’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 9: « E mau Ti‘a‘i i te Utuafare »: Haamauraa, Aupururaa e Parururaa i te Utuafare


Pene 9

« E mau Tia‘i no te Utuafare »

Haamauraa, Aupururaa, e Parururaa i te Utuafare

I te 23 no Setepa 1995, ua ti‘a atu te Peresideni Gordon B. Hinckley, te ahuru-ma-pae o te Peresideni o te Ekalesia i mua i te mau vahine o te Ekalesia i roto i te hoê rururaa rahi a te Sotaiete Tauturu. Ua faaite oia i te mauruuru no te haapa‘o maitai e te itoito o te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te vahine apî e te paari, tei faaipoipohia e tei ore i faaipoipohia, e tamarii e aita e tamarii. Ma te ite i te mau tamataraa teiaha ta ratou e faaruru nei, ua horo‘a oia i te faaitoitoraa, te a‘o, e te faaararaa no te tauturu ia ratou ia rave faaoti i ta ratou mau hopoi‘a e ia ite i te oaoao i roto i te oraraa. I te pae hopea o ta’na a‘oraa, ua parau oia:

Hōho’a
Peresideni Gordon B. Hinckley

Gordon B. Hinckley

« No te rahi o te haavare o te faarirohia ei parau mau, e no te rahi o te haavareraa no ni‘a i te mau ture e te mau faufaa, e no te rahi o te faati‘aniraa e te faahemaraa o te haaviivii maru noa nei i te ao nei, ua mana‘o matou ia faaara e ia faaara atea. No te faahaereraa i te reira, te horo‘a nei matou, te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, i teie nei i te hoê pororaa i te Ekalesia e i to te ao nei mai te hoê parau faaite e te haapapûraa no ni‘a i te mau ture, te mau parau haapiiraa e te mau peu no ni‘a i te utuafare ta te mau peropheta, mau hi‘o e mau heheuraa parau no teie Ekalesia i tamau noa na i te parau na roto i to’na aamu ».1 I muri iho ua tai‘o oia i « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei ». Teie te taime matamua i tai‘ohia‘i te poro‘i i mua i te taata.

I roto i te pororaa, te parau ra te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e « e mea papû a‘e te oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu ra o Iesu Mesia ». Te faaite papû nei ratou e « ua haapa‘ohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine e ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta’na ra mau tamarii ». Te faahaamana‘o nei ratou i te mau tane e te mau vahine faaipoipo i ta ratou « hopoi‘a mo‘a no te here e no te haapa‘o ia raua iho e i ta raua atoa ra mau tamarii ».2

Mai ta te upoo parau o te poro‘i e haapapû ra, ua nene‘ihia te reira « E Poro‘i i to te Ao nei », ei faahaamana‘oraa i te mau taata atoa, e tae noa’tu i te mau faatere o te mau fenua, i te faufaa rahi mure ore o te utuafare. E va‘u ava‘e i muri a‘e i to’na tai‘oraa i te poro‘i, ua paraparau te Peresideni Hinckley i mua i te mau papa‘i ve‘a i Tokyo, te fenua Tapone. Ua parau oia: « No teaha teie poro‘i ta matou i ni‘a i te utuafare i teie nei ? No te mea tei raro a‘e te utuafare i te aroraa. Te parari ra te mau utuafare na te ao taatoa nei. Te vahi no te haamata i te haamaitai i te sotaiete tei roto ïa i te utuafare. Te rave nei te mau tamarii, i te rahiraa o te taime, i te mea tei haapiihia ia ratou. Te tamata nei matou i te haamaitai a‘e â i te ao nei ma te haapuai atu â i te utuafare ».3

Te faaite mai nei te mau iteraa papû o te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e, taaê noa’tu i te riroraa ei poro‘i i to te ao nei, e auraa to teie parau haapiiraa no te utuafare tata‘itahi e te taata tata‘itahi i roto i te Ekalesia. Ua haaputapû te mau parau tumu i roto i te poro‘i i te mau aau o te mau tuahine i roto i te mau huru oraraa atoa.

Hōho’a
Barbara Thompson

Barbara Thompson

Tei roto te Tuahine Barbara Thompson, tei piihia i muri mai ia tavini ei tauturu i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu, i roto i te Fare Menemene no Roto Miti a tai‘o ai te Peresideni Hinckley i te poro‘i i reira. « E taime faahiahia roa tera », ta’na ïa e haamana‘o ra. « Ua ite au i te auraa o te poro‘i. Ua parau vau ia’u iho e, ‘Teie te hoê arata‘iraa faahiahia na te mau metua. E hopoi‘a rahi atoa na te mau metua. Ua mana‘o vau no te hoê taime e aita te reira i tano maitai ia’u no te mea aita vau i faaipoipohia e aita ta’u e tamarii. Area râ ua mana‘o vitiviti ihora vau e, « E tano atoa te reira ia’u. E melo vau no te hoê utuafare. E tamahine au, e tuahine, e metua vahine fetii, e tuahine fetii, e tamahine fetii, e e mootua tamahine. E hopoi‘a e e haamaitairaa ta’u no te mea e melo vau no te hoê utuafare. Noa’tu e o vau ana‘e te melo e ora nei o to’u nei utuafare, e melo noa â vau no te utuafare a te Atua, e te vai nei ta’u hopoi‘a ia tauturu i te haapuai i te tahi atu mau utuafare‘». 4

Tei roto atoa te Tuahine Bonnie D. Parkin, tei tavini i muri mai ei ahuru-ma-maha-raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te Fare Menemene a tai‘o ai te Peresideni Hinckley i te poro‘i. Ua haamana‘o oia: « Ua faaea hau noa te amuiraa e ua vai atoa mai te huru oaoa, te hoê piiraa ‘ E, te hinaaro nei matou i te tautururaa i to matou mau utuafare ! Te haamana‘o nei au i te iteraa e e mea ti‘a roa te reira. Ua tahe te mau roimata i to’u mau papari‘a. A hi‘o ai au i te mau tuahine tei parahi i piha‘iho ia’u, e au ra te ite atoa ra ratou i te hoê â mau mana‘o. Ua rahi te mau mea i roto i te poro‘i e aita i nehenehe ia’u ia tia‘i no te tii atu i te hoê hoho‘a o te reira e ia tai‘o. Te haapapû nei te poro‘i i te ti‘araa hanahana o te mau vahine. E ia feruri e ua horo‘a-matamua-hia te reira i te mau vahine o te Ekalesia i te amuiraa rahi a te Sotaiete Tauturu ».5

No teaha te Peresideniraa Matamua i ma‘iti ai i te faaite te poro‘i no ni‘a i te utuafare i roto i te hoê amuiraa rahi a te Sotaiete Tauturu ? I muri a‘e i to’na tai‘oraa i te reira, ua horo‘a mai te Peresideni Hinckley i te hoê pahonoraa i taua uiraa ra. « E mau ti‘a‘i outou no te utuafare », ua parau oia i te mau tuahine. « O outou o te fanau i te mau tamarii. O outou o te aupuru ia ratou e o te haamau i roto ia ratou te mau peu no to ratou oraraa. Aita’tu ohipa e piri atu i te atuaraa mai te aupururaa i te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua ».6

Ua horo‘a atoa mai te Peresideni James E. Faust, te tauturu piti no te Peresideni Hinckley, i teie tatararaa: « No te mea o outou te mau metua vahine te aau e te varua o te mau huru utuafare atoa, e e mea tano ïa ia tai‘o-matamua-hia [te poro‘i] i roto i te amuiraa rahi a te Sotaiete Tauturu ».7

Te Hoê « Haapapûraa i te mau Ture, te mau Haapiiraa Tumu e te mau Peu »

E ere te mau haapiiraa e vai ra i roto i te poro‘i no ni‘a i te utuafare i te mea apî i te matahiti 1995. Mai ta te Peresideni Hinckley i parau, e mau « haapapûraa te reira no te mau ture, te mau haapiiraa tumu e te mau peu ».8 Ua riro ratou ei « pû no te opuaraa a Tei Hamani » hou a hamani ai Oia i te fenua.9

Ua haapii te Tuahine Julie B. Beck, te ahuru-ma-pae o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu: « I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te vai nei ta tatou haapiiraa no ni‘a i te utuafare tei niuhia i ni‘a i te Hamaniraa, te Hi‘araa e te Taraehara. Ua horo‘a mai te Hamaniraa o te fenua i te hoê vahi i reira te mau utuafare e nehenehe ai e ora.… Ua horo‘a mai te Hi‘araa i te hoê rave‘a ia tupu te utuafare.… Ua faati‘a te Taraehara i te utuafare ia taati-amui-hia e amuri noa’tu ».10

Ua tape‘a noa te mau vahine e te mau tane haapa‘o maitai i teie haapiiraa no ni‘a i te utuafare e ua pee ratou i te mau ture, te mau haapiiraa tumu e te mau peu i te mau taime atoa a vai ai te evanelia i ni‘a i te fenua nei. Ua riro « to tatou Metua vahine hanahana o Eva » e to tatou « Metua Tane o Adamu » ei mau arata‘i no ta raua mau tamarii, te haapiiraa ia ratou « te oaoa no to tatou faaoraraa, e te ora mure ore ta te Atua e horo‘a i te feia haapa‘o atoa ».11 Ua haapapû o Repeta e Isaaka e eita te mau fafauraa e te mau haamaitairaa no te autahu‘araa e mo‘e hia no to raua utuafare. 12 Ua nehehenehe i te hoê vahine ivi i roto i te oire no Zarephata i te aupuru i ta’na tamaiti no te mea e faaroo to’na no te pee atu i te peropheta Eliaha.13 E piti tauasini e ono ahuru faehau apî tei aro itoito no te paruru i to ratou mau utuafare, ma te ti‘aturi i te fafauraa a to ratou mau metua vahine e « e faaora te Atua ia ratou ». 14 Ei taure‘are‘a, ua tupu o Iesu Mesia, « i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa », ma te aupuruhia e te here e te mana‘o pe‘ape‘a a To’na metua vahine, o Maria, e ta’na tane faaipoipo, o Iosepha. 15

Na roto i te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia, ua tupu te mau melo matamua o te Ekalesia i te rahi i roto i to ratou maramaramaraa i te faufaa rahi o te utuafare.16 Ua haapii mai te Feia Mo‘a na roto i te mana o te autahu‘araa, e nehenehe ia ratou ia farii i te mau oro‘a e te mau fafauraa no te hiero o te taati amui i to ratou mau utuafare e amuri noa’tu. Ua haapuai teie fafauraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te rave faaotiraa i ta ratou ohipa ei mau tamaroa e e mau tamahine na te Atua.

Ua faaitoito te mau faatere matamua no te Sotaiete Tauturu i te mau vahine ia faariro i to ratou mau utuafare ei haapûraa tumu i roto i to ratou oraraa. Aita roa’tu to te Tuahine Eliza R. Snow, te piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, e tamarii na’na iho. Ua ite râ oia i te faufaa o te faaûruraa o te hoê metua vahine. Ua a‘o oia i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, « Ia riro te raveraa i ta outou mau ohipa i te utuafare ta outou ïa ohipa matamua ».17 Ua haapii te Tuahine Zina D. H. Young, te toru o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu ia « faariro i te utuafare ei pû no te peu maitai, i reira te varua no te here, no te hau e te tahoêraa e parahi ai, e vai noa mai ïa taua aroha maitai ra o te ore e mana‘o ino ia vetahi ê ». 18

Ua horo‘a mai o Mary Fielding Smith i te hoê hi‘oraa maitai no te hoê metua vahine puai e te here. Ua haamana‘o Ta’na tamaiti o Joseph F. Smith, tei riro mai te ono o te Peresideni o te Ekalesia:

« E nehenehe ta’u e haamana‘o i to’u metua vahine i te mau mahana i Nauvoo. Te haamana‘o nei au i te iteraa ia’na e ta’na mau tamarii hepohepo tei tura‘ihia’tu i roto i te hoê poti e te mau tauihaa ta’na i ta‘ita‘i i rapae au i te fare i te haamataraa o te tupita-raa-hia te oire no Nauvoo e te mau taata ino. Te haamana‘o nei au i te mau fifi o te Ekalesia i reira e i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i Winter Quarters, i ni‘a i te anavai no Missouri, e to’na pureraa no ta’na mau tamarii e to’na utuafare i roto i to’na tere rohirohi mau.… E nehenehe ta’u ia haamana‘o i te mau tamataraa atoa no to matou faaitoitoraa i te haere atu e te Puhapa no Iseraela, te haereraa mai i roto i teie mau afaa no te mau mou‘a aore hoi i nava‘i te mau puaatoro no te huti i ta matou mau pereoo puto; e aore hoi e moni no te hoo mai i taua mau puaatoro ra tei hinaaro-rahi-hia, ua taamu oia i ta’na mau puaatoro e te mau fanau‘a, e ua taamu e piti pereoo, e ua haamata matou i te haere mai i Utaha i roto i teie huru ino e te tauihaa ore, e ua parau to’u metua vahine ‘E iriti te Fatu i te e‘a’, nahea râ Oia i te iriti i te e‘a aita roa e taata i ite. E tamaiti iti au i taua taime ra, e ua faahoro vau i te mau puaatoro e ua rave au i ta’u tufaa o te ohipa. Te haamana‘o nei au i to’u iteraa ia’na i roto i ta’na pure mo‘emo‘e i te Atua ia faati‘a ia’na ia faaoti i ta’na misioni. Aita anei outou e mana‘o e faatupu teie mau mea i te hoê faaiteraa i roto i te feruriraa ? Te mana‘o anei ra outou e nehenehe ta’u e haamo‘e i te hi‘oraa maitai o to’u metua vahine ? Aita; e vai maramarama noa mai ïa to’na faaroo e to’na hi‘oraa maitai i roto i to’u feruriraa. Tera te mea ta’u e feruri nei ! Te aho atoa ta’u e huti nei, te mau mana‘o atoa o to’u varua e tae ïa i te Atua no te haamauruuru Ia’na e ua riro to’u metua vahine ei Feia Mo‘a, e ei vahine oia no te Atua, te paieti e te haapa‘o maitai, e e mea au a‘e na’na ia pohe eiaha râ i te ofati i te ti‘aturiraa tei horo‘ahia’tu ia’na; e farii oia i te vêvê e te hepohepo i roto i te medebara e e tamata oia i te tape‘a amui i to’na utuafare eiaha râ no te faaea i Babulonia. Terâ te varua tei roto ia’na e ta’na mau tamarii ».19

Te mau Hopoi‘a Pae Tino e te mau Ohipa Mure Ore

Mai te au i te mau parau tumu hopea ore no ni‘a i te natura mo‘a o te utuafare e te nohoraa, e tauturu te mau pŭpŭ no te Autahu‘araa a Melehizedeka i te mau tane ia faaoti i ta ratou mau hopoi‘a ei mau tamaroa, ei mau taea‘e, ei mau tane faaipoipo, e ei mau metua tane. E tauturu te Sotaiete Tauturu i te mau vahine ia faaoti i ta ratou mau hopoi‘a ei mau tamahine, ei mau tuahine, ei mau vahine faaipoipo, e ei mau metua vahine. Ua paturu noa na te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te tahi e te tahi i roto i te mau tautooraa no te haapuai i te mau utuafare, no te haapii mai i te mau ite no te haamaitai i to ratou mau utuafare, e no te faariro i to ratou mau nohoraa ei mau vahi i reira te Varua e nehenehe ai e parahi.

Te Aupururaa i te mau Utuafare

E metua vahine here e te aupuru te Tuahine Zina D. H. Young, e ua haapii oia i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau parau haapiiraa tei arata‘i ia’na i roto i ta’na iho mau tautooraa i roto i te utuafare. Ua a‘o oia: « Mai te mea te vai nei te hoê metua vahine i ô nei o te ore e haapii e e arata‘i maitai i ta’na mau tamarii… te taparu nei au ia’na ia na reira. A haaputuputu mai i ta outou mau tamarii i piha‘iho ia outou… e a pure e o ratou.… A faaara i te mau tamarii i te mau ino e haati nei ia tatou… ia ore ratou ia mahere atu i teie mau ino, ia tupu râ ma te mo‘a e te viivii-ore i mua i te Fatu ».20 Ua haapii atoa oia: « A rave itoito i te mau ohipa atoa no te oraraa, ei mau metua vahine e ei vahine faaipoipo.… Ia haapa‘o maitai tatou i te parau ma te paari i mua i ta tatou mau tamarii rii, ma te ore e imi i te hapa,… e ia faatupu i te mau mea teitei a‘e o to tatou nei natura, o te tura‘i ia faateitei, ia haamaitai e ia tamâ i te aau.… E ti‘a ia tatou ia haa maitai no te haapii i te mau tamarii no Ziona ia ora ma te parau-ti‘a, ma te viivii-ore, te afaro e te haapa‘o maitai i roto i ta ratou mau ohipa atoa; e ia rave i te ohipa e ia haamo‘a i te mahana Sabati.… Eiaha roa te mau metua vahine e parau i te hoê parau o te faaino i te metua tane i mua i te mau tamarii, no te mea e mea hi‘opo‘a roa ratou. A ueue i te mau huero maitai i roto i to ratou mau feruriraa apî e te marû, e a ma‘iti noa i te parau haapiiraa eiaha râ te faatureraa, i reira ïa outou e haaputu ai i te mau tao‘a rahi i te ra‘i ra ».21

I te taime a tavini ai te Tuahine Bathsheba W. Smith ei maharaa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua ite oia i te hinaaro ia haapuai i te mau utuafare, no reira oia i haamau ai i te mau haapiiraa na te mau metua vahine na te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu. Tei roto i te mau haapiiraa te a‘o no ni‘a i te faaipoiporaa, te atuaturaa hou te fanauraa, e te aupururaa i te tamarii. Ua paturu teie mau haapiiraa i te mau haapiiraa a te Peresideni Joseph F. Smith no ni‘a i te tautururaa a te Sotaiete Tauturu i te mau vahine i roto i ta ratou mau ohipa i te utufare:

« I te mau vahi atoa te vai nei te ite ore aore râ te taa-ore-raa no ni‘a i te utuafare, te mau ohipa a te utuafare, no ni‘a i te mau titauraa e vai nei e e ti‘a ia vai mai i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii, te vai nei ïa teie faanahonahoraa i piha‘iho noa, e na roto i te mau horo‘araa a te natura e te faaûruraa a teie faanahonahoraa ua faaineinehia e ua ineine ratou i te horo‘a i te haapiiraa no ni‘a i taua mau ohipa faufaa rahi ra. I te vahi te vai ra te hoê metua vahine apî, tei ore i ite i te aupuru e i te faaamu i ta’na tamarii, aore râ i te faariro i to’na utuafare ei vahi au e te anaanataehia e te hinaarohia e ana iho e ta’na tane faaipoipo, te vai nei teie faanahonahoraa no te horo‘a i te haapiiraa i taua metua vahine apî ra, e no te tauturu ia’na ia rave i ta’na hopoi‘a e ia rave maitai i te reira. E i te mau vahi atoa aita e iteraa no te faatere i te maa natura maitai e te tano i te mau tamarii, aore râ i te vahi te vai nei te hinaaroraa ia horo‘a i te haapiiraa varua e te maa varua i te mau tamarii, te vai nei ïa i roto i te mau faanahonahoraa faahiahia a te mau Sotaiete Tauturu a te mau Vahine a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e te mau faanahonahoraa a te mau metua vahine e te mau tamahine no Ziona, te mau taata aravihi no te horo‘a i taua haapiiraa ra ».22

Aita te aravihi no te aupururaa i faataa-noa-hia na te mau vahine tei fanau i ta ratou iho mau tamarii. Ua parau te Tuahine Sheri L. Dew: « No te mau tumu tei itehia e te Fatu, ua titauhia i te tahi mau vahine ia tia‘i no te fanau i te mau tamarii. E ere teie nei tia‘iraa i te mea ohie no te hoê vahine parau-ti‘a. Aita râ te talena a te Fatu no tatou tata‘itahi e faahapa nei i to tatou nei natura. No reira, e ti‘a i te tahi o tatou ia imi i te tahi atu mau rave‘a ia riro ei metua vahine. Te vai nei na piha‘iho ia tatou te mau taata e hinaaro nei ia herehia e ia arata‘ihia ».23

Te mau nei te mau tuahine i roto i te Ekalesia i te mau rave‘a no te aupuru ia farii ana‘e ratou i te mau piiraa ei faatere e ei orometua haapii e ia tavini ana‘e ratou ei mau tuahine hahaere. Te horo‘a nei te tahi mau tuahine i te here metua vahine e te faaûruraa i te mau tamarii e ere na ratou i fanau. E mea pinepine te mau tuahine faaipoipo-ore-hia i te rave i taua mau tautooraa ra, tei haamaitai hoi i te oraraa o te mau tamarii o te hinaaro nei i te huru maitai o te mau vahine parau-ti‘a. I te tahi mau taime e tamau noa teie aupururaa e rave rahi mau mahana, mau hebedoma e mau matahiti. Na roto i te taviniraa pipiri-ore e te faaroo, ua faaora te mau vahine e rave rahi mau tamarii i te ati i te pae feruriraa, te pae varua e i te pae tino.

Te Faariroraa i te Utuafare ei Vahi Haapuraa no te Puai

Mai te mau mahana matamua o te Sotaiete Tauturu i Nauvoo, Illinois, ua haaputuputu te mau tuahine no te haapii i ta ratou mau hopoi‘a no te aroha e no te pae o te faaohieraa i to ratou oraraa. Ua faaohipa ratou i te mau ite no te tauturu ia ratou ia faarahi i to ratou faaroo e to ratou iho parau-ti‘a, ia haapuai i to ratou mau utuafare e ia faariro i to ratou fare ei vahi haapuraa no te puai varua, e ia tauturu i te feia e vai nei i roto i te fifi. Ua faaohipa ratou i te mau parau tumu no te oraraa tarani e te haapa‘oraa ia ratou iho i te pae varua e te pae tino. Ua tupu atoa ratou i te rahi i roto i te autuahineraa e te tahoê a haapii ai ratou i te tahi e te tahi e a tavini amui ai ratou. Ua haamaitai teie haapiipiiraa i te mau tuahine i roto i te mau huru oraraa atoa. Ua parau te Tuahine Bonnie D. Parkin e nahea teie mau rururaa i haapuai ai ia’na.

« Ei melo no te Sotaiete Tauturu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e haamaitairaa e e hopoi‘a na tatou ia aupuru e ia paturu i te hoêraa o te utuafare. E melo te mau taata atoa no te hoê utuafare, e e hinaaro te mau utuafare atoa ia haapuaihia e ia paruruhia.

« Ta’u tautururaa rahi roa‘e i to’u riroraa mai ei vahine i roto i te utuafare e mea na roto mai ïa na mua roa i to’u iho metua vahine e e mama ruau e i muri iho na roto mai i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i te mau paroita e rave rahi ta matou i noho na. Ua haapii oia i te mau ite; ua ite au i te faahoho‘a-raa-hia te mau oaoa e tae mai na roto i te faanahoraa i te hoê fare i reira vetahi ê e hinaaro ai i te ora.… E te mau faatere no te Sotaiete Tauturu, a haapapû e te mau pureraa e te mau faaoaoaraa ta outou e faanaho e haapuai ïa te reira i te mau utuafare o to outou mau tuahine taatoa.24

Ua faahaamana‘o te Tuahine Barbara W. Winder, te ahuru-ma-hoê-raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te mau tuahine no ni‘a i te mau haamaitairaa varua e tae mai ia tape‘a mâ e ia nahonaho ana‘e to ratou mau fare: « Te vai nei te hoê rave‘a aravihi ia riro ei vahine e faaea nei i te fare. E mea faufaa rahi no tatou iho e no to tatou mau utuafare, ia vai mai te hoê vahi mo‘a, te hoê vahi haapuraa atea i te ao nei i reira tatou e au maitai ai e i reira atoa hoi, te tahi atu mau taata e au maitai ai ia haere ana‘e mai ratou ».25

Ua riro te mau tuahine tata‘itahi e te taatoaraa o te Sotaiete Tauturu ei mau hi‘oraa maitai no te tahi e te tahi i roto i te tautooraa i te haapuai i te mau nohoraa e te mau utuafare. Ua faaite te Tuahine Belle S. Spafford, te iva o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i to’na iteraa papû no ni‘a i te tupuraa hanahana o te Sotaiete Tauturu e ta’na ohipa i te tautururaa i te mau vahine ia rave i ta ratou mau ohipa ei mau vahine faaipoipo e e mau metua vahine. Ua parau oia, « I to’u mana‘o e mana hohonu to te Sotaiete Tauturu no te maitai i roto i te utuafare ». « Mai te mea e metua vahine maitai to te hoê taata e fare maitai ïa to’na; e mai te mea e metua vahine maitai to’na i roto i te Sotaiete Tauturu, e nehenehe ïa ia’na ia papû e e vai noa mai ïa te paari e te hoê varua maitai i roto i te utuafare.26

Tei te mau tuahine paatoa te hopoi‘a ia aupuru aore râ ia riro ei « metua vahine ». Ua haapii mai o Elder M. Russell Ballard no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Te mau tuahine, eita matou, to outou mau taea‘e, e nehenehe e rave i te mea tei faataahia na outou e te ra‘i ia rave hou te hamani-raa-hia o te ao nei. E tamata paha matou, eita râ e nehenehe ia matou ia tapiti i to outou mau horo‘araa taaê mau. Aita’tu e ohipa i roto i teie ao o tei riro ei tufaa no te taata iho, ei aupururaa aore râ, ei tauiraa i te oraraa maori ra te maitai o te hoê vahine parau-ti‘a. … Te vai nei i roto i te natura hanahana o te mau vahine atoa te taleni e te tiaa‘uraa ia riro ei metua vahine ».27

Te faataa mai nei te parau ra ti‘araa metua vahine i te mau ohipa mure ore a te mau vahine; te faataa mai nei i to ratou natura ei feia aupuru. Aupururaa e hoê ïa parau faufaa rahi. Te auraa o te haapiipiiraa ïa, te haapiiraa, te horo‘araa i te peu maitai, te faaohieraa i te tupuraa, te tura‘iraa i te tupuraa, e te atuaturaa aore râ te faaamuraa. Ua horo‘ahia i te mau vahine te faufaa taaê e te hopoi‘a rahi ia aupuru i roto i teie mau auraa atoa o te parau, e e hopoi‘a ïa na te Sotaiete Tauturu ia haapii e ia paturu i te mau vahine i roto i ta ratou mau ohipa i titauhia e tei haapa‘ohia e te ra‘i ei mau metua vahine e ei mau taata aupuru.28

Ua haapii mai te Tuahine Julie B. Beck i te ohipa no te aupururaa: « Te aupururaa o te faatupuraa ïa, te haapa‘oraa, e te faarahiraa. No reira, e [ti‘a] i te mau metua vahine ia faatupu i te hoê vahi no te tupuraa pae varua e te pae tino i roto i to ratou mau vahi nohoraa. Te tahi atu parau no te aupururaa o te ohipa ïa i roto i te utuafare. Te ohipa i roto i te utuafare o te tunuraa ïa i te maa, te pu‘araa i te ahu e te tamâraa i te mau mereti, e te tape‘a-nahonaho-raa i te fare. Te nohoraa o te vahi ïa i reira hoi te mau vahine e mau ai i te rahiraa o te mana e te maitai; no reira, e ti‘a i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia riro ei mau vahine maitai roa‘e i roto i te utuafare i te ao nei. E faatupu mai te raveraa i te ohipa no te utuafare i piha‘iho i te mau tamarii e mau taime no te haapii e no te faahoho‘a i te mau maitai e ti‘a i te mau tamarii ia pee atu. Ua papû maitai i te mau metua vahine e aupuru nei, e mea faufaa ore râ te taatoaraa o te ite e noaa i te mau vahine mai te mea aita ratou i ite i te faariro i te utuafare ei vahi e tupu ai te varua.… E titau te aupururaa, i te nahonaho, te faaoroma‘i, te here e te ohipa. Te tautururaa i te tupuraa na roto i te aupururaa o te hoê ïa ohipa puai mau e te maitai tei horo‘ahia i te mau vahine ».29

Te Parururaa i te Utuafare e te Ti‘araa Metua Vahine

Taaê noa’tu i te haapuairaa i te mau utuafare na roto mai, ua horo‘a atoa te Sotaiete Tauturu i te parururaa ‘eta‘eta i mua i te mau mana o te aro nei i te utuafare na rapae atu. Ua parau te Peresideni Howard W. Hunter, te ahuru ma maha o te Peresideni o te Ekalesia:

« E au ra ia’u e te vai nei te hinaaro rahi ia ani i te mau vahine o te Ekalesia ia ti‘a i piha‘iho e no te mau taea‘e i te tape‘araa i te miti rahi o te ino e haati nei ia tatou e i te faahaereraa i te ohipa a to tatou Faaora i mua. …

« … No reira te taparu nei matou ia outou ia utuutu ma to outou mana puai no te maitai na roto i i te haapuairaa i to tatou mau utuafare, ta tatou Ekalesia, e to tatou mau amuiraa taata ».30

Ua faaite hua noa na te feia faatere o te Sotaiete Tauturu i te mau tautooraa no te haaparuparu i te faanahoraa utuafare e te haafaufaa-ore-raa i te mau ti‘araa mo‘a o te vahine faaipoipo e o te metua vahine. Ua haapapû mai te Tuahine Amy Brown Lyman, te va‘u o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te titauraa no te mau vahine ia faaea i piha‘iho i ta ratou mau tamarii. Ua tavini oia ei peresideni i roto i te Tama‘i Rahi II, i te hoê taime ua faaitoito te mau faatere no te faatereraa hau e te mau faatere tivira i te mau vahine ia haere e rave i te ohipa i rapae au i te utuafare no te tauturu i ta ratou tereraa faufaa a haere ai ta ratou mau tane faaipoipo i te tama‘i. Ua titauhia i te tahi mau tuahine ia rave i te ohipa i rapae au i te utuafare no te horo‘a i te mau mea e titauhia no te oraraa o to ratou mau utuafare. Noa’tu e ua ite te Tuahine Lyman i teie mau fifi, ua faaitoito râ oia i te mau vahine ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou ia faaea ratou i te utuafare no te haapii i ta ratou mau tamarii.

Ua afaro te mau poro‘iraa a te Tuahine Lyman e te mau haapiiraa a te Peresideniraa Matamua, tei faahaamana‘o i te mau melo no te Ekalesia no ni‘a i te « ohipa mo‘a » o te ti‘araa metua vahine.31 Te Peresideni Heber J. Grant, te hitu o te Peresideni o te Ekalesia, e to’na na tauturu, te Peresideni J. Reuben Clark Tamaiti e David O. McKay:

« Ua piri roa te Ti‘araa Metua Vahine i te Atuaraa. O te taviniraa teitei e te mo‘a roa‘e ïa i ravehia e te taata nei. E tuu te reira i te vahine o te faatura i te piiraa e te taviniraa mo‘a i piha‘iho i te mau melahi. Ia outou te mau metua vahine i Iseraela te parau atu nei matou e ia haamaitai e ia paruru te Atua ia outou, e ia horo‘a Oia ia outou te puai e te itoito, te faaroo e te ite, te here mo‘a e te haamo‘araa i te ohipa, o te faati‘a ia outou ia faaî i te îraa o te faito o to outou piiraa mo‘a. Ia outou te mau metua vahine e o outou te riro mai ei metua vahine te parau atu nei matou: A faaea viivii-ore noa, a vai paieti noa, a ora parau-ti‘a noa, ia haamaitai to outou huaai e tae noa’tu i te u‘i hopea ia outou ».32

I te mau matahiti i muri mai i te Tama‘i rahi II, ua rahi roa te mau ohipa ino i ni‘a i te mau utuafare e te mau nohoraa. I te taime a faataa ai te Peresideni Spencer W. Kimball, te ahuru-ma-piti o te Peresideni o te Ekalesia, i te Tuahine Barbara B. Smith ia tavini ei ahururaa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua ite te Tuahine Smith « i te hoê faaiteraa hohonu no ni‘a i te hopoi‘a… i te parururaa i te nohoraa e te auraa ohipa a te vahine i roto i te haamenemeneraa mo‘a o te utuafare ».33 I te roaraa o to’na peresideniraa, ua paruru oia i te mau parau mau tei heheuhia mai no ni‘a i te mau ohipa hanahana a te mau vahine e te haamaitairaa o te mau utuafare mure ore. A tuatapapa ai oia, e to’na na tauturu e te feia faatere no te autahu‘araa i te mau tumu parau sotiare no to ratou ra tau, ua ite ratou e eita te mau raveraa tei faatianianihia e te mau taata e rave rahi e paruru i te mau ti‘araa o te mau vahine i roto i ta ratou mau ohipa ei vahine faaipoipo e ei mau metua vahine e o te haaparuparu hoi i te mau utuafare.

Ua haapoto mai te hoê papa‘i ve‘a i te poro‘i pinepine a te Tuahine Smith: « A faateitei i to outou upoo, outou te mau vahine faaipoipo, te mau metua vahine, te mau vahine e faaea ra i te fare. Te horo‘a nei outou i te ora e te haafaufaa nei outou i te reira. Eiaha e taui i taua mana puai ra no te mau mea faufaa ore o te ore e vai maoro mai. A faaherehere, a faarahi, a faananea i te reira. Te mau nei outou i te hoê toro‘a puai mau. Tera ïa te poro‘i a te faatere o te mau vahine Momoni, o Barbara B. Smith ».34

Ua tupu noa te mau aroraa i ni‘a i te hanahana o te ti‘araa metua vahine e te utuafare mai te tau mai â o te peresideniraa a te Tuahine Smith. Na roto râ i te faaroo i te Atua e te hoê iteraa no te auraa mure ore no ta ratou mau hopoi‘a, ua tamau noa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te tape‘a e i te paruru i te mau parau mau o te haapuai i te mau nohoraa e te mau utuafare. Ua tia‘i ratou i te hanahana o te utuafare na roto i te mau ohipa huru rau e rave rahi: ei mau metua vahine ei mama ruau, ei mau tamahine e ei mau tuahine, ei mau fetii vahine, ei mau orometua haapii e ei mau faatere i roto i te Ekalesia. I te mau taime atoa e haapuai te hoê vahine i te faaroo o te hoê tamarii, te tauturu ra ïa oia i te puai o te hoê utuafare i teie nei e no te tau i mua.

Te mau Haapiiraa a te mau Peropheta no te mau Mahana Hopea no ni‘a i te Utuafare

Ua ui te hoê metua tane e te hoê metua vahine i te hoê taime i ta raua mau tamarii i te mea ta ratou i au no ni‘a i te amuiraa rahi tei tupu iho nei. Ua parau ta raua tamahine e ahuru ma ono matahiti: « Ua au vau i te reira ! Ua au vau i te faarooraa i te mau peropheta e te feia faatere maramarama e te faaûruhia i te haapapûraa i te parau no te ti‘araa metua vahine ». Ua hinaaro noa na teie tamahine apî i roto i to’na mau mana‘o hohonu ia riro mai ei hoê metua vahine, ua pe‘ape‘a râ oia no te mea e ere te ti‘araa metua vahine i te mea farii-maitai-hia e ua ti‘a roa i te haafaufaa-ore-hia e te mau taata e rave rahi i te ao nei. Ua faaitoitohia oia a faaroo ai oia i te mau peropheta e te mau aposetolo i te haapapûraa i te maitai o to’na mau mana‘o.35 Ua hoê noa te ohipa a te Sotaiete Tauturu no te haapuai i te nohoraa e te utuafare e te mau haapiiraa a te mau peropheta no te mau mahana hopea nei.

Ua haapii pinepine te Peresideni David O. McKay, te iva o te Peresideni o te Ekalesia, e « aita’tu e manuïaraa e nehenehe e mono i te manuïaraa ore i roto i te utuafare ».36

Ua horo‘a atoa te Peresideni Harold B. Lee, te ahuru-ma-hoê o te Peresideni o te Ekalesia, i te hoê â huru a‘o, « Te ohipa hau roa’tu i te faufaa rahi o te ohipa a te Fatu ta outou e rave tei roto ïa i na papa‘i e maha o to outou iho mau fare ».37

No to’na pe‘ape‘a no ni‘a i te mau aroraa tamau i ni‘a i te utuafare, ua tohu e ua faaara te Peresideni Spencer W. Kimball:

« E rave rahi o te mau tape‘araa sotiare, tei tauturu na i mutaa ihora i te haapuairaa e i te parururaa i te utuafare, o te paparari ra e o te mo‘e atura. E tae mai te taime e o te feia ana‘e o te ti‘aturi hohonu e o te itoito i roto i te utuafare o te nehenehe e paruru i to ratou mau utuafare i ropu i te ino e haati nei ia tatou.

« … Te vai ra te feia o te faataa nei i te utuafare na roto i te hoê tatararaa matau-ore-hia o te faaore roa i te parau o te utuafare. …

« O tatou te nunaa taata… eiaha roa tatou e farii i te mau parau haavare e ua tu‘atihia te faanahoraa o te utuafare i ni‘a i te tahi tufaa tupuraa e haerehia ra e te hoê sotaiete tahuti. E ti‘amâraa to tatou i te pato‘i i taua mau ohipa ra o te haafaufaa ore nei i te auraa o te utuafare e o te faarahi nei i te auraa no te ti‘araa ia haapa‘o noa ia’na iho. Ua ite tatou e e mea mure ore te utuafare. Ua ite tatou e ia hape ana‘e te mau mea i roto i te utuafare, e hape atoa te mau mea i roto i te tahi atu mau faanahoraa i roto i te sotaiete.38

Ma teie mau faaararaa ‘eta‘eta, ua faaite mai te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te mau parau no te ti‘aturiraa i te mau metua haapa‘o maitai e ua hahi ê hoi ta ratou mau tamarii i te e‘a no te evanelia. Ua parau te Peresideni James E. Faust: « I te mau metua tei oto te aau e tei vai parau-ti‘a noa e te itoito e tei pure noa i roto i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii faaroo ore, te parau atu nei matou ia outou, te tia‘i ra te Tia‘i Mamoe Maitai ia ratou. Ua ite e ua haroaroa te Atua i to outou oto hohonu. Te vai nei te ti‘aturiraa ».39

Ua faaite te Peresideni Gordon B. Hinckley i to’na ti‘aturi e e nehenehe ta te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, faaitoitohia e to ratou riroraa ei melo no te Sotaiete Tauturu, e tauturu i to ratou mau utuafare ia pato‘i atu i te mau aroraa i ni‘a i te utuafare. Ua haapapû oia e e nehenehe ta te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e tahoê no te paruru i te utuafare:

E mea faufaa rahi mau ia ti‘a te mau vahine o te Ekalesia ma te paari e te aueue ore no te mau mea ti‘a e te au maitai i raro a‘e i te faanahonahoraa a te Fatu. Ua papû ia’u e aita’tu e faanahonahoraa i te mau vahi atoa o te nehenehe e tapiri atu i te Sotaiete Tauturu o teie Ekalesia.… Mai te mea e hoê ratou e e parau ratou i te reo hoê, eita ïa to ratou puai e noaa i te numerahia.

« Te ani nei matou i te mau vahine o te Ekalesia ia ti‘a amui no te parau-ti‘a. E haamata ratou i roto i to ratou iho utuafare. E nehenehe ta ratou e haapii i roto i ta ratou mau piha haapiiraa. E nehenehe ta ratou e parau i roto i to ratou oire ».

« E ti‘a ia ratou ia riro ei mau orometua haapii e ei mau tia‘i no ta ratou mau tamahine. E ti‘a i taua mau tamahine ra ia haapiihia i te Paraimere e i roto i te mau piha no te Feia Apî Tamahine i te mau maitai faufaa a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ia faaora ana‘e outou i te hoê tamahine, te faaora ra ïa outou i te mau u‘i. E tupu ïa oia i roto i te puai e te parau-ti‘a. E faaipoipo ïa oia i roto i te fare o te Fatu. E haapii ïa oia i ta’na mau tamarii i te mau e‘a no te parau mau. E haere ïa ratou na ni‘a i to’na mau haere‘a e e haapii ratou i ta ratou mau tamarii ia na reira atoa. E vai mai te mau mama ruau faahiahia i reira no te faaitoito ».40

« Te mau Amoraa Mata no te Ra‘i »

Ua ani te hoê taata i te hoê taime i te Peresideni Spencer W. Kimball, « Ua haere a‘e na oe i te ra‘i ? » Ei pahonoraa i teie uiraa, ua parau te Peresideni Kimball e ua ite oia i te ra‘i i taua iho mahana ra a faatere ai oia i te oro‘a taatiraa o te hoê tane e te hoê vahine, te hoê o na tamarii e 8 tei farii i teie oro‘a mo‘a. Ua parau te Peresideni Kimball e « Tei reira tei mâ te aau ». « Tei reira te Ra‘i ». Ua faati‘a oia i te hoê taime a ite ai oia i te ra‘i i te fare o te hoê peresideni tĭtĭ. E mea na‘ina‘i te fare, area te utuafare, e utuafare rahi ïa. Ua rave amui te mau tamarii no te faaineine i te iri amuraa maa, e ua horo‘a te hoê tamarii rii i te hoê pure hohonu hou te tamaaraa. Ua parau te Peresideni Kimball e ua ite oia i te ra‘i a paraparau ai oia i te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo tei ore roa’tu i fanau i ta raua iho mau tamarii o tei « faaî râ i to raua fare » e na 18 tamarii otare. Ua faati‘a oia i te tahi atu mau ohipa a ite ai oia i te ra‘i i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a haapa‘o maitai i te mau Mahana Hopea nei tei faaite i to ratou iteraa papû na roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa. Ua haapii te Peresideni Kimball e « Te Ra‘i o te hoê ïa vahi o te hoê atoa râ titauraa; e hoê fare e hoê utuafare. O te haroaroaraa e te hamani-maitai-raa ïa. Te ti‘aturiraa i te tahi e te tahi e e ere te ohipa na te hoê noa iho taata. O te hoê ïa oraraa hau e te maitai; te faatusiaraa ia’na iho, te farii-maitai-raa i te taata, te haape‘ape‘araa no vetahi ê. O te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa a te Atua ma te faaiteite ore aore râ ma te faahua ore. O te oreraa ïa e haapa‘o ia’na iho. No tatou paatoa ïa. E ti‘a noa ia tatou ia nehenehe ia ite i te reira ia ite ana‘e e ia oaoa ana‘e tatou i te reira. Oia, e to’u taea‘e here, ua ite au i te ra‘i e rave rahi mau taime ».41

I roto i te ao taatoa nei, ua haafatata atu te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e to ratou mau utuafare i te ra‘i na roto i te huru o to ratou oraraa.

Ua atuatu te hoê tuahine i te Mau Hau Amui no Marite i to’na metua vahine e pohe ra e toru matahiti te maoro. Aita i ti‘a te matahiti i muri mai, ua ma‘ihia ta’na tamahine i te hoê ma‘i tino varavara. Ua haapa‘o noa teie metua vahine itoito i ta’na tamahine i te mau mahana atoa e 10 matahiti te maoro e tae noa’tu ua pohe te tamahine apî i te 17raa o to’na matahiti.

E fare haehaa to te hoê metua vahine otahi no Tonga i reira oia i te aupururaa e rave rahi mau tamarii. To’na hinaaro rahi roa‘e ia tavini ïa ta’na mau tamaroa e ta’na mau tamahine i te Fatu e ia haamaitai ratou i to ratou mau oraraa. Ma te tape‘a i teie mau mea faufaa rahi, ua tauturu oia i ta’na mau tamarii ia haamau i te mau hoho‘a o te evanelia i roto i to ratou mau oraraa. I raro a‘e i ta’na faatereraa, ua noaa ia ratou te hoê haapiiraa maitai. Ua pure ratou, ua tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, ua rave i te ohipa e ua haamori amui ratou.

Te vai nei te hoê tuahine i te Mau Hau Amui no Marite e 8 tamarii ta’na i raro mai i te faito matahiti 14. Ua riro te mahana tata‘itahi e tamataraa ia’na i te pae tino, te pae feruriraa, te pae varua, te pae ite, e te pae mana‘o, ua haapa‘o râ oia i te mau mea ti‘a. Ua turu oia i ta’na tane faaipoipo i roto i ta’na taviniraa i roto i te Ekalesia e i roto i ta’na mau tautooraa ia turu i to raua utuafare. Ua pure toopiti raua no te tamarii tata‘itahi e ua feruri i te mau rave‘a no te tauturu i te tamarii tata‘itahi ia haere i mua ma ta ratou iho mau hopoi‘a e ta ratou iho mau fâ. I roto i to’na utuafare, mea huru rahi te taime o teie tuahine no te tunu i te maa, no te faatere, no te feruri, e no te pure. Taaê noa’tu i te reira, ua farii oia i te mau hopoi‘a ei tuahine hahaere e ua haapa‘o oia i te mau tuahine i roto i ta’na paroita tei hinaaro i te faaitoitoraa. Ua pure oia no ratou, ua haape‘ape‘a no ratou, ua hahaere ia ratou e ua tia‘i ia ratou e rave rahi mau taime i te mau ava‘e atoa.

Ua ora te hoê utuafare haapa‘o maitai i Mexico i roto i te hoê oire maniania i roto i te hoê fare i muri mai i te hoê patu rahi e te hoê opani aua auri. I roto mai i te patu, ua peni te metua vahine i te hoê aua tiare nehenehe, e te mau tumu raau, te mau tiare, e te hoê faataheraa pape. I roto i te fare, ua tuu te utuafare i te mau buka i ni‘a i te mau iri vairaa e ua faanaho i te mau vahi no te putuputuraa, no te tai‘oraa e te no te ha‘uti amuiraa.

Ua faanaho te hoê tuahine i Ghana i te faaapu a to’na utuafare. I rapae au i te opani auri, ua tanu oia i te mau tumu raau. I roto i te aua, ua tape‘a oia i te mau puaaniho i roto i te mau aua na‘ina‘i. Ua tape‘a atoa oia i te mau opaa ta’na e haapihaa no te hamani i te hinu no te hoo atu i te mau matete o te fenua iho. Ua faaite mai te mau mea atoa i roto i to’na aua mâ i to’na here no to’na utuafare. Ua para‘u oia, ua tamâ, e ua poromu i to’na aua. I raro a‘e i te hoê tumu vî, ua hamani rima te utuafare i te hoê parahiraa roa i reira ratou e parahi ai no te pureraa pô utuafare e no te tahi atu mau putuputuraa utuafare.

Ua ora na te hoê tuahine hapepa faaipoipo ore hia i te 80raa o te tahua no te hoê fare teitei i Hong Kong. Ua ora oia ana‘e e o oia ana‘e te melo no te Ekalesia i roto i to’na utuafare, ua faanaho râ oia i te hoê fare tei riro ei vahi i reira oia e te mau feia ratere e nehenehe ai e ite i te mana o te Varua. I ni‘a i te hoê vahi vairaa buka, ua vaiiho oia i ta’na mau papa‘iraa mo‘a, ta’na mau buka no te Sotaiete Tauturu, e ta’na buka himene. Ua ma‘imi oia i to’na mau tupuna e ua haere i te hiero no te rave i to ratou mau oro‘a.

Ua tauturu te hoê tuahine i te fenua Inidia ia haamau i te hoê amaa i roto i to’na oire. O ta’na tane faaipoipo te peresideni amaa, e o oia te peresideni no te Sotaiete Tauturu no te hoê pŭpŭ e 20 melo. Ua aupuru raua i roto i to raua fare mo‘a e toru tamahine haapa‘o maitai na roto i te mau parau haapiiraa o te evanelia no te paruru ia ratou.

Ua ora te hoê metua vahine i te fenua Berezilia i roto i te hoê fare tei hamanihi i te mau ofa‘i araea uteute i roto i te hoê aua e repo uteute haatihia e te hoê patu ofa‘i araea uteute. Ua faaî te pehe o te mau himene no te Paraimere i te reva e ua tapirihia i ni‘a i te mau papa‘i te mau hoho‘a no te mau hiero, te mau peropheta a te Atua, e te Faaora tei paotihia mai roto mai i te Liahona. Ua faatusia oia e ta’na tane faaipoipo ia taatihia raua i roto i te hiero ia nehenehe ta raua mau tamarii ia fanauhia i roto i te fafauraa. Ta’na pure tamau ia tauturu ïa te Fatu ia’na e ia horo‘a ia’na te puai e te faaûruraa no te haapii i ta’na mau tamarii i roto i te maramarama, te parau mau, e te puai o te evanelia ia nehenehe ia ratou ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa ta’na e ta ta’na tane faaipoipo i faatusia no te horo‘a na ratou.

Ua riro teie mau tuahine, ei ti‘a no te mau tuahine e rave rahi atu â, mai ta te Peresideni Gordon B. Hinckley i parau « ei mau tia‘i no te utuafare ».42 Ua au teie mau parau ia ratou tei parauhia e te Peresideni Spencer W. Kimball:

« Te riroraa ei vahine parau-ti‘a o te hoê ïa mea hanahana i te mau tau atoa. Te riroraa ei vahine parau-ti‘a i roto i te mau hi‘oraa pi‘o i ni‘a i teie nei fenua, hou te tae-piti-raa mai o to tatou Faaora, o te hoê ïa piiraa-taa-ê hanahana mau. Te puai e te mana maitai o te vahine parau-ti‘a i teie mahana e nehenehe ïa e faarahi atui roto i te mau taime hau. Ua tuuhia oia i ô nei no te tauturu i te haafaufaa, i te paruru, e i te tia‘i i te utuafare o te riro hoi ei faanahoraa tumu e te hau atu i te hanahana no te sotaiete. E nehenehe te tahi atu mau faanahonahoraa i roto i te sotaiete i te paruparu e i te manuïa ore atoa, e nehenehe râ ta te vahine parau-ti‘a e tauturu i te faaora i te utuafare, o te riro paha te vahi mo‘a hopea ana‘e ta te tahi mau taata e ite i roto i te vero e te marôraa ».43

« Ia Haapuaihia Outou no te mau Tamataraa o teie Tau »

I taua aru‘i faufaa rahi ra a tai‘o ai te Peresideni Hinckley i te poro‘i no ni‘a i te utuafare, ua faaoti oia i ta’na a‘oraa na roto i te hoê haamaitairaa i ni‘a i te mau vahine o te Ekalesia.

« Ia haamaitai mai te Fatu ia outou, e to’u mau tuahine here e.… Ia haapuaihia outou no te mau tamataraa o teie tau. Ia haamaitaihia outou i te paari tei hau atu i to outou iho paari i te tatararaa i te mau fifi ta outou e faaruru tamau nei. Ia pahonohia ta outou mau pure e ta outou mau taparuraa e te mau haamaitairaa i ni‘a i to outou mau upoo e i ni‘a i te mau upoo o tei herehia e outou. Te vaiiho nei matou ia outou to matou here e ta matou haamaitairaa, ia î to outou mau oraraa i te hau e te oaoa. E nehenehe te reira e tupu. E rave rahi o outou e nehenehe e faaite papû e ua tupu mau te reira. Ia haamaitai mai te Fatu ia outou i teie nei e i te mau matahiti e haere mai nei, ta’u ïa pure ma te haehaa ».44

Pene 9

  1. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World » Ensign, Novema 1995, 100.

  2. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei », te mau api 166–67 i roto i teie buka.

  3. Gordon B. Hinckley, faahitihia i roto i te « Inspirational Thoughts », Ensign, Atete. 1997, 5.

  4. Barbara Thompson, « I Will Strengthen Thee; I Will Help Thee », Ensign, Novema 2007, 131.

  5. Bonnie D. Parkin, « Parents Have a Sacred Duty », Ensign, Tiunu 2006, 93.

  6. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », 101.

  7. James E. Faust, « The Grand Key-Words for the Relief Society », Ensign, Novema 1996, 94; faatanohia te papa‘iraa rahi.

  8. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », 100.

  9. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei », api 166 i roto i teie buka.

  10. Julie B. Beck, « Teaching the Doctrine of the Family », Ensign, Mati 2011, 12.

  11. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 138:38–39; Mose 5:10–12.

  12. A hi‘o Genese 27–28; a hi‘o atoa Julie B. Beck, « Teaching the Doctrine of the Family », 16.

  13. A hi‘o 1 Te mau Arii 17:8–24.

  14. A hi‘o Alama 56:47–48.

  15. A hi‘o Luka 2:40–52.

  16. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 68:25–28; 93:36–48; 131:1–3.

  17. Eliza R. Snow, « An Address » Woman’s Exponent, 15 no tetepa 1873, 63.

  18. Zina D. H. Young, in « First General Conference of the Relief Society », Woman’s Exponent, 15 no Eperera, 1889, 172.

  19. Joseph F. Smith, i roto i Deseret Weekly, 9 no Tenuare 1892, 71; a hi‘o atoa i Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith (1998), 31–32.

  20. Zina D. H. Young, i roto i te « Relief Society Jubilee », Woman’s Exponent, 1 no Eperera 1892, 140.

  21. Zina D. H. Young, in « First General Conference of the Relief Society », 172.

  22. Joseph F. Smith, i roto i te Minutes of Relief Society General Board, 17 no Mati 1914, 50–51; mai tei faahitihia i roto i Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith (1998), 186.

  23. Sheri L. Dew, « Are We Not All Mothers ? » Ensign, Novema 2001, 97.

  24. Bonnie D. Parkin, « Parents Have a Sacred Duty », 97.

  25. Barbara W. Winder, i roto i te « Enriching and Protecting the Home », Ensign, Mati 1986, 20.

  26. Belle S. Spafford, uiuiraa na Jill Mulvay [Derr], 8 no Mati 1976, papa‘iraa Church History Library, 238.

  27. M. Russell Ballard, i roto i te Conference Report, Eperera 2010, 17; aore râ te Ensign, Me 2010, 18.

  28. See Sheri L. Dew, « Are We Not All Mothers ? » 96–98.

  29. Julie B. Beck, i roto i te Conference Report, Atopa 2007, 81; aore râ Ensign, Novema 2007, 76–77.

  30. Howard W. Hunter, « I te mau Vahine o te Ekalesia », Ensign, Novema 1992, 96.

  31. Poro‘i na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Atopa 1942, 12; tai‘ohia e J. Reuben Clark Tamaiti.

  32. Poro‘i na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Atopa 1942, 1212–13; tai‘ohia e J. Reuben Clark Tamaiti.

  33. Barbara B. Smith, A Fruitful Season (1988), 55.

  34. George W. Cornell, « Homemakers Get a Boost », Fresno [California] Bee, 5 no Eperera 1978, C-5; faaitihia i roto ia Jill Mulvay Derr, Janath Russell Cannon, e Maureen Ursenbach Beecher, Women of Covenant: The Story of Relief Society (1992), 361.

  35. A hi‘o Susan W. Tanner, « Strengthening Future Mothers », Ensign, Tiunu 2005, 20.

  36. David O. McKay faahiti ra ia J. E. McCulloch, Home: The Savior of Civilization (1924), 42; i roto i te Conference Report, Eperera 1935, 116.

  37. Harold B. Lee, « Be Loyal to the Royal within You », i roto i te Speeches of the Year: BYU Devotional and Ten-Stake Fireside Addresses 1973 (1974), 91; a hi‘o atoa Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Harold B. Lee (2000), 134.

  38. Spencer W. Kimball, i roto i te Conference Report, Atopa 1980, 3–4; aore râ Ensign, Novema 1980, 4.

  39. James E. Faust, i roto i te Conference Report, Eperera 2003, 70; aore râ Ensign, Me 2003, 68.

  40. Gordon B. Hinckley, « Ti‘a papû e te aueue ore », Apooraa Haapiipiiraa na te Feia Faatere no te ao atoa nei, 10 no Tenuare 2004, 20.

  41. A hi‘o Spencer W. Kimball, i roto i te Conference Report, Atopa 1971, 152–56; aore râ Ensign, Ditema 1971, 36–39.

  42. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », 101.

  43. Spencer W. Kimball, « Privileges and Responsibilities of Sisters », Ensign, Novema 1978, 103.

  44. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », 101.

« Te mau metua vahine o te aau ïa e te varua o te hoê utuafare » (James E. Faust).

Ua noaa i te mau tamaroa a te Ati Aneti Nephi Lehi i te faaroo rahi na roto i te mau haapiiraa a to ratou mau metua vahine (a hi‘o Alama 56:47).

Ua ite o Repeta, i piha‘iho i te tavini o Aberahama i te faufaa rahi o te faaipoiporaa i roto i te fafauraa (a hi‘o Genese 24:1–28).

Te tauturu nei te Sotaiete Tauturu i te mau metua vahine i roto i ta ratou mau hopoi‘a mo‘a.

E nehenehe ta te mau metua vahine e te mau mama ruau ia faaineine i ta ratou mau tamahine e ta ratou mau mootua tamahine ia riro ei feia aupuru.

E hopoi‘a mo‘a ta te mau metua vahine e te mau metua tane i te haapii e i te aupuru i ta ratou mau tamarii.

E nehenehe ta te mau tuahine apî no te Sotaiete Tauturu e haapii i te mau ite no te faanahoraa utufare na roto mai i te mau tuahine tei aravihi.

« Ua haapa‘ohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine » (Te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo).

E nehenehe ta te mau vahine parau-ti‘a e faariro i to ratou mau fare ei mau vahi haapuraa i reira te Varua e nehenehe ai e parahi.

E haapii te mau metua vahine parau-ti‘a i te mau tamarii i roto i te maramarama o te evanelia.

« Te riroraa ei hoê vahine parau-ti‘a i roto i te mau tau hopea i ni‘a i teie fenua… o te hoê ïa piiraa hanahana taaê mau » (Spencer W. Kimball).