te maitai a‘e. O tera te hoê o te mau mea tei faatahoê. E [ua] rau te mau huru taviniraa.… Ua hamani [te mau tuahine] i Afirika Apatoa i te mau tapo‘i avae no te ruhiruhia i roto i te utuafare.… Ua tanu ratou i te mau tiare e haati i te [hoê] patu hora i Samoa. E ua rave ratou e rave rahi mau mea e te mau fare faaearaa no te feia aore e faaearaa aore ra ua horo‘a i te mau buka na te mau tamarii aore râ ua peni i te mau fare no te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia, mai te reira te huru. Ua ite matou e, na roto i te ao taatoa, ua riro teie mau ohipa taviniraa ei ohipa faahiahia, no te mau tuahine e no te huiraatira ».18

Te Haamaitairaa ia Vetahi Ê na roto i te Haapiiraa i te Tai‘o

A faanahonaho ai te mau tuahine no te Sotaiete tauturu i te mau ohipa taviniraa i roto i te mau oire, ua haapuai te Tuahine Jack e to’na na tauturu i ni‘a i te hoê tautooraa no te taviniraa na te ao taatoa: te tautururaa i te mau tuahine ia haapii i te tai‘o. Ua parau oia, « Ua ite matou e ua hinaaro te mau vahine na te ao taatoa i te tai‘o, e e rave rahi tei ore i ite ». « E nehenehe anei ta outou e feruri e— mai te mea aita ratou i ite i te tai‘o, nahea ïa e nehenehe ai ia ratou ia haapii i ta ratou mau tamarii, nahea e nehenehe ai ia ratou ia haamaitai i to ratou huru oraraa, nahea ïa e nehenehe ai ia ratou ia tuatapapa i te evanelia ? No reira ua mana‘o matou e aita’tu e ohipa e nehenehe e riro ei haamaitairaa rahi maori râ te tura‘iraa i te tutavaraa no te haapii i te tai‘o.… Ta matou râ fâ atoa o te faaitoitoraa ïa i te haapii i te taatoaraa o te oraraa no te mau tuahine atoa.19

Hōho’a
Peresideni Thomas S. Monson

Thomas S. Monson

Ua farerei te Peresideni Thomas S. Monson, te ahuru-ma-ono o te Peresideni o te Ekalesia, i te hoê taime i te hoê vahine i Monroe, Louisiana, ta te tavinaraa a te Sotaiete Tauturu i haamaitai e o tei faaite atu i te haamaitairaa i te tahi atu mau taata. Ua tapiri atu teie vahine ia’na i te hoê tahua tauraa manureva e ua parau atu: « E te Peresideni Monson, hou a riro ai au ei melo no te Ekalesia e a riro mai ai au ei melo no te Sotaiete Tauturu, aita i nehenehe ia’u ia tai‘o. Aita i nehenehe ia’u ia papa‘i. Aita atoa to’u utuafare ». Ua parau oia i te Peresideni Monson e ua haapii te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia’na ia tai‘o e i teie nei te tauturu nei oia i te tahi atu mau taata ia haapii i te tai‘o. I muri a‘e i to’na paraparauraa ia’na, ua feruri a‘e ra te Peresideni Monson « i te oaoa rahi ta teie tuahine i ite a iriti ai oia i ta’na Bibilia e a tai‘o ai oia no te taime matamua i te mau parau a te Fatu. Ua parau oia… « I taua mahana ra i Monroe, Louisiana, ua farii au i te haapapûraa a te Varua no ta outou fâ hanahana no te haamaitairaa i te tai‘o i rotopu i to outou mau tuahine ».20

Haamaitairaa e te Haapuairaa i te mau Tuahine i roto i te mau Paroita e te mau Amaa.

Noa’tu te faaûruraa tei ravehia e te mau tuahine haapa‘o maitai o te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou mau oire e na te ao taatoa, aita i mo‘ehia ia ratou i te haapuai i te tahi e te tahi i roto i ta ratou iho mau paroita e mau amaa. Ua ite te Tuahine Julie B. Beck, tei tavini i muri mai ei ahuru-ma-pae-raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te autuahineraa, te vahi haapuraa, e te huru maitai i roto i te Sotaiete Tauturu a riro ai oia ei metua vahine apî aravihi ore i roto i to’na utuafare. Ua haamana‘o oia:

« E ti‘a i te Sotaiete Tauturu ia faanahohia, ia faaauhia, e ia faaohipahia no te haapuai i te mau utuafare e no te tauturu i to tatou mau nohoraa ia riro ei mau vahi mo‘a i rapae i te mau mea o te ao. Ua haapii mai au i te reira e rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei a riro ai au e vahine faaipoipo apî. Ua faaara mai to’u na metua, tei riro na hoi to’u na taata e faaea ra i piha‘iho i to’u fare, e e haere raua e faaea i te tahi atu tufaa o te ao nei. Ua turu‘i au i ni‘a i te hoho‘a atuatu, paari e te faaitoito o to’u metua vahine. Te haere nei ïa oia i teie nei no te hoê tau roa. Ua tupu te reira hou i te tau no te imere, te mau matini fax, te mau niuniu ta‘ita‘i, e te mau pataraa hoho‘a na ni‘a i te itenati, e e mea taere roa te haponoraa rata. I te hoê mahana hou oia a faaru‘e mai ai, ua parahi au ma te ta‘i i piha‘iho ia’na e ua ani, ‘O vai ïa to’u metua vahine ?’ Ua feruri maite a‘e ra mama, e na roto i te Varua e te mana no te heheuraa tei tae mai i teie mau huru vahine, ua parau mai oia ia’u, ‘Mai te mea eita vau e ho‘i faahou mai, mai te mea eita oe e ite faahou ia’u, mai te mea eita vau e nehenehe faahou i te haapii ia oe i te tahi atu mea, e ati atu oe ia oe iho i te Sotaiete Tauturu. O te Sotaiete Tauturu ïa to oe metua vahine.‘

« Ua ite o mama e mai te mea e ma‘ihia vau, e haapa‘o ïa te mau tuahine ia’u, e ia fanau vau i ta’u mau aiû, e tauturu ïa ratou ia’u. Area râ te ti‘aturiraa rahi roa‘e o to’u metua vahine ia riro ïa te mau tuahine i roto i te Sotaiete Tauturu ei mau arata‘i varua puai no’u. Ua haamata vau mai taua taime ra i te haapii rahi i piha‘iho i te mau vahine puai e te faaroo ».21

Te Hoê Taatiraa na te mau Tuahine o te Rahi noa’tu ra â

Hōho’a
Peresideni Boyd K. Packer

Boyd K. Packer

Te taime matamua no te Peresideni Boyd K. Packer faaiteraa i to’na aamu e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Tchékoslovaquie, te a‘o ra oia i te hoê rururaa rahi a te Sotaiete Tauturu i te matahiti 1980. Ua parau oia, « Ua noaa ia’u i taua taime ra te orama no te hoê taatiraa rahi o te mau tuaine ».22 I te matahiti 1998 ua faaite faahou oia i te aamu, teie taime i roto i te hoê a‘oraa i te amuiraa rahi i te taatoaraa o te Ekalesia. Ua parau oia, « Ua hau atu te Sotaiete Tauturu i te hoê taatiraa i teie taime; e hau atu mai te hoê ahu tirita tei hohorahia na te mau fenua atoa ». 23

E tufaa te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu no te hoê faanahonahoraa faaûruhia e to te ra‘i o ta te Peropheta Iosepha Semita i faati‘a i raro a‘e i te mana autahu‘araa. Ia tomo ana‘e te mau vahine i roto i te Sotaiete Tauturu e ia horo‘a ana‘e ratou ia ratou iho i reira, e tamau noa ïa ratou i te horo‘a i te vahi haapuraa e te autuahineraa e e riro ei mau mana puai no te maitai. Ua fafau te Peresideni Packer i te mau haamaitairaa rahi i te mau tuahine o te tavini i roto i teie tumu ohipa:

« E faatupuhia ïa to outou mau hinaaro atoa, i teie nei, e amuri atu; e tumâhia te mau haapa‘o-ore-raa atoa, e faaafarohia te mau haapa‘o-ore-raa atoa. E nehenehe teie mau mea atoa e tae mai ia outou, e e tae oioi mai, ia horo‘a outou ia outou iho i te Sotaiete Tauturu.

« E faarahi e e haamo‘a te taviniraa i roto i te Sotaiete Tauturu i te tuahine tata‘itahi. E vai noa mai to outou meloraa i roto i te Sotaiete Tauturu e amuri noa’tu. Ia horo‘a ana‘e outou ia outou iho i te Sotaiete Tauturu, e ia faanaho e ia faaohipa e ia rave outou i roto i te reira, te turu nei ïa outou i te ohipa o te haamaitai i te mau vahine atoa o te amui mai i roto i to’na mana maitai ».24

Te Haapuairaa i te mau Tuahine na roto i te mau Faaiteraa o te Aroha.

I roto i te hoê a‘oraa i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, ua faaite te Peresideni Thomas S. Monson i to’na mau mana‘o e nahea te mau faaiteraa no te aroha e haapuai ai i te mau taamu no te autuahineraa i roto i te Sotaiete Tauturu.

« Te faariro nei au i te aroha aore râ te hinaaro mau i te Mesia ei pato‘iraa i te faahaparaa e te haavâraa. No te parau o te aroha, aita vau e mana‘o nei i teie taime no ni‘a te tamarûraa i te mauiui na roto i te horo‘a raa i ta tatou tao‘a. Oia mau, mea titauhia e e mea tano te reira. Teie râ pô, te mana‘o nei au no ni‘a i te aroha o te faaite ia’na iho ia faaoroma‘i ana‘e tatou ia vetahi ê e ia faaoroma‘i ana‘e tatou i ta ratou mau ohipa, te huru aroha o te faaore i te hapa, te huru aroha o te faaoroma‘i.

Te mana‘o nei au i te aroha o te tura‘i ia tatou ia here, ia aroha, e ia faaoroma‘i, eiaha noa i te tau ma‘i e te ati e te hepohepo, i te mau taime paruparu aore râ te hape atoa râ o vetahi ê.

« Te hinaaro-mau-hia nei te aroha o te ara maitai i te feia tei ore e haapa‘ohia nei, te ti‘aturi i te feia tei paruparu, e te tautururaa i te feia tei roohia i te ati. Te aroha mau o te faaohiparaa ïa i te here. Te hinaarohia nei te aroha i te mau vahi atoa.

« Ua hinaarohia te aroha o te pato‘i i te imi i te mauruuru i roto i te faarooraa aore râ i te afa‘ifa‘iraa i te parau no te mau ati tei ro‘ihia i te tahi atu mau taata, mai te mea râ e na roto i te reira e maitai mai te feia tei roohia i te ati. …

« Te aroha o te faaoroma‘iraa ïa i te tahi taata tei faaino ia tatou. O te pato‘iraa ïa i te hiaai ia inoino ohie noa. O te farii raa ïa i te mau paruparu e te mau hapa. O te fariiraa ïa i te mau taata mai to ratou iho huru mau. O te hi‘oraa ïa i te mau maitai hau atu i te hi‘oraa rapae noa i te mau maitai o te ore e mohimohi a tere ai te tau. O te pato‘iraa ïa i te hiaai ia haavâ ia vetahi ê.

« Ua faaitehia mai te aroha, taua hinaaro mau ra i te Mesia, a tere ai te hoê pŭpŭ feia apî tamahine tei faaipoipo-ore-hia no te hoê paroita e rave rahi hanere maile te atea no te oro‘a hunaraa o te metua vahine o te hoê o to ratou mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. Ua itehia te aroha ia ho‘i ana‘e te mau tuahine hahaere itoito i te mau ava‘e atoa, i te mau matahiti atoa i te hoê â tuahine anaanatae ore e te faahapahapa. E itehia te reira ia haamana‘o-ana‘e-hia te hoê vahine ivi paari e ia afa‘ihia oia i te mau faaoaoaraa a te paroita e a te Sotaiete Tauturu. E itehia te reira ia farii ana‘e te tuahine e parahi ra ona ana‘e i roto i te Sotaiete Tauturu i te aniraa, ‘A haere mai e parahi i piha‘iho ia matou‘.

Te oomo paatoa nei outou i te pereue no te aroha na roto e hanere rave‘a iti. E ere te oraraa i te mea maitai roa no tatou paatoa. Eiaha tatou e haavâ e e faahapahapa i te tahi e te tahi, ia vai ra i roto ia tatou te hinaaro mau i te Mesia no to tatou hoa ratere i roto i teie tere na roto i te oraraa nei. Ia ite tatou e te rave nei tatou tata‘itahi i te mea maitai a‘e no te faaruru i te mau tamataraa e tae mai i ni‘a i to tatou e‘a e ia tutava tatou i te rave ma to tatou puai no te tauturu atu.

« Ua faataahia te aroha mai ‘te huru here teitei, hanahana, puai roa‘e’, te ‘hinaaro mau i te Mesia… e o te itea te aroha i roto ia’na i te mahana hopea ra, e maitai ïa [to’na].‘

« ‘E ore roa te aroha e mou. ‘ Ia arata‘i teie parau tumu tamau a te Sotaiete Tauturu, teie parau mau hopea ore, ia outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. Ia tomo atu te reira i roto i to outou mau varua atoa e ia iteahia te reira i roto i to outou mau mana‘o e mau ohipa atoa ».25

Pene 6

  1. Eliza R. Snow, i roto i te mau Minuti a te Sotaiete Tauturu no te Tĭtĭ no Weber, 30 no Atopa 1877, Church History Library, 27–28.

  2. Belle S. Spafford, Marianne Sharp, e Gertrude Garff, « The New Year », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu , Tenuare 1947, 3.

  3. Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Eperera 1998, 94–95; aore râ Ensign, Me 1998, 72.

  4. Boyd K. Packer, « The Circle of Sisters », Ensign, Novema 1980, 109.

  5. Henry B. Eyring, « Te Faufaa Ai‘a Hopea Roa a te Sotaiete Tauturu », Liahona, Novema 2009, 124–25.

  6. Boyd K. Packer, « The Circle of Sisters », 110.

  7. Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Eperera 1998, 97; aore râ Ensign, Me 1998, 74.

  8. George Albert Smith, « Address to Members of Relief Society », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Ditema 1945, 717.

  9. A hi‘o Belle S. Spafford, « A Relief Society Building to Be Erected », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu , Ditema 1945, 751–53.

  10. Belle S. Spafford, « Joy in Full Measure », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Novema 1948, 725.

  11. David O. McKay, « Dedicatory Prayer of the Relief Society Building », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Ditema 1956, 789.

  12. Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Atopa 1978, 10; aore râ Ensign, Novema 1978, 8–9.

  13. Belle S. Spafford, uiuiraa na Jill Mulvay [Derr], 20 no Tenuare 1976, papa‘iraa , Church History Library, 127.

  14. Belle S. Spafford, A Woman’s Reach (1974), 98; tauihia te paratarafa.

  15. Silvia H. Allred, « E Hinaaro te Tuahine Tata‘itahi i te Sotaiete Tauturu », Ensign, Novema 2009 115–16.

  16. A hi‘o Olga Kovářová Campora, « Fruits of Faithfulness: The Saints of Czechoslovakia », i roto i te Women Steadfast in Christ (1992), 141–46.

  17. Spencer W. Kimball, « Te Ohipa a te mau Vahine Parau-ti‘a », Ensign, Novema 1979, 103–4.

  18. Elaine L. Jack, uiuiraa na Julie B. Beck, 10 no Febuare 2009, papa‘iraa , Church History Library; faafarohia te faatomaraa.

  19. Elaine L. Jack, uiuiraa na Julie B. Beck, 10 no Febuare 2009, papa‘iraa , Church History Library; faafarohia te faatomaraa.

  20. Thomas S. Monson, « The Mighty Strength of Relief Society », Ensign, Novema 1997, 95.

  21. Julie B. Beck, « Te rave-faaoti-raa i te mau fâ a te Sotaiete Tauturu », Liahona, Novema 2008, 110.

  22. Boyd K. Packer, « The Circle of Sisters », 109.

  23. Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Eperera 1998, 95; aore râ Ensign, Me 1998, 72.

  24. Boyd K. Packer, « The Circle of Sisters », 110.

  25. Thomas S. Monson, « E Ore Roa te Aroha e Mou », Ensign, Novema 2010, 124–25; a hi‘o atoa i te Faatoro Parau « Aroha » ; Moroni 7:46–47.

E ite te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te here e te parururaa i te mau vero no te oraraa a tavini amui ai ratou.

E amui mai te mau melo no te Sotaiete Tauturu i roto i te hoê taatiraa o te mau tuahine.

Noa’tu te vahi ta [te hoê utuafare] e haere atu, te tia‘i mai ra te utuafare o te Ekalesia ia ratou » (Boyd K. Packer).

Fare a te Sotaiete Tauturu, Oire no Roto Miti, Utaha, 1956

Te Tuahine Belle S. Spafford, i te aui, i te hoê amuiraa a te Apooraa a te mau Vahine na te ao nei.

Te mau Tuahine no te Sotaiete Tauturu e te mau misionare rave tamau i San Antonio, Texas, i te area matahiti 1950

Mai te mau Aposetolo a te Faaora i mutaa ihora, e nehenehe te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e riro ei mau mauhaa i roto i te rima o te Atua.

E nehenehe te taviniraa i te haamaitai atu â i te ao nei.

E tauturu te iteraa i te tai‘o i te mau vahine ia haamaitai i to ratou mau huru oraraa, ia tuatapapa i te evanelia, e ia haapii i ta ratou mau tamarii.

Te hoê pŭpŭ himene a te Sotaiete Tauturu i roto i te Fare Menemene no Roto Miti, 1956

« Te Aroha mau o te faaohiparaa ïa i te here.Te hinaarohia nei te aroha i te mau vahi atoa » (Thomas S. Monson).

E itehia te aroha i roto i te aniraa « A haere mai e parahi i piha‘iho ia matou ».