’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 5: « E ore Roa te Aroha e Mou »


Pene 5

« E ore Roa te Aroha e Mou »

I to te Tuahine Emmeline B. Wells pii-raa-hia i te matahiti 1910 no te tavini ei paeraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua ineine oia no te hopoi‘a. Ei taata tei amui atu i te tere i te Afaa no Roto Miti, ua haa oia i piha‘iho i te mau tuahine o tei farii i te mau iteraa papû puai no te evanelia a Iesu Mesia e o tei maramarama i te mau parau haapiiraa tumu a te Sotaiete Tauturu. Ua tavini oia ei papa‘i parau no na peresideni rahi e piti o te Sotaiete Tauturu, o Zina D. H. Young e o Bathsheba W. Smith, mai te matahiti 1888 e tae atu i te matahiti 1910.

Ma te hoê iteraa papû e ua faati‘ahia te Sotaiete Tauturu na roto i te heheuraa, ua faaoti te Tuahine Wells e to’na na tauturu, o Clarissa S. Williams e o Julina L. Smith, i te faaherehere i te mau parau haapiiraa i ni‘a i te reira te sotaiete i haamauhia‘i. I te ava‘e Atopa 1913, ua parau ratou:

« Te parau atu nei matou e ta matou fâ o te tape‘araa ïa i te i‘oa matamua e te varua matamua e te tumu no teie faanahonahoraa rahi, ma te tape‘a maite i te mau haapiiraa faaûruhia a te Peropheta Iosepha Semita a heheu ai oia i te opuaraa ia nehenehe i te mau vahine ia haamanahia na roto i te piiraa a te autahu‘araa ia putuputuhia ratou i roto i te mau faanahonahoraa e au no te utuutu i te feia ma‘i, no te tauturu i te feia i roto i te fifi, no te tamahanahana i te feia paari, no te faaara i te taata ara ore, e no te tauturu i te mau otare ».1

Tau ava‘e na mua‘e, ua arata‘i teie mana‘o i te Tuahine Wells e to’na na tauturu i te haamau i te hoê parau tumu o te riro ei hoê faahaamana‘oraa tamau no te mau parau haapiiraa e te haamataraa faaûruhia o te faanahonahoraa. Ua ma‘iti ratou i te hoê parau no roto mai i te papa‘iraa mo‘a: « E ore roa te Aroha e mou ».2 Tei roto i teie na parau e toru te faaueraa ta te Peropheta Iosepha Semita i horo‘a i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu: ia « tauturu i tei vêvê » e ia « faaora i te mau varua ».3

I mutaa ihora, ua faaohipa te mau vahine pionie i te aroha no te mau taata tupu tapiri mai. I teie nei e faanahonaho ïa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia ratou iho no te faatae i te aroha, « te hinaaro mau ïa i te Mesia »,4 i te mau taata tupu tapiri na te ao nei.

Ua haamau te Tuahine Wells e to’na na tauturu i teie parau tumu i te hoê tau hau e te ruperupe. Aita roa ratou i ite noa‘e e nahea te mau mea e tupu mai i te mau matahiti i muri mai e tamata ai i ta ratou parau tumu.

Te Oraraa ma te Hau i roto i te Hoê Tau Tama‘i.

Ua tupu te tama‘i i Europa i te matahiti 1914. I te taime a hope ai te tama‘i i te ava‘e Novema 1918, e rave rahi mau fenua tei tomo atu i roto i te tama‘i, tei piihia te Tama‘i Rahi I. I roto i taua taime, a nehenehe ai i te inoino e te faaoroma‘i ore e haape‘ape‘a i te mau mana‘o aroha o te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, ua faahaere te Tuahine Emmeline B. Wells e to’na na tauturu i teie poro‘i i te mau vahine atoa i roto i te Ekalesia:

« A atuatu na roto i te varua o te here e te faaoroma‘i i ta outou mau tane faaipoipo e ta outou mau tamarii; a haapa‘o i te mau tamariirii; eiaha e faati‘a ia ratou ia inu i te varua faaoroma‘i ore aore râ te ta‘iro‘iro i te hoê fenua aore i te hoê nunaa; a faatea ê atu i te mau pupuhi i to ratou mau rima; eiaha e faati‘a ia ratou ia ha‘uti i te pere tama‘i aore râ ia imi i te are‘are‘a na roto i te faahua poheraa i roto i te tama‘i; a faatupu i te varua no te here i te fenua e te reva fenua, a tauturu ia ratou ia ite e e mau faehau ratou no te Satauro e mai te mea e titauhia ia ratou ia rave i te mauhaa tama‘i no te paruru i te ti‘amâraa, i te fenua e i te mau utuafare, e na reira ïa ratou ma te inoino ore aore râ ma te iria ore.… A haapii i te mau mea hau no te basileia [e] a ma‘imi i te feia i roto i te fifi ma te itoito rahi.5

Na roto i te haponoraa i teie parau poro‘i, ua ti‘aoro te Tuahine Wells ia faaohipa i te aroha, mai ta te Peropheta Iosepha Semita i haapii hau atu e 70 matahiti na mua’tu. Ua faaitoito oia ia ratou ia faaoroma‘i i tei herehia e ia hamani maitai i te mau taata tupu e tae noa’tu i te mau enemi e ia tauturu i te feia i roto i te fifi. Ua pee te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i teie a‘o. Ua tutava ratou i te farii e i te faaite i te here mau o te Mesia, ta ratou i ite e ore roa e faaru‘e ia ratou.6 E paturu ïa teie here ia ratou na roto i te mau tau tama‘i e te hau.

I roto i te Tama‘i Rahi I, ua tauturu maite te Sotaiete Tauturu i te Mau Hau Amui no Marite i roto i te mau faanahonahoraa no te fenua mai te Tomite Parururaa no te Fenua e te Satauro Ura Marite. Ua rave te mau tuahine i te ohipa hamaniraa e te tapunuraa maa, te imiimiraa moni, te ea, te ohipa no te maitai o te tamarii, e te tahi atu taviniraa. E mea manuïa ratou e te puai i te tautururaa i teie mau tautooraa a teie mau pŭpŭ taata. Ua faahaamana‘o râ to ratou peropheta ia ratou e eiaha roa e mo‘ehia ia ratou te mau haamataraa hanahana a te Sotaiete Tauturu.

Hōho’a
Peresideni Joseph F. Smith

Joseph F. Smith

Ua parau te Peresideni Josepha F. Smith, te ono o te Peresideni o te Ekalesia, e e mea « haamau-taata-hia aore râ haamau-vahine-hia te mau faanahonahoraa a to te ao nei, ua « haamau-hanahana-hia te Sotaiete Tauturu, ua haamana-hanahana-hia, ua faataa-hanahana-hia e te Atua no te atuatu no te faaoraraa o te mau varua o te mau vahine e o te mau tane ». Aita oia i hinaaro ia « ite i te mahana e pee ai ta tatou mau Sotaiete Tauturu, aore râ e amui atu ai e e ere atu ai i to ratou iho ti‘araa na roto i te ano‘iraa’tu i teie mau faanahonahoraa o te tupu mai e tei haamauhia e te mau vahine.… Ua parau oia i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, « Na outou e arata‘i i te ao e ia arata‘i ihoa râ i te mau vahine o te ao, i roto i te mau mea roo maitai, i roto i te mau mea atoa mai to te Atua huru, te mau mea atoa o te faateitei e o te tamâ i te mau tamarii a te taata nei. O outou te upoo, eiaha te aero ».7 Ua faaite te Tuahine Emmeline B. Wells i teie orama. Ua arata‘i oia i te Sotaiete Tauturu i te rave-amui-raa i te ohipa e te tahi atu mau faanahonahoraa, ua tauturu atoa râ oia i te tape‘a i te tumu taaê e te natura hanahana o te sotaiete.

Taaê noa’tu i te ohiparaa e te tahi atu mau faanahonahoraa, ua rave te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau mea huru rau ratou iho e na ta ratou iho mau paroita i horo‘a mai i te maa e i te imiimiraa i te moni no te feia e vai ra i roto i te fifi. Ua hamani e ua hoo atu te tahi mau tuahine i te mau ahu, te mau ahu paruru, te mau ahu tamarii, te mau tifaifai, e te mau taupoo e te mau vauvau nira-rima-hia. Ua faaamu e ua hoo te tahi i te mau puaatoro e te mau mamoe.

Ua faaroo te hoê tuahine i Tooele, Utaha, e ua tauturu te tifaifai ta’na i horo‘a i te hoê utuafare Paratane i roto i te tau tama‘i. Ua hamani teie tuahine o te Sotaiete Tauturu i te tifafai i te matahiti 1906, ua tuu i te hoê parau i roto, e ua hapono atu i te reira i San Francisco, California no te tauturu i te feia tei roohia i te ati i roto i te hoê aueueraa fenua ino roa. Hoê ahuru matahiti i muri mai, ua horo‘ahia te tifaifai i te Satauro Ura e ua haponohia’tu i te Fenua Paratane. A ite ai te taata Paratane i te rata iti, ua hapono oia i te hoê rata haamauruururaa, ma te parau e ua « tae mai te tifaifai i te hoê taime tano, no te mea ua pohe ta’u tane faaipoipo i te tama‘i ». Ua toe noa mai oia e ta’na mau tamarii e va‘u e aita hoi e ohipa, ua parau mai teie vahine ivi e, « Fatata roa vau i te faaru‘e i te mau mea atoa, ua tamata râ vau ia haere noa i mua ».8

E rave rahi mau tuahine Paratane tei horo‘a noa i to ratou taime no te nira e no te hamani i te totini no te mau faehau; aita râ ta ratou e moni no te hoo mai i te ahu ta ratou i hinaaro. Ua horo‘a te mau Sotaiete Tauturu no te fenua Marite e te fenua Canada i te hoê Afata moni Rû no te tauturu. Ua hapono ratou i te moni i te mau amaa tata‘itahi i te Fenua Paratane ia nehenehe i te mau tuahine Paratane ia hoo i te ahu no te hamani i te mau tapo‘i ro‘i, te mau vihi turu‘a, e te ahu.

I to te Sotaiete Tauturu hooraa i te toe‘a o te titona i te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite i te matahiti 1918 (a hi‘o i te Pene 4), ua parau te Tuahine Wells, « I roto i te taato‘araa o taua mau matahiti ra aita matou i faaohipa rahi i te titona tei haaputuhia no te opuaraa i mana‘ohia, no te ata pouri ra e tapo‘i nei i te ao nei mai teie taime, e nehenehe ia matou ia ite i te paari o te Peresideni Young i te aniraa i te mau tuahine ia haaputuputu i te titona no te hoê tau e tupu mai te fifi ».9

Ua hau atu te ohipa ta te hooraa i te titona i rave i te horo‘a-noa-raa i te maa na te mau taata tei po‘ia. Ua parau te Tuahine Clarissa S. Williams, o tei tavini na ei hoê o te mau tauturu no te Tuahine Wells i roto i te peresideniraa, e ia faaherehere te Sotaiete Tauturu i te moni no roto mai i te hooraa i roto i te hoê afata rahi e ia faaohipa i te moni api no te aufau i te mau tautooraa no te haamaitai i te ea o te mau vahine e o te mau tamarii. I muri mai, a tavini ai te Tuahine Williams ei onoraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua hi‘opo‘a oia i te faaohiparaa i taua mau moni ra no taua mau opuaraa ra.

Te Haapuairaa i te mau Taata e te mau Utuafare

I te hopea o te Tama‘i Rahi I, e rave rahi mau utuafare e mau taata tei fifi i te pae moni, te pae tino, te pae feruriraa e te pae varua. No te pahono i teie mau hinaaro, ua haamau te Sotaiete Tauturu i te Piha Toro‘a o te Ohipa Sotiare a te Sotaiete Tauturu, ma te patururaa a te Peresideni Heber J. Grant, te hitu o te Peresideni o te Ekalesia. Ua tavini te Tuahine Amy Brown Lyman, tei riro mai te va‘uraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ei faatere no te Piha Toro‘a. Na roto i te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare, ua tauturu te Sotaiete Tauturu i te mau paroita e te mau tĭtĭ i roto i te mau tautooraa mai te tautururaa i te mau vahine e te mau tamahine tei roohia i te fifi ia imi i te ohipa e ia tuu i te mau tamarii ia faaamuhia. Ta’na fâ matamua o te horo‘araa ïa i te haapiipiiraa i te mau utuafare ia atuatu ia ratou. Ua parau te Tuahine Lyman e e ere te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare a te Sotaiete Tauturu te hoê « piha toro‘a horo‘araa i te tauturu » te hoê râ « piha toro‘a taviniraa », ma te haapuai i te « tuatapaparaa i te huru o te mau utuafare, te haamauraa i te mau opuaraa e te mau tabula faufaa, te faanahoraa i te tauturu i roto i te mau fifi o te mau utuafare Momoni, e te haapiipiiraa i te feia rave ohipa ».10

Ma teie fâ i roto i te feruriraa, ua faatupu te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare i te hoê haapiipiiraa e ono hebedoma i roto i te ohipa totauturu i roto i te utuafare. Ua rave te feia rave ohipa o te mau tĭtĭ i teie piha haapiiaa e ua ho‘i atu i muri iho i roto i to ratou iho mau paroita e mau vahi nohoraa no te haapii atu i te reira. Hau atu i te 4.000 vahine tei haapiipiihia.

Mai te matahiti 1902, ua paturu te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu i te hoê faanahoraa haapiipiiraa na te mau tuati ma‘i vahine. I te matahii 1920, ua tupu te haapiipiiraa toro‘a no te mau tuati ma‘i vahine i te rahi, no reira te Sotaiete Tauturu i haamau ai i te hoê faanahoraa haapiipiiraa no te mau tauturu tuati ma‘i. Ua haamata teie haapiipiiraa e hoê matahiti te maoro i te Fare Ma‘i Momoni i te Oire no Roto Miti ma te tamoni ore. Ua titauhia râ te mau piahi ia horo‘a e 30 mahana taviniraa ma te moni ore i roto i to ratou mau vahi nohoraa. I muri a‘e e 4 matahiti, ua haapiipiihia e 46 tauturu tuati ma‘i, ua faaore te Sotaiete Tauturu i te faanahoraa e ua faahaere ta ratou tururaa i te mau haapiiraa tuati utuafare a te Satauro Ura. Mai te tahi atu mau faanahoraa, ua faaohipa te Sotaiete Tauturu i teie nei faanahoraa no te pahono atu i te hoê ohipa taaê tei hinaarohia i te pae tino i taua taime ra e ua horo‘a i teie ohipa i muri iho i te tahi atu mau piha ohiparaa.

Ua faaitoito te feia faatere no te Sotaiete Tauturu i te mau tuahine ia tamau noa i te taviniraa i te tahi e te tahi i roto i te mau faanahoraa no te aroha mai ta ratou i rave mai te mau mahana matamua i Nauvoo. Ua atuatu te mau tuahine i te feia ma‘i, ua nira no te feia e hinaaro ra i te ahu, e ua tauturu na roto i te tahi atu mau rave‘a i te feia i roto i te fifi. Ei hi‘oraa, i te matahiti 1921 ua titauhia i te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei no Aramenia e ora ra i te Fenua Turetia ia faaru‘e i to ratou mau fare. Ua tauturu o Joseph W. Booth, te peresideni no te Misioni no Palesetina-Syria, ia ratou ia haere atu i Aleppo, Syria, i reira oia i te faati‘araa i te hoê amaa e te hoê Sotaiete Tauturu e fatata e 30 tuahine. E mea vêvê roa te rahiraa o teie mau vahine, ua ite râ ratou e e haamaitairaa e e ohipa na ratou ei mau vahine no te Sotaiete Tauturu ia tavini i te mau taata tei ore i fana‘o mai ia ratou. No reira ua putuputu ratou e ua nira i te ahu, no roto mai e 100 metera ahu ta te Peresideni Booth i hoo mai. Ua faaineine atoa ratou i te maa no te mau hoa tapuni tei ere i te maa.

I te ava‘e Eperera 1921, ua mono atu te Tuahine Clarissa S. Williams i te Tuahine Emmeline B. Wells ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu. No to’na taviniraa i roto i te peresideniraa i piha‘iho i te Tuahine Wells, ua ineine oia no te mau titauraa o te tae mai. Ua matauhia oia no to’na mau aravihi no te ohipa faanahoraa e to’na here e to’na hoaraa i te taatoaraa.

Ua pe‘ape‘a te Tuahine Williams no te faito teitei o te pohe o te mau metua vahine e te mau aiû. Ua pe‘ape‘a atoa oia no te ereraa o te mau rave‘a no te feia hapepa e no te oraraa vêvê o te mau vahine e rave rahi. I raro a‘e i ta’na arata‘iraa paari e te aravihi, ua tamau te mau Sotaiete Tauturu i ta ratou mau tautooraa no te haamâmâ i teie mau fifi. I te matahiti 1924, ma te tururaa e te faaitoitoraa a te mau hui mana faatere e te feia faatere no te autahu‘araa i roto i te mau paroita e a te Tuahine Williams, ua haamau te Sotaiete Tauturu no te Tĭtĭ no Cottonwood i te hoê fare ma‘i na te mau tamarii. Ua riro mai teie fare ma‘i ei tufaa no te hoê faanahoraa fare ma‘i na te Ekalesia.

Ua ite te Tuahine Williams i te hoê hinaaro rahi no te haereraa i mua i roto i te « ea, te rave‘a, e te hoê faito oraraa maitai no te feia atoa ta matou e farerei nei ». Ua parau oia, « Tei roto i taua huru ohipa ra no te haamaitairaa i te taatoaraa te faaineine-maite-raa, te haapiipiiraa, te ohipa haapiiraa e te taviniraa ». 11 Ua tauturu teie nei mau tautooraa i te mau aniraa e vai nei, ma te horo‘a i te mau episekopo te hoê rave‘a no te tauturu i te mau utuafare i roto i te fifi. Ua faaineine atoa ratou i te Ekalesia ia pahono i te mau fifi o te tae mai tau matahiti i muri mai.

Te Faatupuraa i te Faarava‘iraa Ia’na Iho

Hau atu i te ahuru matahiti i muri a‘e i te Tama‘i Rahi I, ua haa te Sotaiete Tauturu no te haamaitai i te faito o te oraraa o te mau vahine e o te mau utuafare, ma te haapuai i ni‘a i te ea, te mau ohipa e te haapiiraa. Ua tamau atoa te Sotaiete Tauturu i te faaitoito i te parau-ti‘a o te taata iho e te mau ohipa no te aroha. I muri iho, ma te faaararaa ore, ua topa atu te ao nei i roto i te hoê topatariraa rahi i te pae tereraa faufaa i te hopea o te matahiti 1929.

Faahou â ua haapuai te mau maitai i haapiihia mai i roto i te Sotaiete Tauturu i te mau taata e te mau utuafare i te tau fifi. Ua itea i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te puai i roto i to ratou faaroo i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia, ua ti‘aturi ratou i to ratou ite no te faarava‘iraa ia ratou iho, e ua haa no te faaite i te aroha i roto i to ratou ra mau aau. Ma teie mau parau haapiiraa no te arata‘i ia ratou, ua nehenehe ïa ia ratou ia haapa‘o ia ratou iho e to ratou mau utuafare ma te haere atoa’tu e tauturu i te tahi atu mau taata.

I te matahiti 1928, ua pii te Peresideni Heber J. Grant i te Tuahine Louise Y. Robison ia tavini ei hituraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu. E ere te mau fifi i te pae faufaa i te ohipa apî no te Tuahine Robison. Ua paari oia i roto i te hoê fare haehaa raau i te mataeinaa no Scipio, Utaha, i reira oia i te haapiiraa i te faaapu, i te tanu i te maa, te nira, te rave puai i te ohipa, te oraraa tarani, e te oaoa.

E hitu matahiti na mua‘e a piihia‘i te Tuahine Robison ia riro ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, ua faataa te Peresideni Grant ia’na ia tavini ei tauturu piti i roto i te presideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu. Ua ite u‘ana oia i to’na mau paruparu, mai ta ta’na tamahine i parau:

Hōho’a
Peresideni Heber J. Grant

Heber J. Grant

« I to mama haereraa i te piha ohipa a te Peresideni Grant no te faataaraa, ua papû ia’na e aita te Peresideni i faaite-maitai-hia no ni‘a i to’na mau aravihi, no reira ua parau atu oia ia’na e e oaoa oia i te rave maitai i te mea ta’na e ani ia’na ia rave, ua hinaaro râ oia e ia ite te Peresideni e mea iti roa to’na ite, e mea iti roa ta’na moni e to’na ti‘araa i roto i te oraraa sotiare, e ua măta‘u oia e eita oia e riro ei hoho‘a ta te mau vahine o te Sotaiete Tauturu e ti‘a‘i nei mai roto mai i te hoê taata faatere. Ua parau râ oia i te hopea, « E vahine haehaa noa vau ! ‘Ua pahono atu te Peresideni Grant, ‘E te Tuahine Louizy, 85 i ni‘a i te hanere o te mau vahine no ta tatou Ekalesia e mau vahine haehaa ana‘e ïa. Te pii nei matou ia oe ia riro ei faatere no ratou.‘« 12

Ma te faaitoitohia e te mau parau a te Peresideni Grant, ua faaite te Tuahine i to’na mau horo‘araa taaê e ua tavini oia ma to’na aau atoa, a tahi ei tauturu e i muri iho ei peresideni. E vahine paari oia, te aroha e te rave puai i te ohipa. No to’na ite ore e to’na ere i te faufaa materia i faati‘a ia’na ia maramarama e ia tauturu i te feia i roto i te hoê â huru oraraa. E mea papû e te maramara ta’na a‘o i te mau vahine e faaea ra i te fare e te mau metua vahine. Ua taa ia’na te aroraa no te oraraa i ni‘a i te hoê tabula faufaa ha‘iha‘i, e ua ite râ oia i te faufaa rahi no te maitai o te hoê metua i roto i te utuafare. No reira ua faaitoito oia i te mau metua vahine ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou ia faaea i te fare i piha‘iho i ta ratou mau tamarii eiaha râ ia vaiiho ia ratou no te haere e rave i te ohipa i rapae.

Ua haamau te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite e rave rahi mau faanahoraa tauturu no te tamata i te taui i te opape o te fifi o te tereraa faufaa. No te hoê taime noa, ua rave te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare a te Sotaite Tauturu i te ohipa e teie mau piha ohipa no te mau oire no te tauturu i te mau utuafare i roto i te fifi, ua rahi roa râ te mau hinaaro o te ore e noaa i te tatarahia e te Piha toro‘a. Ua ite te hoê vahine rave ohipa i roto i te piha toro‘a i ta’na tufaa ohipa i te maraaraa mai te 78 utuafare i te matahiti 1929 e hau atu i te 700 utuafare i te matahiti 1934.13

Ua mauruuru te Ekalesia i te mau tautooraa a te mau piha ohipa a te faatereraa hau. Ua parau te Tuahine Robison e te rave ra te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite « i te hoê ohipa faahiahia » i te tautururaa i te mau taata i roto i te fifi. Area râ, ua amui atu oia i te feia faatere autahu‘araa no te parau e e ti‘a i te mau melo no te Ekalesia ia tamau noa i te paturu i te mau faufaa tumu no te oraraa faarava‘iraa ia ratou iho. Ua parau oia: « E iva ahuru ma toru matahiti to te Sotaiete Tauturu parauraa e te haapa‘o nei tatou i to tatou feia i roto i te fifi. Te ui nei to’u mana‘o mai te mea aita tatou e vaiiho rahi nei i te reira i roto i te rima o te faatereraa hau i teie nei ».14

I te ava‘e Eperera 1936, ua haamata te Peresideniraa Matamua i te hoê faanahoraa totauturu na te taatoaraa o te Ekalesia. Na te reira e tuu i te Ekalesia i te hoê ti‘araa maitai a‘e no te tauturu i te mau melo i roto i te fifi. I te amuiraa rahi no te ava‘e Atopa 1936, ua haamaramarama te Peresideni Heber J. Grant i te tumu no te faanahoraa.

Ua parau oia « Ta tatou fâ matamua o te haamauraa ïa, mai te mea e nehenehe, i te hoê faanahoraa i reira te ino o te faaea-noa-raa e haapaehia‘i, te mau ino o te taparu e faaorehia‘i, e te ti‘amâraa, te ohipa, te tarani e te faatura ia’na iho e haamau-faahou-hia‘i i rotopu i to tatou nei nunaa taata. Te titauraa a te Ekalesia o te tautururaa ïa i te taata ia tauturu ia ratou iho. E mea ti‘a ia faariro faahou i te ohipa ei ture arata‘i i te oraraa o to tatou mau melo o te Ekalesia ».15

Mau matahiti i muri mai, ua faaite faahou mai te Peresideni Thomas S. Monson, te ahuru-ma-ono-raa o te Peresideni o te Ekalesia i teie haapiiraa. Ua parau oia, « A haamana‘o, ua faataahia te tautururaa a te Ekalesia no te tauturu i te mau taata ia tauturu ia ratou iho. Te haamaitairaa i te mau melo e hopoi‘a ïa na te taata iho e te utuafare, tauturuhia e te pŭpŭ autahu‘araa e te Sotaiete Tauturu. Te tamata nei tatou i te faatupu i te ti‘amâraa eiaha râ te faatîtîraa. Te tutava nei te episekopo i te patu i te parau-ti‘a, te faatura ia’na iho, te tura, e te huru paari i roto i te taata tata‘itahi tei tauturuhia, o te arata‘i atu i te faarava‘iraa ia’na iho.16

Te hoê o te mau ture arata‘i i te faanahoraa totauturu ia rave ïa te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e te mau taea‘e no te autahu‘araa i te ohipa na roto i te au-maitai-raa. Ua tauturu te Peresideni Harold B. Lee, te ahuru-ma-hoê-raa o te Peresideni o te Ekalesia i te haamau i te faanahoraa totauturu i te taime a tavini ai oia ei peresideni tĭtĭ. Ua parau Oia e:

« Te fâ hau roa’tu i te faufaa o te ti‘a ia faatupuhia e [te faanahoraa totauturu a te Ekalesia] o te faatupuraa ïa i te hoê varua tauturu e te tahoê i roto i te taatoaraa o te Ekalesia. …

« Ia rave amui ana‘e te mau Pŭpŭ Sotaiete Tauturu i roto i te mau Paroita e te mau Pŭpŭ Autahu‘araa e te mau Episekoporaa, te vai ra ïa te hoê faanahoraa [totauturu] i roto i taua paroita ra ».17

Ua parau te Episekopo Joseph L. Wirthlin, e Episekopo Faatere o te Ekalesia i taua taime ra, e e mea faufaa rahi taaê mau te ti‘araa o te peresideni o te Sotaiete Tauturu paroita: « I to’u feruriraa, te vai nei hoê ana‘e taata e nehenehe e tomo atu i roto i te hoê fare, e tuatapapa i te mau hinaaro e e horo‘a i te maa na roto i te paari. Taua taata ra o te hoê ïa taata ta tatou e ma‘iti i te pii e hoê faatere utuafare, te hoê peresideni no te Sotaiete Tauturu.… E fare hoi to teie mau vahine faahiahia e ua rave ratou i te mau ohipa e au i te metua vahine e i te faatereraa i te mau utuafare ».18

Ua tano maitai te ti‘araa o te mau Sotaiete Tauturu no te rave i te hoê ohipa faufaa rahi i roto i te mau tutavaraa totauturu a te paroita. I raro a‘e i te arata‘iraa a te mau episekopo, e tuatapapa ratou i te mau hinaaro o te mau utuafare e i muri iho e horo‘a ratou i te mau maa hotu e te mau pota tara‘ihia e faahereherehia, te ahu e te tauihaa ro‘i mai tei hinaarohia. No te hoê tau, ua anihia i te mau tuahine e tamohina ra i te maa hotu ia horo‘a i te ahuru o te mohina i te faanahoraa totauturu. Ua haamana‘o te Tuahine Belle S. Spafford, te ivaraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te haaputuputuraa i te maa hotu ta te mata‘i i pupuhi atu i ni‘a i te repo fenua, i te tamohinaraa i te reira, e te horo‘araa’tu i te reira i te mau tuahine i roto i te fifi. Na roto i teie rave‘a no te taviniraa, ua noaa ia’na te hoê mauruururaa rahi a‘e no te tumu o te Sotaiete Tauturu.

Ua riro te feia faatere no te Sotaiete Tauturu ei tufaa papû no te faanahoraa totauturu a te Ekalesia. I te faito o te taatoaraa o te Ekalesia, o te tĭtĭ, e te paroita, ua tae atu ratou i roto i te mau apooraa tomite totauturu, e ua tauturu ratou i te mau faaotiraa e ua faatiti‘aifaro ratou i te mau tautooraa. E mea faufaa rahi teie faatiti‘aifaroraa a tupu ai te faanahoraa totauturu a te Ekalesia i te rahi oia hoi te mau faaapu, te mau fare tapunuraa, te mau pû opereraa, e te tahi atu â mau fare. Ua tuuhia’tu te Piha Toro‘a Sotiare a te Sotaiete Tauturu i roto i te Faanahoraa Totauturu e te mau Piha Ohipa Sotiare a te Ekalesia i te matahiti 1969.

Te Haapuairaa i te mau Taamu no te Aroha

Mai te matahiti 1939 e tae atu i te matahiti 1945, tei roto te ao taatoa i te Tama‘i Rahi II. Ua haafifi teie tama‘i rahi i te rahiraa o te mau faanahoraa a te Ekalesia. I te ava‘e Mati 1940, ua farerei te Peresideni J. Reuben Clark Tamaiti, Tauturu Hoê o te Peresideni Heber J. Grant i te mau peresideni pŭpŭ no te hi‘opo‘a faahou i te taatoaraa o te mau faanahoraa e te mau faaoaoaraa. Ua faataa ratou e maha fâ tumu no te rima tata‘itahi o te Ekalesia: « ia faaiti i te hopoi‘a rahi i ni‘a i te mau melo e turu nei i te mau faaoaoaraa a te ekalesia, ia haamâmâ i te mau hopoi‘a a te mau episekopo, ia tapu i te mau faanahoraa e titau i te mau fare pureraa rahi e te moni, e ia tape‘a i te mau haamau‘araa a te Ekalesia i roto i te oti‘a o ta’na tabula faufaa ». Ua anihia te Sotaiete Tauturu e te tahi atu mau pŭpŭ ia « faatahoê, ia tauturu, ia faaore, ia faaohie, e ia faatano i ta ratou ohipa no te tauturu i te Peresideniraa [Matamua] ia tapae i te mau fâ i faahitihia i ni‘a nei ».19

Te Parururaa i te Utuafare

Te fâ matamua a te feia faatere o te Ekalesia no te faaohie i ta ratou mau faanahoraa oia hoi te parururaa ïa i te utuafare. Te pe‘ape‘a nei te feia faatere no te autahu‘araa e no te mau pŭpŭ tauturu e te vavahi ra te Tama‘i Rahi II i te mau utuafare e te mau nohoraa. Ia haere ana‘e te mau tane i te tama‘i, ua titauhia ïa i te mau vahine ia turu i to ratou mau utuafare ma te tautururaa ore no ô mai i ta ratou mau tane faaipoipo e ta ratou mau tamaroa paari. Ua faaitoito faahou â te feia faatere o te Ekalesia i te mau metua vahine e e mau tamarii ta ratou i te fare ia imi i te mau rave‘a, mai te mea e nehenehe, ia faaamu i te mau tamarii ma te oreraa e haere e rave tamau i te ohipa i rapae au i te utuafare. Ua faaitoito teie feia faatere i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia faatupu i te mau ite tumu no te faarava‘iraa ia’na iho, te niraraa i te tifaifai, te niraraa i te ahu, te tanuraa i te maa, e te faaherehereraa e te haaputuraa i te mau maa hotu e te mau pota. Ua haapuai atoa ratou i te ohipa pae varua a te metua vahine i roto i te utuafare. E hinaaro te mau fenua tei vavahihia e te tama‘i i te mau huiraatira apî maitai tei haapii i te mau haapiiraa morare e te parau-ti‘a e to ratou mau metua vahine.

Te Ohiparaa e te mau Faanahoraa no te mau Oire e te mau Taea‘e no te Autahu‘araa

Mai te au i te tama‘i rahi na mua’tu, ua pahono te mau melo no te Sotaiete Tauturu i te Mau Hau Amui no Marite i te hoê aniraa ia horo‘a i to ratou taime e ia turu i te mau tautoraa a te tahi atu mau pŭpŭ maitai. I te matahiti 1942, hau atu i te 10.000 tuahine no te Sotaiete Tauturu tei faaoti i te mau haapiiraa a te Sotaiete Tauturu i roto i te utuuturaa utuafare, te rapaauraa rû, e te maa. Ua paturu atoa te Ekalesia i te mau faanahoraa paruru i te avaava e te ava taero no te paruru i te ea o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e tavini ra i roto i te nuu faehau. Na roto i ta ratou patururaa i teie mau faanahoraa e na roto i ta ratou taviniraa aroha, ua poro ïa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te parau no te ea maitai e te mana‘o maitai.

Teie te hoê taime i rave rahi ai te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te ohipa e te feia faatere no te fenua e te feia faatere autahu‘araa. Ua parau te Tuahine Amy Brown Lyman, tei tavini ei va‘uraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te rahiraa o te taime no te Tama‘i Rahi II:

« Te mana‘o nei au e te hoê o te mau mea ta’u i mauruuru maitai hau atu i te tahi atu mau mea… o te patururaa ïa ta te mau vahine no te Sotaiete Tauturu i farii i te mau taime atoa na roto mai i te autahu‘araa —te mau Hui Mana Faatere o te Ekalesia e na roto atoa i te autahu‘araa i roto i te mau paroita atoa, te mau episekopo ihoa râ o te mau paroita.

« Ua horo‘a te mau Hui Mana Faatere i te feia faatere vahine Momoni no te mau pŭpŭ tauturu eiaha noa te mau rave‘a taaê i roto i te Ekalesia, ua faaitoito atoa râ ia ratou i roto i ta ratou ohipa amui e te tahi atu mau taatiraa tauturu ».20

Te hoê o teie raveraa ohipa amui o te faanahoraa ïa no te farii i te mau piahi Inidia, tei haamata i te matahiti 1947 na roto i te tururaa a Elder Spencer W. Kimball, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i taua taime ra. Na roto i teie faanahoraa, ua farii te feia apî Marite Inidia no roto mai i te mau oire iti, i te mau aniraa ia ora no te hoê taime i roto i te mau utuafare Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau vahi e vai ra te haapiiraa e i reira te Ekalesia i haamau-maitai-hia‘i. Ua faaitoito te faanahoraa i teie feia apî ia faarahi i to ratou mau ite, e ua faatupu atoa te reira i te maramarama i rotopu i te mau ta‘ere huru rau.

Ua tauturu te feia faatere no te Sotaiete Tauturu, te Tuahine Belle S. Spafford ihoa râ, te ivaraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te faatere i te faanahoraa i raro a‘e i te arata‘iraa a Elder Kimball. E rave rahi mau tuahine tei tavini ti‘a i te feia apî ma te aupururaa ia ratou mai te mea ra e e mau tamarii na ratou iho. Ua tamau noa te faanahonahoraa e tae noa’tu i te matahiti 1996. Ua parau te Peresideni Boyd K. Packer no te te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Ua rave faaoti te faanahoraa no te Fariiraa Inidia i ta’na fâ, e ua faaorehia te reira. E ua tupu te reira.… E tatara tatou i te pa‘epa‘e ia hope te paturaa fare ».21

« Te Hinaaro Mau i te Mesia »: Te faaohiparaa i te Aroha.

Ua ite te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Europa i te haamouraa rahi na roto i te Tama‘i Rahi II. Ua faaite atoa mai ratou i te itoito e ti‘a ia haapoupouhia i te taviniraa te tahi i te tahi noa’tu te mau huru oraraa fifi roa. Ua tamau noa ratou i te haapa‘o e ua turu‘i ratou i ni‘a i to ratou iteraa papû e i ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia. Ua riro to ratou mau oraraa e to ratou mau iteraa papû i roto i taua taime ra ei faaûruraa mau.

I muri a‘e i te tama‘i, ua papa‘i o Maria Speidel, tei tavini na ei peresideni no te Sotaiete Tauturu no te mataeinaa no Stuttgart Heremani:

« Ua riro na matahiti e pae i ma‘iri a‘e nei e mau matahiti fifi roa e ua haehaa roa matou. Ua riro to matou ti‘aturiraa i te Fatu e to matou iteraa papû no Ta’na Ekalesia to matou pou no te puai. Ua tia‘i aroha oia ia matou, e noa’tu ua rahi te mauiuii, ua horo‘a mai oia ia matou te hoê faito no to’na puai. Ua ere te tahi o matou i te taatoaraa o ta matou mau faufaa i te pae tino nei, ta matou mau mea faufaa rahi atoa, e ia parau ana‘e matou e, « Mea maitai a‘e ia haere e te Atua i roto i te pouri i te haere i roto i te maramarama e aita oia i reira », ua ite ïa matou i te auraa o ta matou e parau ra. …

« … Ua himene matou ma te oaoa i te mau himene no Ziona e ua tuu matou i to matou ti‘aturiraa i te Fatu. Ua faatupu maitai oia i te mau mea atoa ».22

Te tahi atu peresideni no te Sotaiete Tauturu mataeinaa, o Gertrude Zippro, ua haere oia e te Atua i roto i te pouri e rave rahi mau pô no te here e no te tavini i to’na mau tuahine. Ua ora oia i te fenua Holane i te hoê tau tei raro a‘e te fenua i te faatîtîraa a te mau faehau. No te mea hoi e ua tape‘a e ua paheru pinepine te mau ti‘a‘i i te feia ratere, ua ta‘ita‘i oia i te parau ti‘araa ia nehenehe ia’na ia haere e farerei i te mau Sotaiete Tauturu i roto i te mataeinaa.

Ua parau te tamaiti a te Tuahine Zippro e « ua rahi roa te ataataraa ia haere i rapae i te pô a tamau noa‘i te faatîtîraa e pae matahiti te maoro ». Ua haamana‘o oia i te itoito o to’na metua vahine, ua parau oia, « E nehenehe anei ia outou ia ite i to’u metua vahine i te faarururaa i taua mau huru oraraa ra e i te haereraa e rave rahi mau taime i rapae i te pô na ni‘a i to’na pereoo tataahi no te haere e farerei i te tahi amaa ? » Ua haamana‘o oia: « Noa’tu to’na mau mana‘o no ni‘a i te mau huru oraraa, ua haapa‘o râ oia i ta’na hopoi‘a. Auê ïa vahine e te faatere faahiahia e ! Aita e feaaraa i roto i to’u feruriraa e ua ma‘itihia oia e te Fatu ia riro ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i taua taime ra ».

Ua parau te tamaiti a te Tuahine Zippro, « E ti‘aturiraa rahi to’na i te Fatu no te haere i te mau taime atoa i roto i teie mau huru oraraa, ma te ore e ite eaha te mau fifi e tupu mai ia’na ».23

I Danemaka, e mea maitai a‘e ïa te huru oraraa o te Feia Mo‘a i te tahi atu mau fenua e rave rahi. E maa ta ratou, no reira ua opere haere ratou i te reira i te mau taata tupu e ere ra. Ua parau Eva M. Gregersen, te peresideni no te Sotaiete Tauturu no te Misioni no Danemaka: « Ua rave matou i roto i te tau tama‘i i te ohipa tautururaa i to matou fenua taea‘e o Norevetia tei pohe i te poi‘a. Ua horo‘a amui matou e te piha toro‘a no te misioni i te moni no teie tumu e i te mau ava‘e atoa e haponohia te mau afata maa e rave rahi i to matou mau taea‘e e mau tuahine no Norevetia, tei mauruuru rahi roa eita e noaa i te parau ».24

Ua ite mata roa’tu te Peresideni Hugh B. Brown i taua huru aroha ra. Ua tavini oia ei peresideni Misioni no te Fenua Paratane mai te matahiti 1937 e tae atu i te matahiti 1939, ei taata haapa‘o i te mau Faehau Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Europa mai te matahiti 1939 e tae atu i te matahiti 1945, e faahou â ei peresideni Misioni no Paratane mai te matahiti 1945 e tae atu i te matahiti 1946. Ua tavini oia i muri iho ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e no te Peresideniraa Matamua. Ua faaite oia i te parau no ni‘a i te taviniraa ta’na i ite i rotopu i te mau tuahine i roto i te Tama‘i Rahi II:

« E rave rahi mau hanere vahine no te Sotaiete Tauturu e vai nei i roto i te mau vahi tama‘iraa tei faaruru i te mau ati, te mau tamataraa e te mau fifi, mai te mau mea ta to tatou mau tane e faaruru nei i ni‘a i te tahua aroraa. Ua vai itoito tamau noa teie mau vahine i mua i te mau fifi teimaha roa. …

« Te tuturiraa i roto i te pure e teie mau vahine e te faarooraa ia ratou ia haamauruuru i te Atua no to ratou mau haamaitairaa ha‘iha‘i roa, no te faaherehereraa i to ratou mau oraraa e te oraraa o tei herehia e ratou, e no te iti ta ratou mau maa e to ratou mau fare aore e haamaramarama, tei riro ei hoê ïa faaûruraa e te hoê faahaparaa ia matou e rave rahi tei haamaitai-rahi-hia e te mau mea materia hau atu i tei oaoahia i ô nei, o te amuamu pinepine nei râ no te ereraa i te tahi noa mau maitai ».25

Ua horo‘a o Hedwig Biereichel, te hoê tuahine i Helemani Hitiaa o te Râ, i te maa na te feia mau auri Russia no te tama‘i e te pohe ra i te poi‘a, noa’tu e e nehenehe oia e to’na utuafare ia tape‘ahia aore râ ia pupuhihia no taua ohipa aroha ra.26 Mau matahiti i muri mai, ua uiuihia oia no ni‘a i te mau ohipa tei tupu ia’na, mai ta te tahi atu mau taata e rave rahi i faaruru atoa i roto i te Tama‘i Rahi II. I te hopea o te mau uiuiraa atoa, e ui ïa te taata uiui, « Nahea to oe tape‘araa i te hoê iteraa papû i roto i te taatoaraa o teie mau ati ? » Ua haapoto te taata uiui i te taatoaraa o te mau pahonoraa ta’na i farii na roto i teie parau: « Aita vau i tape‘a i te hoê iteraa papû i roto i taua mau taime ra—na te iteraa papû râ i tape‘a ia’u ».27

I te taime a hope ai te Tama‘i Rahi II i te matahiti 1945, ua faaoroma‘i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa i te oto rahi e te ereraa. Noa’tu râ teie mau mea atoa, ua tamau noa ratou i te tavini te tahi e i te tahi, i te haapuai i te mau utuafare e i te haapuai i te mau iteraa papû.

Ei ite no taua mauiuiraa rahi ra e te taviniraa horo‘a noa, ua parau te Tuahine Amy Brown Lyman:

« Ua riro [to’u] iteraa papû o to’u tutau e to’u tape‘araa, to’u mauruuru i te mau tau oaoa e te poupou, to’u tamahanahanaraa i roto i te mau tau paruparu e te oto. …

« Te mauruuru nei au no te taime ta’u i tavini… i roto i te Sotaiete Tauturu i roto i te rahiraa o to’u oraraa paari a rave ai au i te ohipa ma te oaoa e te poupou i piha‘iho i te mau tauasini melo. Ua tere au i roto i to ratou mau fare, ua ta‘oto i roto i to ratou mau ro‘i, ua tamaa i ni‘a i ta ratou mau iri amuraa maa, e ua haapii mai i te nehenehe o to ratou huru taata, to ratou nounou ore, to ratou mau aau haro‘aro‘a, to ratou haapa‘o maitai e ta ratou mau tusia. Hau atu i to’u puai no te parau te faahanahana nei au i teie taatiraa rahi roa o te mau tuahine no te ohipa taviniraa ».28

I roto i te mau taime tamataraa e te papû ore, ua pee te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa nei i te a‘o a Moromona ia « taati i te aroha, o tei hau atu i te mau mea atoa ra ». Ua faaiteite mai ratou i to ratou iteraa papû e « e mou hoi te mau mea atoa… te aroha o te hinaaro mau ïa i te Mesia, e ore ïa e mou e a muri noa’tu ».29 Faahou â, ua haapa‘o ratou i ta ratou parau tumu: « E ore roa te Aroha e mou ».

Pene 5

  1. Emmeline B. Wells, Clarissa S. Williams, e Julina L. Smith, « Resolutions of Relief Society », Woman’s Exponent, Novema 1913, 79.

  2. 1 Korinetia 13:8; Moroni 7:46; a hi‘o atoa te mau Minuti no te Tomite Faatere, 1842–2007, 3 no Tiurai 1913, Church History Library.

  3. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu , Nauvoo, Illinois, 9 no Tiunu 1842, Church History Library, 63.

  4. Moroni 7:47.

  5. Emmeline B. Wells, Clarissa S. Williams, e Julina L. Smith, « Epistle to the Relief Society Concerning These War Times », Relief Society Magazine, Tiurai 1917, 364.

  6. A hi‘o Moroni 7:46–47.

  7. Joseph F. Smith, i roto i te Minutes of the General Board of Relief Society, 17 no Mati 1914, Church History Library, 54–55.

  8. I roto i te « Notes from the Field », Relief Society Magazine, Setepa 1917, 512.

  9. Emmeline B. Wells, « The Grain Question », Relief Society Bulletin, Setepa 1914, 1–2.

  10. Amy Brown Lyman, « Social Service Work in the Relief Society, 1917–1928 », typescript, Church History Library, 2.

  11. Clarissa S. Williams, i roto i te « Relief Society Gives Hard Job to General Head », Deseret News, 23 no Setepa 1925, tufaa 2, api 1.

  12. Gladys Robison Winter, in The Life and Family of Louise Yates Robison, haaputuhia e Gladys Robison Winter, Church History Library.

  13. A hi‘o Evelyn Hodges Lewis, uiuiraa na Loretta Hefner, Sept. 1979, transcript, Church History Library.

  14. Louise Y. Robison, « Officers’ Meeting », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Me 1935, 272.

  15. Heber J. Grant, i roto i te Conference Report, Atopa 1936, 3.

  16. Thomas S. Monson, « Guiding Principles of Personal and Family Welfare », Ensign, Setepa 1986, 5.

  17. Harold B. Lee, « Place of the Relief Society in the Church Security Plan », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Mati 1937, 143; faaafarohia te tomaraa.

  18. Joseph L. Wirthlin, « Relief Society—An Aid to the Bishops », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu , Tiunu 1941, 417.

  19. « Memo of Suggestions », 1–6, Church Union Board Executive Committee Minutes, Church History Library.

  20. Amy Brown Lyman, i roto i Mayola R. Miltonberger, Fifty Years of Relief Society Social Services (1987), 2; papa‘iraa rahi faatanohia.

  21. Boyd K. Packer, papa‘iraa tei ore i nene‘ihia.

  22. Maria Speidel, i roto i te « Notes from the Field », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Febuare 1946, 123.

  23. John Zippro, « Life Story of John Zippro », papa‘iraa tei ore i nene’hia, fahitihia i roto i Jill Mulvay Derr, Janath Russell Cannon, e Maureen Ursenbach Beecher, Women of Covenant: The Story of Relief Society (1992), 301–2.

  24. Eva M. Gregerson, i roto i te mau « Notes from the Field », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu, Febuare 1946, 118.

  25. Hugh B. Brown, i roto i te mau « Notes from the Field », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu , Atopa 1944, 591–92.

  26. A hi‘o Hedwig Biereichel, i roto i te Roger P. Minert, In Harm’s Way: East German Saints in World War II (2009), 209.

  27. A voir Jennifer A. Heckmann, i roto i te Nathan N. Waite, « Steadfast German Saints », BYU Magazine, Tau To‘eto‘e 2010, 57.

  28. Amy Brown Lyman, In Retrospect (1945), 160–61.

  29. Moroni 7:46–47.

Te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e faaineine ra i te mau pahii (mau ahu aiû) no te mau utuafare e vai ra i roto i te fifi.

Te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Kidderminster, Fenua Paratane

Te mau tuati ma‘i vahine e te mau tamarii e oaoa ra i te pehe i te Fare Ma‘i Momoni i te Oire no Roto Miti, Utaha, 1934.

Joseph W. Booth e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu no Aramenia i te omuaraa o te mau matahiti 1920

Te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i California e tapunu ra i te maa no te faanahoraa totauturu a ta ratou tĭtĭ, i te area matahiti 1940

Te hoê putuputuraa a te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Del Rio, Texas i te area matahiti 1950

Gertrude Zippro, i ropu, e to’na mau tuahine e te mau tamarii

« O te aroha râ, o te hinaaro mau ïa i te Mesia, e ore roa ïa e mou » (Moroni 7:47).