’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 2: « Te Tahi Mea Maitai A‘e »: Te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo


Pene 2

« Te tahi Mea Maitai A‘e »

Te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo

I te tau tupuraa raau no te matahiti 1842, ua haa anaanatae te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Nauvoo, Illinois no te patu i te hoê hiero i to ratou ra oire. Ua faaitoito te Peropheta Iosepha Semita i te mau taata atoa ia tauturu. Ua patu te mau tane i te hiero, e ua imi te mau vahine i te mau rave‘a no te tauturu atoa. Ua faati‘a Sarah M. Kimball:

« Fatata e toru avae te teitei te mau papa‘i o te Hiero no Nauvoo. Ua ravehia te mau piiraa u‘ana e te Peresideni o te Ekalesia e te tahi atu feia no te tauturu ia haere te ohipa i mua.

« Ua faaite o [Margaret] Cook… i te hoê mahana i roto i ta maua aparauraa no ni‘a i te piiraa iho nei no te maa, te ahu, te tapo‘i ro‘i e te mau tauihaa atoa no te feia rave ohipa e to ratou mau utuafare, ua faaite oia i te oaoa no te tauturu i te ohipa niraraa mai te mea e nehenehe te reira i te ravehia. Ua horo‘a vau ia’na i te ahu no te nira, e ua parau vau e hinaaro atoa paha te tahi mau vahine ia na reira atoa. I muri iho ua [tuatapapa] maua i te parau no te faanahoraa i te hoê taiete niraraa ahu. Te tumu no te reira no te tauturu ïa i te paturaa i te hiero.

« Fatata hoê tatini tuahine tapiri mai tei anihia e tei putuputu mai i to’u [fare] i te Mahana Maha i muri mai ».1

I taua tau ra, e peu matauhia na te mau vahine ia faatupu i ta ratou iho pŭpŭ, e ma te mau păpă ture e te mau faatureraa no te faatere i te mau pŭpŭ. Ua faaoti te mau vahine tei ruru mai i te fare o Sarah Kimball ia haamau i te hoê păpă ture e te mau faatureraa, e ua farii Eliza R. Snow i te hopoi‘a no te papa‘i i te reira. I muri iho ua ani te mau vahine ia Iosepha Semita ia hi‘opo‘a i te reira e ia horo‘a i to’na mana‘o no teie păpă ture. I muri a‘e i to’na tai‘oraa i te reira, ua parau oia, « e mau păpă ture maitai roa a‘e ta’na i ite. Ua parau oia, « Tera râ, e ere teie i te mea ta outou e hinaaro. A parau i te mau tuahine e ua fariihia ta ratou ô e te Fatu, e te vai nei ta’na te tahi mea maitai a‘e no ratou i te hoê păpă ture papa‘ihia. Te titau manihini nei au ia ratou paatoa ia farerei ia’u e te tahi mau taea‘e… i te Mahana Maha i mua nei i te avatea, e e faahano vau i te mau vahine i raro a‘e i te autahu‘araa mai te au i te hoho‘a o te autahu‘araa.‘» 2

Te Faanahonahoraa i te Sotaiete Tauturu

I taua Mahana Maha ra, i te 17 no Mati 1842, ua haaputuputu mai e piti ahuru vahine i te tahua teitei no te hoê fare, tei pii-pinepine-hia « te fare ofa‘i uteute », tei reira te piha toro‘a e te ohipa imiraa moni a Iosepha Semita no te turu i to’na utuafare. Ua ruru ratou i raro a‘e i te arata‘iraa a Iosepha Semita e e piti melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, Elders John Taylor e Willard Richards.3

Ua faanahonaho te Peropheta Iosepha Semita ia ratou i roto i te hoê faanahonahoraa faaûruhia e e haamanahia e te ra‘i, e ere râ te hoê faanahonahoraa na te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei mai te au i te hoho‘a o te mau sotaiete vahine e vai nei e au-roa-hia e te taata i taua taime ra.

I te omuaraa o te rururaa, ua parau oia i te mau tuahine e, e ti‘a ia ratou ia faaitoito i « te mau taea‘e i te ohipa maitai na roto i te hi‘oraa i te mau hinaaro o te feia vêvê, te imiraa i te mau ohipa no te aroha, e te faatereraa i to ratou mau hinaaro e ia tauturu i te faaafaroraa i te oraraa morare e te haapuairaa i te mau maitai o te mau vahine ».4

Ua ma‘itihia o Emma te vahine a Iosepha Semita no te tavini ei peresideni no teie sotaiete apî. I muri iho ua faaitoito te Peropheta i ta’na vahine faaipoipo ia ma‘iti i te mau tauturu o te « peresideni e ona i ni‘a i teie sotaiete, ma ta haapa‘o i te feia vêvê, te pahonoraa i to ratou mau hinaaro, e te haapa‘oraa i te mau ohipa huru rau a teie faanahonahoraa ». Ua ma‘iti te Tuahine Smith ia Sarah M. Cleveland e Elisabeth Ann Whitney ei mau tauturu no’na. I muri iho ua faataa o Elder Taylor i na tauturu tata‘itahi na roto i te tuuraa rima no te ohipa i roto i to raua toro‘a i roto i te peresideniraa.5

A tere noa‘i te putuputuraa, ua parau Iosepha Semita e ua faatupu te piiraa a ta’na vahine faaipoipo i te hoê tohuraa tei heheuhia ia’na fatata 12 matahiti na mua’tu, i roto i te reira to te Fatu parauraa no Emma ei « vahine ma‘itihia, o ta’u i parau atu ra » ma te parau atu ia’na e e « faatoro‘ahia oia i raro a‘e i te rima o [Iosepha Semita] ia a‘o atu i te mau parau mo‘a, e ia faaitoito i te ekalesia, mai te au i tei horo‘ahia ia oe e to’u nei Varua ». Ua tai‘o Iosepha Semita i te taatoaraa o taua heheuraa ra, o te tufaa 25 ïa i teie nei no te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, i te feia atoa tei tae atu.7

I roto i te heheuraa, ua parau te Fatu ia Emma no ni‘a i te mau haamaitairaa ta’na i mau, mai te riroraa ei papa‘i parau no ta’na tane faaipoipo e te haaputuraa i te mau himene na te Feia Mo‘a. Ua a‘o atoa te Fatu ia Emma ia haapa‘o i te mau faaararaa, ia haapa‘o maitai e ia haere na te e‘a o te parau ti‘a, eiaha e ohumu, ia tamahanahana i ta’na tane faaipoipo e ia tauturu ia’na, ia a‘o i te mau parau mo‘a e ia faaitoito i te Ekalesia, ia papa‘i e ia haapii, ia haapae i te mau mea no teie nei ao, e e titau hoi i te mau mea no tei maitai a‘e ra », ia ati atu i te mau fafauraa, ia haehaa e ia ara i te te‘ote‘o, e ia haapa‘o i te mau faaueraa.8

I te hopea o te heheuraa, ua parau te Fatu e te mea Ta’na i parau ia Emma e ere ïa no’na ana‘e « no te mau taata atoa râ ». Ma te mana o te peropheta, ua tapiti faahou Iosepha Semita i teie parau, ma te haapapû e te a‘o e te mau faaararaa i roto i teie heheuraa na te mau melo atoa ïa no te sotaiete tei faanahonaho-apî-hia. Ua parau oia « e ere o [Emma] ana‘e, e nehenehe atoa râ ia vetahi ê ia noaa atoa taua mau haamaitairaa ra ». Ua haamau teie heheuraa i te mau ture tumu no te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

I muri a‘e i te tahi tau‘araa parau, ua faaoti te mau tuahine ia pii ia ratou iho te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo. Ua parau Emma Semita: « E haere tatou e rave i te tahi mea maere rahi mau.… Te ti‘a‘i nei tatou i te mau rave‘a maere mau e te mau piiraa rû ».11

Hōho’a
Peresideni John Taylor

John Taylor

I te hopearaa o te rururaa, ua faaite o Elder John Taylor i to’na mau mana‘o. Ua parau oia e « ua oaoa to’na aau » i to’na iteraa « i te mau taata hau atu i te maitai i te taahiraa i mua i roto i teie huru ohipa, tei opuahia no te faaohipa i te mau viretu atoa e no te horo‘a i te faufaa i te mau mana‘o maitai o te aau o te vahine ». Ua oaoa atoa oia « ia ite i teie pŭpŭ tei faanahonahohia mai te au i te ture o te ra‘i— mai te au i te hoê heheuraa tei horo‘ahia na mua’tu ia [Emma] Semita vahine na roto i te nominoraa ia’na i teie piiraa faufaa rahi— e ia ite i te mau mea atoa i te haereraa i mua na roto i te hoê huru hanahana ». Ta’na pure ia « parahi mai ïa te mau haamaitairaa a te Atua e te hau o te ra‘i i ni‘a i teie faanahonahoraa mai teie atu taime ». Ua tavevo mai te hoê pŭpŭ himene i te mau parau a Elder Taylor, ma te himene « E oaoa tatou i te mahana no te faaoraraa » hou te pure hopea.12

Te Mana, te mau Hoho‘a, e te mau Haamaitairaa no te Autahu‘araa.

I roto i te hoê putuputuraa a te Sotaiete Tauturu e ono hebedoma i muri mai, ua haapii maoro te Peropheta Iosepha Semita i te mau tuahine e ua parau atu ia ratou i muri iho: « Teie sotaiete no te fariiraa ïa i te haapiiraa na roto i te haapa‘oraa ta te Atua i haamau na roto i te mana o te feia tei ma‘itihia no te arata‘i e te horo‘a’tu nei au i te taviri ia outou i te i‘oa o te Atua, e e oaoa teie sotaiete e e tahe mai ïa te ite e te maramarama mai teie atu taime, teie te haamataraa no te mau mahana maitai a‘e no teie sotaiete ».13

Ei peropheta na te Fatu, ua mau o Iosepha Semita i te mau taviri atoa no te mana autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei. No reira, a faanaho ai oia i te Sotaiete Tauturu ia ohipa i raro a‘e i ta’na arata‘iraa, ua tatara oia i te mau rave‘a na te mau vahine o te Ekalesia ia rave i te mau ohipa faufaa rahi i roto i te ohipa no te basileia o te Fatu. Te tavini nei ratou i teie nei i raro a‘e i te mana autahu‘araa e ua fafauhia ratou i te mau fafauraa taaê atu i te mau fafauraa ta ratou i farii a‘ena. E e tae mai ïa teie mau haamaitairaa ia ratou mai te au i to ratou haapa‘oraa e to ratou itoito. E e tae mai ïa te ite e te maramarama ia ratou a farii ai ratou i te îraa o te mau haamaitairaa autahu‘araa i roto i te hiero. E farii ïa ratou i te mau oro‘a e e rave ïa ratou i te mau fafauraa mo‘a o te tauturu ia ratou ia faaineine ia ratou iho e to ratou mau utuafare no te ora mure ore. (No te tahi atu â parau no ni‘a i te Sotaiete Tauturu e te autahu‘araa, a hi‘o i te pene 8.)

Oaoaraa Matamua no ni‘a i te Sotaiete Tauturu

Ua tupu vitiviti te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo, e ua raea‘ehia hau atu i te 1.100 melo i te ava‘e Atete 1842. I te haamataraa, e ere te meloraa i roto i te sotaiete i te mea horo‘a-noa-hia no te taatoaraa o te mau melo vahine o te Ekalesia. Ua titauhia i te mau vahine ia ani tuutuu ore no te riroraa ei melo, e ua fariihia ratou mai te au i to ratou maitai e to ratou parau-ti‘a. Ua parau Iosepha Semita, « E ti‘a ia vai mai te hoê sotaiete maitai roa, tei faataa-ê-hia i te mau ino atoa o te ao nei, ei sotaiete maitai, te parau-ti‘a e te mo‘a ».14

Ua titau u‘ana te mau tuahine i Nauvoo ia amui atu i te Sotaiete Tauturu. Ua oaoa ratou i te horo‘araa i te tauturu pae tino e te pae varua na roto i te hoê rave‘a faanahohia e tei faati‘ahia. Ua ite atoa ratou i te rave‘a faito ore i haapiihia e te hoê peropheta i roto i te faaineineraa no te ite varua teitei a‘e e te mau haamaitairaa no te hiero. Ua here ratou i te hoêraa te tahi e te tahi e to ratou mau taea‘e no te autahu‘araa i roto i teie nei mau opuaraa rarahi.

No te mea tei te mau tuahine ra teie nei haamaitairaa, e hopoi‘a ïa na ratou ia haapa‘o i te reira. Ua parau Iosepha Semita ia ratou: « Ua tuuhia outou i teie nei i te hoê vahi i reira outou e nehenehe ai e rave mai te au i taua mau mana‘o ra ta te Atua i tanu i roto i to outou mau ouma. Mai te mea e haapa‘o outou i teie nei mau ture, aûe ïa te faahiahia e te hanahana e ! » Mai ta te Peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i parau e rave rahi mau matahiti i muri mai, « E faaheporaa no te hoê vahine ia huti mai i roto i to’na oraraa te mau viretu e faaitoitohia e te Sotaiete Tauturu mai te faaheporaa no te mau tane ia patu i roto i to ratou mau oraraa te mau hoho‘a no te huru taata tei faaitoitohia e te autahu‘araa ».16

E ere te Sotaiete Tauturu i te hoê noa pŭpŭ vahine e tamata ra i te rave i te maitai i roto i te ao nei. E mea taa ê te reira. O te « tahi mea maitai a‘e » no te mea ua faanahonahohia i raro a‘e i te mana autahu‘araa. Ua riro to’na faanahonahoraa ei tufaa titauhia i roto i te haaparareraa i te ohipa a te Atua i ni‘a i te fenua nei. Ua faaineine te reira i te mau vahine o te Ekalesia ia farii i te mau oro‘a e te mau fafauraa autahu‘araa, e ua tauturu te reira ia ratou i roto i ta ratou mau hopoi‘a utuafare.

Te mau Arata‘iraa a Iosepha Semita

I te rururaa matamua a te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo, ua ma‘itihia te Tuahine Eliza R. Snow ei papa‘i parau no te pŭpŭ. I roto i taua ti‘araa ra, ua tapa‘o maitai oia i te mau nota, tei piihia te mau minuti, i te mau rururaa atoa a te Sotaiete Tauturu ta’na i haere atu. Ua parau Iosepha Semita i te mau tuahine e, e riro ïa teie nei mau minuti « e păpă ture e e ture » na te sotaiete.17

I roto i te rahiraa o te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu, ua faataa te mau tuahine i te taime no te farii i te haapiiraa. Ua haamaitaihia te mau tuahine i te haapii-raa-hia e te Peropheta Iosepha Semita i roto e ono o ta ratou mau pureraa. A haapii ai oia, ua ite ratou i te niniiraa rahi a te Varua. I te hopea o te hoê o teie nei rururaa, ua papa‘i te Tuahine Snow, « Ua niniihia te Varua o te Fatu na roto i te hoê rave‘a puai mau, e ore roa e mo‘ehia i te feia tei tae mai i taua oro‘a maitai ra ».18

I roto i te mau minuti atoa ta te Tuahine Snow i papa‘i, ua riro ta’na mau nota no ni‘a i te mau a‘oraa a te Peropheta ei mau minuti faufaa rahi roa‘e. Ua arata‘i te mau haapiiraa a te Peropheta i roto i teie faanahonahoraa i te ohipa a te mau tuahine a te Sotaiete Tauturu e a te feia faatere autahu‘araa tei tavini i piha‘iho ia ratou. Te tamau noa ra taua mau haapiiraa ra i te haamaitai i te ohipa a te Ekalesia i teie mahana.

Ua haapii Iosepha Semita i te mau parau haapiiraa o tei tauturu i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia « haamaitai i te feia vêvê » e ia « faaora i te mau varua », te mau ture tumu i ni‘a i te reira i patuhia‘i te sotaiete.19 Ma te patuhia i ni‘a i teie niu, ua vai noa mai e ua tupu te Sotaiete Tauturu i te rahi i roto i to’na hi‘oraa maitai. Mai te mau rururaa matamua maira â a te Sotaiete Tauturu, ua faaohipa te mau tuahine i te mau haapiiraa a te Peropheta i roto i ta ratou mau tautooraa no te faarahi i te faaroo e te parau-ti‘a o te taata tata‘itahi, no te haapuai i te mau utuafare e te mau nohoraa, e ia ma‘imi e ia tauturu i te feia e vai ra i roto i te fifi.

Faarahi i te Faaroo e te Parau-ti‘a o te Taata Iho

Ua haapii Iosepha Semita i te mau tuahine e e titauraa hanahana to ratou ia imi i to ratou iho faaoraraa. Ua parau oia, « E nehenehe noa ta tatou e ora na roto i te haamoriraa i to tatou Atua, e ti‘a i te mau taata atoa ia na reira no ratou iho, eita roa e nehenehe i te hoê taata ia rave i te reira no te tahi ê atu taata ».20 Ua haapii oia ia ratou ia riro ei mau taata parau-ti‘a, ia riro ei hoê nunaa mo‘a, e ia faaineine no te mau oro‘a e te mau fafauraa no te hiero. Ua faaitoito oia ia ratou ia hau ratou i te Fatu, e i te feia tapiri mai atoa ia ratou, e ia ratou iho: « Te mau tuahine … , e mặrô anei i rotopu ia outou ? Eita vau e farii i te reira— e ti‘a ia outou ia tatarahapa e ia titau i te here o te Atua ».21 « Aita e tama‘i, aita e manianiaraa, aita e faahaparaa, e marû râ, e aroha, e viivii ore, o teie te mau mea o te ti‘a ia faarahi ia tatou ». 22

I te hoê rururaa a te Sotaiete Tauturu, ua tuatapapa te Peropheta Iosepha i te pene 12 no te buka 1 Korinetia, ma te haapapû e e mea faufaa rahi te tuahine tata‘itahi, ia rave i to’na iho ti‘araa, no te taatoaraa o te Ekalesia. Ua horo‘a oia i « te mau arata‘iraa no ni‘a i te mau toro‘a huru rau [i roto i te Ekalesia] e te titauraa i te mau taata atoa ia ohipa i roto i te vahi tei faataahia no’na; e te rave faaotiraa i te mau toro‘a tei faataahia no ratou ». Ua faaara atoa oia no ni‘a i te peu ia « faariro i te mau toro‘a haehaa i roto i te Ekalesia ei roo ino e ia hi‘o ma te mata pohehae i te mau ti‘araa o vetahi ê ». Ua parau oia, « e mana‘o ti‘a ore no te aau taata, no te hoê taata ia hiaai i te tahi ê atu mau ti‘araa i te mau ti‘araa tei faataahia e te Atua ».23 Ua tauturu oia na roto i taua mau haapiiraa ra i te mau tuahine ia « haere ma te mo‘a i mua i te Fatu ». 24

Ua parau Iosepha Semita i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, « Mai te mea e haere tatou i mua i te Atua, ia riro ïa tatou iho ei mea mâ ».25

Haapuai i te mau Utuafare e te mau Nohoraa.

Noa’tu e ua ohipa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou mau vahi nohoraa e ua ineine i te tavini i to ratou mau taata tupu, aita roa ratou i haamo‘e i ta ratou mau hopoi‘a i to ratou iho mau utuafare e to ratou mau nohoraa. Ua haapa‘o ratou i ta ratou iho mau horo‘araa ei mau metua vahine e ei mau taata utuutu. Ua haapa‘o atoa ratou i te mau heheuraa ta te Fatu i horo‘a na roto ia Iosepha Semita no ni‘a i te mau hopoi‘a utuafare.

« Te toro‘a o to oe piiraa no te tamahanahana ïa i… ta oe tane faaipoipo, i roto i to’na mau ati, na roto i te mau parau tamahanahana, na roto i te varua marû ra ».26

« E teie faahou â, mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona, e aore râ i roto i te hoe o to’na ra mau tîtî i haamauhia ra, o te ore ho‘i e haapii atu ia ratou ra ia ite papû roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa no te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te vau o te matahiti ra, tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua »

« E e riro teie ture no to Ziona ra, e aore râ i roto i to’na mau tîtî o tei haamauhia ra.

« E e bapetizohia to ratou ra mau tamarii no te haamatararaa i to ratou ra mau hara ia na‘ehia te vau o te matahiti, e e farii hoi i te tuuraa rima ra.

« E e haapii atoa ratou i to ratou ra mau tamarii ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu ».27

« Ua faaue râ vau ia outou ia haapii atu i to outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau. …

« … Ia faaafaro na oe i to oe iho utuafare e ti‘a‘i. …

« O ta’u e parau atu nei i te hoe ra te parau atu nei ïa i te taata atoa. …

« … Ia mata na i te faaitoito i te mau [melo no te utuafare] ia haapa‘o maitai i roto i te utuafare ra, e ia pure noa i te mau taime atoa ».28

Te faaite nei te mau tufaa no roto mai i te mau minuti no te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo e aita roa‘e Iosepha Semita e te mau tuahine i haamo‘e i te mau parau haapiiraa i roto i teie nei mau heheuraa. Ua faaite mai ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa e ua riro to ratou mau fare e te fare o vetahi ê ei mana‘ona‘oraa matamua roa na ratou. Ei hi‘oraa, ua haapii o Emma Semita e « e taime rahi na te mau metua vahine i ara i ni‘a i ta ratou mau tamahine e ia a‘o ia ratou ia tape‘a i te e‘a no te viivii ore ».29 Ua faaite te Peropheta Iosepha i to’na mana‘ona‘oraa taaê no ni‘a i te auraa i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo. Ua a‘o oia i te mau tuahine: « Ia haapii teie sotaiete nahea ia riro i mua i te mau tane faaipoipo, nahea i te hamani maitai e i te here ia ratou. Ia teimaha ana‘e te hoê tane i te mau pe‘ape‘a, ia tapitapi ana‘e to’na mana‘o, mai te mea e nehenehe ta’na e ite i te hoê mata ataata, eiaha râ te hoê marôraa, e e faahau ïa te reira i to’na varua e e tamarû ïa te reira i to’na mau mana‘o. Ia hepohepo ana‘e te feruriraa, e hinaaro ïa te reira i te tamahanahanaraa.… Ia ho‘i outou i te fare eiaha roa e parau iriâ, ia vai râ te hamani maitai, te aroha e te here e faaunauna i ta outou ohipa.30 I roto i te tahi atu mau rururaa, ua horo‘a te Peropheta i te hoê â a‘oraa i te mau tane, ma te parau e te hopoi‘a a te hoê tane faaipoipo, o te « aroha ïa, te here e te aupuru i ta’na vahine faaipoipo » e ia « hi‘o i to’na mau mana‘o ma te aau marû ».31

Ia tuatapapa ana‘e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau rave‘a no te tauturu i te taata i roto i to ratou mau vahi nohoraa, e mea pinepine ratou i te faatumu i ni‘a i te mau utuafare e te mau nohoraa. Ua î te mau minuti no ta ratou mau rururaa i te mau papa‘iraa mai teie: « Ua paraparau mai o Hawkes vahine no ni‘a i te utuafare Drury— te ma‘i-noa-hia ra e te hinaarohia nei ta tatou mau pure— e aita’tu ».32 I te tahi atu mau taime… ua haere e ua farerei i te Tuahine McEwen e te Tuahine Modley. Te hinaaro ra raua e to raua utuafare i te maa. E ti‘a ia ratou ia hahaerehia i te mau mahana atoa ».33 « Ua ani o P. M. Wheeler… i te sotaiete e to’na aau aroha ia farii i te Tuahine Francis Lew Law, te hoê vahine ivi paari, tei ma‘ihia e aita to’na e fare, e aita hoi ta’na e moni i teie taime ».34 « Ua faaite mai te tuahine Peck e ua ma‘ihia e mea vêvê mau o Guyes Tane e to’na utuafare. Ua atuatuhia ratou.… Ua parau o Kimball vahine e ua ma‘ihia te hoê Charleston Tane e to’na utuafare, e mea paruparu roa ta’na vahine faaipoipo e ua hinaaro-rahi-hia te hoê tu‘ati ma‘i. Ua parau oia e ua tauturu oia ia ratou ».35

No to ratou here i to ratou mau utuafare i tura‘i i te tautooraa amui a te Feia Mo‘a ia patu i te hoê hiero i Nauvoo. Ua haapii te Peropheta Iosepha ia ratou e e nehenehe ratou e bapetizohia no te mau melo no to ratou mau utuafare tei pohe. Ua faati‘ahia ratou ia rave i teie mau oro‘a i rapae au i te hoê hiero no te hoê taime, ua faaue râ te Fatu ia ratou: -

« Ia hamani i te hoe fare i to’u nei i‘oa, ei parahiraa no Tei Teitei Roa ra.

« No te mea aita hoe vahi i itehia i ni‘a i te ao nei e ti‘a ai ia’na ia haere mai ra e ia faaho‘i faahou mai i te reira mea i moe ia outou na, oia hoi o te reira mea ta’na i rave ê atu ra, oia te îraa no te autahu‘araa.

« No te mea aita hoe au‘a bapetizoraa e vai nei i ni‘a i te ao nei, ia ti‘a ia ratou, o ta’u feia mo‘a, ia bapetizohia no ratou o tei pohe na—

« No te mea no to’u fare iho taua oro‘a nei ».36

Ua hinaaro atoa ratou e patu i te hoê hiero ia nehenehe ia ratou ia farii i te fafauraa apî e te mure ore no te faaipoiporaa, na roto i te reira e nehenehe ai to ratou mau utuafare ia tahoêhia e amuri noa’tu.37

Ua ite te mau melo no te Ekalesia i Nauvoo i te tamahanahana rahi i roto i te mau bapetizoraa no tei pohe e te fafauraa no te mau utuafare mure ore. Te hoê o teie mau melo o te hoê ïa tuahine o Sally Randall te i‘oa. I te taime i pohe ai ta’na tamaiti 14 matahiti o George, ua faaite oia i te parau oto i te mau melo no te utuafare. Aita i maoro roa i muri mai, ua faaroo oia i te parau no ni‘a i te bapetizoraa no tei pohe. Ua papa‘i faahou oia i to’na mau fetii, i teie taime ma te hau e te haapapûraa tei ite-apî-hia e ana:

« Ua bapetizohia te metua tane [o George] no‘na e auê ïa ohipa hanahana e o ta tatou e ti‘aturi nei e ia farii i te îraa o te evanelia mai tei porohia i teie nei e ia nehenehe ia bapetizohia no te taatoaraa o to tatou mau hoa tei pohe e ia faaora ia ratou ia noaa ana‘e mai te tahi haamaramaramaraa no ni‘a ia ratou. Te hinaaro nei au e ia papa‘i mai outou ia’u te mau i‘oa o to tatou mau hoa atoa tei pohe mai to tatou mau papa e mama ruau mai â. Te opua nei au i te rave i te mau mea atoa e nehenehe ia’u no te faaora i to’u mau hoa.… Ua ite au e e mana‘o outou e e haapiiraa huru ê teie e ite râ outou e e parau mau te reira ».

No to’na metua vahine, tei faaru‘e atoa mai te hoê o ta’na tamarii, ua faaite papû o Sally e, « Auê ïa e mama e, mai te mea e oaoa rahi to tatou i te farii i te hoê tufaa i roto i te ti‘a-faahou-raa matamua, e farii faahou ïa tatou i ta tatou mau tamarii mai ta tatou i tuu atu ia ratou i roto i to ratou mau menema ».38

Horo‘a i te Tautururaa na roto i te Ma‘imiraa e te Tautururaa i te Feia i roto i te Fifi.

Mai te faati‘a-raa-hia te Ekalesia i te matahiti 1830, ua itea i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te mau rave‘a huru rau no te tavini. Ua haapa‘o ratou i te mau parau a te Faaora: « O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia’u ».39

A arata‘i ai te Peropheta Iosepha Semita i te mau tautooraa no te patu i te hoê hiero i Ketelani, Ohio, ua ite te mau tuahine i te mau mea e hinaarohia ra e rave rahi i rotopu i te feia hamani fare e to ratou mau utuafare. Mai ta Sarah M. Kimball i faati‘a e, « e taviri ïa te mau vahine e e hapono ratou ma te oaoa i ta ratou pata i te feia rave ohipa i te Hiero e e haapae ratou i te reira i ni‘a i ta ratou iho iri amuraa maa ». Ua ite atoa te mau tuahine i te hinaaro ia hamanihia i te mau vauvau tahua e te mau ahu paruru no te hiero. Ua haamana‘o Polly Angell i te hoê parau a Iosepha Semita i te iteraa‘tu oia ia ratou i te raveraa i te ohipa. Ua parau oia: « O te mau tuahine ihoa te matamua i te mau taime atoa i roto i te mau ohipa maitai. O Maria [Magadala] te matameha‘i i te ti‘a-faahou-raa ; e i teie nei, o te mau tuahine te feia matamua o te rave i te ohipa i roto i te hiero.41

Na roto i te faanahonaho-raa-hia te Sotaiete Tauturu i raro a‘e i te mana autahu‘araa, ua rahi atu â ïa te tautoora no te tauturu i te feia e patu ra i te Hiero no Nauvoo. I roto i te hoê rururaa a te Sotaiete Tauturu, ua haapuai te mau vahine i ni‘a i te mau rave‘a ohie e nehenehe ai ia ratou ia tavini i te mau tane e ohipa itoito ra i ni‘a i te hiero. « Ua faaite tata‘itahi mai te mau tuahine i to ratou mau mana‘o », ma te faaite mai i te hoê « hinaaro amui ia tauturu i te faahaereraa i te hiero e i te tautururaa i te ohipa a Ziona ».Ua tapa‘o te mau minuti e rave rahi mau ô tei horo‘ahia e te mau melo no te Sotaiete Tauturu:

« Ua parau mai te tuahine Jones e e ineine oia i te haere e ani i te materia, mai te mea e anihia oia ia rave, ua pûpû atoa oia i te farii i to’na fare te hoê taata o te ohipa ra i ni‘a i te hiero.

« Ua parau o Durfee vahine, mai te mea e hinaaro te mau faatere no te sotaiete, ua ineine oia i te haere atea e te hoê pereoo no te ohi i te huruhuru mamoe e te tahi atu mau mea. no te faahaereraa i te ohipa i mua.

« Ua parau o Smith vahine e horo‘a te mau vahine a te taata hoo tao‘a i te materia o ta vetahi ê e nehenehe e faaohipa.

« Ua parau o Wheeler tamahine e ua ineine oia i te horo‘a i te hoê tufaa aore râ te taatoaraa o to’na taime.

« Ua ineine o Granger vahine i te rave i te mau mea atoa, i te hamani i te mau totini, ia nira, aore râ ia ara i ni‘a i te feia ma‘i, ia rave i te mau mea faufaa roa ra.

« Ua parau o Ells tamahine e ua ineine oia i te haere e ani i te mau ô e te tahi atu.

« Ua parau o Angell vahine e ua ineine oia i te tata‘i i te mau ahu tahito mai te mea e hinaarohia ia ore ana‘e e noaa te materia apî.

« Ua parau o Smith Vahine ia tii i te huruhuru mamoe e ia horo‘a i te mau vahine paari te tuaina no te hamani i te mau totini no te feia rave ohipa i te hiero no te tau to‘eto‘e i mua.

« Ua pûpû te tuahine Stringham e nira i te mau ahu tane e ia rave i te ohipa i te hiero.

« Ua pûpû te tuahine Felshaw i te horo‘a i te tahi pu‘a. …

« Ua pûpû te tuahine Stanely e horo‘a i te ahururaa o te paunu atoa o te ahu rino, te tahi afaraa û i te mahana.

« E hamani ïa o Beman tamahine i te mau ahu.

« Ua pûpû te tuahine Smith i te tii i te vavai e te tahi atu i te mau hoo tao‘a e ere no te Ekalesia, e mau hoa râ. …

« Ua pûpû te tuahine Geen e horo‘a i te taura no ta’na iho matini hamaniraa ahu ».42

Mai roto mai i te aau o teie mau tuahine ua tupu mai te hoê hinaaro rahi ia rave i te ohipa maitai. Ua na reira ratou i te huruhuru mamoe e te mau pereoo huti, te pu‘a e te niraraa, te maa e te mau faaunaunaraa, te taime e te mau taleni. Na roto i ta ratou sotaiete apî, ua rave te mau vahine o te Ekalesia mai te au i to ratou mau naturaraa i te patu i te Ekalesia a te Fatu.

Ua faaitoito te Peropheta Iosepha Semita i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i ta ratou mau tutavaraa no te haapuai i te feia e vai ra i roto i te fifi. I roto i te hoê rururaa a te Sotaiete Tauturu, i muri a‘e i te haapiiraa ia ratou mai roto atu i te 1 Korinetia 12 (a hi‘o i te api 18), ua haamata oia i te tai‘o i te a‘oraa a Paulo no ni‘a i te aroha i roto i te 1 Korinetia 13. Ua parau oia no ni‘a i teie pene: « Eiaha e taoti‘a i to outou ite no ni‘a i te mau viretu o to outou mau taata tupu.… E ti‘a ia outou ia faarahi i to outou varua ia vetahi ê mai te mea e rave outou mai ta Iesu i rave.… A tupu ai outou i te rahi i roto i te hara ore e te parau-ti‘a, a tupu ai outou i te rahi i roto i te maitai, a vaiiho i to outou mau aau ia rahi, ia faarahihia te reira e vetahi ê, e ti‘a ia outou ia faaoroma‘i i te mau hapa e te mau hape a te taata nei. Auê ïa te faufaa rahi o te mau varua o te taata nei ! »43

I roto i te tahi atu rururaa a te Sotaiete Tauturu, ua haapii oia: « Aore roa e mea tei opua-rahi-hia no te arata‘i i te taata ia faarue i te hara maori râ te raveraa ia ratou na te rima e te ti‘a‘iraa ia ratou ma te aroha. Ia faaite ana‘e te mau taata te maitai e te here iti roa‘e ia‘u, auê ïa mana to te reira i ni‘a i to’u feruriraa, mai te mea râ aita rea maitai e te here, e riro ïa te reira i te haaputuputu i te mau mana‘o iria e i te haape‘ape‘a i te mana‘o taata ».44

Ua faariro te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te taviniraa aroha ei parau haapiiraa tumu no ta ratou faanahonahoraa. I te mau hepetoma atoa ia putuputu te vahine o te Sotaiete Tauturu no Nauvoo, e faaite mai te mau tuahine i te parau no te mau taata e fifi to ratou. Ua farii te hoê papa‘i parau haapa‘o faufaa i te mau ô, e ua operehia te mau ô no te tauturu i te feia e fifi to ratou. Te mau ô o te moni ïa, te mau tauhaa, te mau taleni e te taime. Ua horo‘a te mau vahine i te mau ahu e te mau ahu ta‘otoraa. Ua pûpû ratou i te rino, te huruhuru mamoe, e te tuvaina e nehenehe e faarirohia ei ahu. Ua horo‘a atoa ratou i te maa: te mau apara, te mau oniani, te faraota, te tihota, te faraoa e te pata.

Ei peresideni no te Sotaiete Tauturu, ua riro o Emma Semita ei hi‘oraa rahi no te taviniraa aroha. Ua iriti oia i to’na fare i te feia tei po‘ia, tei ere i te nohoraa e i te feia ma‘i. « Te Homestead », e fare raau no te utuafare Semita mai tei parauhia i te tahi mau taime, te vai ra te hoê piha fariiraa taata e e piti piha ta‘otoraa. I te taime o te faati‘a-raa-hia te Sotaiete Tauturu, ua farii te fare e 11 taata taaê hau atu ia Emma, Iosepha e ta raua na 4 tamarii.

Ua tavini te mau tuahine matamua no te Sotaiete Tauturu i te feia i roto i te fifi e i te tahi taime ua farii ratou iho i te taviniraa. Ei hi‘oraa, ua amui atu Ellen Douglas i te Sotaiete Tauturu i muri noa‘e i to’na taeraa’tu e to’na utuafare i Nauvoo i te ava‘e Mati 1842. E toru ava‘e i muri iho, ua pohe o George ta’na tane faaipoipo. Ua rave amui oia e to’na utuafare no te faaamu ia ratou iho, ua fifi râ ratou no te mea aita to ratou e metua tane e e tane faaipoipo. Ua rave noa râ o Ellen i te ohipa a te Sotaiete Tauturu na roto i te tamarûraa i te mauiui o vetahi ê, te ma‘i, e te vêvê. I muri iho i te ava‘e Eperera 1844, ua roohia oia e te tahi o ta’na mau tamarii i te ma‘i e ua hinaaro roa ratou i te tautururaa. Ua papa‘i oia i te hoê rata i to’na utuafare i te fenua Paratane ma te faaite e nahea to te Sotaiete Tauturu haereraa mai e tauturu ia’na a haere ai oia e farerei i te hoê hoa o Ann te i‘oa:

« I muri a‘e i to’u haamataraa i te maitai mai, ua haere atu vau i te oire no te hi‘o i hea Ann te oraraa, e ua faaea vau e piti pô.… Ua parau te vahine, i reira Ann e ora‘i, ia ani vai i te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine i te tahi ahu ta’u i hinaaro no’u iho e to‘u utuafare. Ua pato‘i au i te reira, ua parau râ oia e e hinaaro vau i te tahi mea e mea maoro vau i te ma‘i-raa-hia e ia ore ana‘e au e na reira e rave ïa oia i te reira no’u ». I te pae hopea ua farii te Tuahine Douglas i te ani i te tautururaa. Ua parau oia, « Ua haere maua i te hoê o te mau tuahine e ua ani mai oia ia’u i te mea ta’u e hinaaro-rahi-roa. Ua parau atu vau ia’na e ua hinaaro vau… e rave rahi mau mea. I to’u ma‘i-raa-hia ua mutumutu te mau ahu o ta’u mau tamarii no te mea aita i nehenehe ia’u ia tafai, no reira ua parau mai oia e, e rave oia i te mea maitai e noaa ia’na i te rave no’u. Ua haere mai o Ann tau na mahana i muri mai e ua afa‘i mai ratou i te hoê pereoo huti e ua haere mai ratou e tii ia’u, o te hoê ïa tao‘a aita roa vau i farii noa‘e na mua’tu.45

« Ia Parahi Amui Paatoa Tatou i te Ra‘i »

Ua tatara mai o Elder John A. Widtsoe no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te ohipa tumu a te Sotaiete Tauturu: « Haamamaraa i te vêvê, tamaruraa i te ma‘i; faaitiraa i te feaa, faaitiraa i te ite ore, faaitiraa i te mau mea atoa o te faataupupû i te oaoa e te haereraa i mua o te vahine. Aue ïa ohipa faahiahia e ! »46

Ua horo‘a-mau-hia i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, tei puai i roto i te faaroo e te iteraa papû, te « ohipa a te mau melahi ».47 Ua haapii o Elder M. Russell Ballard no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Te mau tuahine atoa i roto i teie Ekalesia tei rave i te mau fafauraa e te Fatu, e faaueraa hanahana ïa ta ratou no te tauturu i te faaora i te mau varua, no te arata‘i i te mau vahine o te ao nei, no te haapuai i te mau utuafare no Ziona, e no te patu i te basileia o te Atua ».48

I te taime a faaoti ai o Sarah M. Kimball e Margaret Cook i te haamata i te hoê sotaiete niraraa ahu, ua hinaaro raua ia tauturu i te faaineine i te hoê hiero no te taata. I raro a‘e i te faaûruraa e te arata‘iraa a te hoê peropheta e a te tahi atu feia faatere autahu‘araa, ua tauturu raua e to raua mau tuahine i te pae hopea i te hoê nunaa taata no te hiero.

Te tamau noa nei â teie ohipa i teie mahana. Ma te arata‘ihia e te mau parau haapiiraa ta Iosepha Semita i haapii, ua rave amui te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te ohipa no te faaineine i te mau vahine e to ratou mau utuafare no te mau haamaitairaa rahi roa‘e a te Atua. Te pee nei ratou ma te oaoa i te a‘o a te metua vahine o Iosepha Semita, o Lucy Mack Smith: « E ti‘a ia tatou ia here te tahi i te tahi, ia ti‘a‘i te tahi i te tahi, ia tamahanahana te tahi e te tahi e ia titau i te haapiiraa, ia parahi amui paatoa tatou i te ra‘i.49

Pene 2

  1. Sarah M. Kimball, i roto i te Record of the Relief Society from First Organization to Conference, 5 no Eperera 1892, Buka II, Church History Library, 29; faaafarohia te piapa e te papa‘iraa rahi.

  2. Sarah M. Kimball, « Auto-biography », Woman’s Exponent, 1 no Setepa 1883, 51.

  3. A hi‘o i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 6–7; e piti ahuru tuahine tei tae mai i te rururaa matamua, e e hitu tei ore i tae mai e tei fariihia i roto i te sotaiete ei tufaa no taua rururaa ra.

  4. Iosepha Semita , i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, Church History Library, 7; faaafarohia te piapa, te tomaraa, e te papa‘iraa rahi mai tei hinaarohia i roto i te mau tufaa atoa tei iritihia mai roto mai i teie buka minuti.

  5. A hi‘o i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 8–9.

  6. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:3, 7.

  7. A hi‘o Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 8.

  8. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:2, 5–8, 10–11, 13–15.

  9. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:16.

  10. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 8.

  11. Emma Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 12.

  12. A hi‘o i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 14.

  13. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 40.

  14. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 30 no Mati 1842, 22.

  15. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 38.

  16. Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Atopa 1978, 9–10; aore râ Ensign, Novema 1978, 8.

  17. A hi‘o Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 8.

  18. Eliza R. Snow, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 41.

  19. A hi‘o Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 9 no Tiunu 1842, 63.

  20. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 9 no Tiunu 1842, 63.

  21. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 9 no Tiunu 1842, 63.

  22. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 8.

  23. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 35.

  24. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 20:69.

  25. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 38.

  26. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:5 .

  27. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 68:25 –28.

  28. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 93:40, 44, 49–50.

  29. Emma Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 9 no Mati 1842, 123.

  30. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 40.

  31. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita (2007), 482.

  32. I roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 14 no Eperera 1842, 28.

  33. I roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 5 no Atetea 1843, 103.

  34. I roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 13 no Atete 1843, 107.

  35. I roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, Rururaa a te Sotaiete Tauturu a te mau vahine no te Paroita Toru, aita e tai‘o mahana, 112.

  36. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 124:27–30.

  37. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 131–32.

  38. Sally Randall, in Kenneth W. Godfrey, Women’s Voices: An Untold History of the Latter-day Saints (1982), 138–39.

  39. Mataio 25:40.

  40. « R. S. Reports », Woman’s Exponent, 1 no Setepa 1876, 50.

  41. Iosepha Semita, faahitihia i roto i te Edward W. Tullidge, The Women of Mormondom (1877), 76.

  42. I roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 16 no Tiunu 1843, 91–92.

  43. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 39.

  44. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 9 no Tiunu 1842, 62.

  45. Ellen Douglas, letter, papa‘ihia i te 14 no Eperera 1844, typescript, Church History Library.

  46. John A. Widtsoe, Evidences and Reconciliations, haaputuraa G. Homer Durham, 3 buka i roto i te 1 (1960), 308.

  47. Emily Woodmansee, « E mau Tuahine Tatou no Ziona », Te mau Himene, numera 193.

  48. M. Russell Ballard, « E mau Vahine no te Parau-ti‘a », Ensign, Eperera 2002, 70.

  49. Lucy Mack Smith, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 24 no Mati 1842, 18–19.

Ua ite te Feia Mo‘a i te hoê mana‘o rû no te patu i te Hiero no Nauvoo

I te 17 no Mati 1842, ua riro mai o Emma Semita ei peresideni matamua no te Sotaiete Tauturu.

Na roto ia Petero, Iakobo e Ioane, ua horo‘a te Fatu i « te mau taviri no [To’na] basileia » i ni‘a ia Iosepha Semita (a hi‘o PH&PF 27:13).

Ua arata‘i Emma Semita i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu

Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu.

« Ia haapii atu i to outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau » (PH&PF 93:40).

Vahi Bapetizoraa i roto i te Hiero no Helsinki Finelane

I Nauvoo, Illinois, ua arata‘i Emma e Iosepha Semita i te mau tautooraa no te tauturu i tei po‘ia, tei ere i te nohoraa, e tei ro‘ihia i te ma‘i.

Hiero no Toronto Ontario