’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 7: « Te ¨Paieti mau »: Te Ti‘a‘iraa e te Utuuturaa na roto i te Hahaereraa a te mau Tuahine Hahaere


Pene 7

« Te Paieti Mau »

Te Tia‘iraa e te Utuuturaa na roto i te Hahaereraa a te mau Tuahine Hahaere

I to Iesu parahiraa i ni‘a i te fenua nei, ua faaite Oia ia tatou te e‘a e ti‘a ia tatou ia ora. « Ua tapa‘o Oia i te e‘a e ua arata‘i te haere‘a », ua papa‘i te Tuahine Eliza R. Snow e.1 Ua faaite oia ia tatou nahea ia utuutu, nahea ia ara e ia haapuai te tahi e te tahi. Ua utuutu oia i te mau taata, tata‘itahi. Ua haapii Oia e e ti‘a ia tatou ia vaiiho i te iva-ahuru-ma-iva no te faaora i tei hahi ê.2 Ua faaite Oia ia tatou nahea e ua haapii i te mau taata, ma te raveraa i te taime no te taata tata‘itahi i roto i te rahiraa e 2.500 taata, ma te faati‘a ia ratou tata‘itahi ia farii i te hoê iteraa papû no ni‘a i To’na huru Atuaraa.3

Ua pii te Faaora i Ta’na mau pĭpĭ ia rave i te ohipa na muri Ia’na i roto i Ta’na utuuturaa, ma te horo‘a’tu ia ratou te rave‘a no te tavini ia vetahi ê e ia riro rahi atu â mai Ia’na ra te huru. I roto i te Sotaiete Tauturu, tei te tuahine tata‘itahi te rave‘a no te ara e no te haapuai i te mau tuahine tata‘itahi na roto i te hahaereraa a te mau tuahine. Ua parau te Tuahine Julie B. Beck, te ahuru ma pae o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, « No te mea hoi e te pee nei tatou i te hoho‘a e te mau haapiiraa a Iesu Mesia, te haafaufaa nei ïa tatou i teie nei faataaraa ohipa mo‘a ia here, ia ite, ia tavini, ia haroaroa, ia haapii, e ia utuutu na ni‘a i To’na ra i‘oa ».4

Te mau Haamataraa o te Hahaeraa a te mau Tuahine Hahaere: Te Ohiraa i te mau Ô e te Faanahoraa i te Taviniraa

I te matahiti 1843, a tupu ai te huiraatira no Nauvoo, Illinois, i te rahi, ua vahihia te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te oire e maha paroita. I roto i te hoê rururaa tei tupu i te 28 no Tiurai, ua ma‘iti te feia faatere no te Sotaiete Tauturu i te hoê tomite hahaere e maha tuahine no te paroita tata‘itahi. Te mau hopoi‘a e ite-mata-hia a te mau tomite hahaere o te hi‘opo‘araa ïa i te mau hinaaro e te ohiraa i te mau ô.

Te mau ô o te moni ïa, te maa, e te ahu. I te mau hebedoma atoa, e horo‘a te mau tomite hahaere i te mau ô ta ratou i ohi mai i te haapa‘o faufaa o te Sotaiete Tauturu. E faaohipa te Sotaiete Tauturu i teie mau ô no te tauturu i te feia e vai nei i roto i te fifi.

No te faaotiraa i teie hopoi‘a, ua faaite te hoê tuahine i to’na ti‘aturiraa e « to tatou faaoraraa tei te huru ïa o ta tatou horo‘araa i te feia vêvê ». Ua faaite te tahi atu tuahine i to’na fariiraa ma te parau e: « Ua haapapû faahou â te Fatu i te reira. Ua oaoa Oia i ta tatou mau ohipa no te aroha ».5

Ua tamau noa teie ohipa e tae noa’tu i roto i te piti ahururaa o te tenetere. Te rahiraa o te taime ua haere te mau tuahine tei faataahia no te hahaere e te mau faarii i roto i te rima, ma te fariiraa i te mau tauhaa mai te mau mati, te raiti, te hopue, e te mau mohina maa hotu. Ua faaohipahia te rahiraa o te mau ô no te tauturu i te mau mea e hinaarohia i roto i te mau paroita, ua faaohipahia râ te tahi no te pahono i te mau hinaaro e rave rahi tauasini maile te atea. Ei hi‘oraa, i muri a‘e i te Tama‘i Rahi II, ua haaputuputu, ua faataa, ua nira e ua taafata te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te Mau Hau Amui no Marite hau atu i te 500.000 tauihaa ahu tei haponohia’tu i Europa.

Taaê noa’tu i te ohiraa i te mau ô, ua hi‘opo‘a te mau tomite hahaere i te mau hinaaro i roto i te mau utuafare ta ratou e farerei. Ua faaite ratou i te mau mea ta ratou i ite i te feia faatere o te Sotaiete Tauturu, tei faanaho i te mau tutavaraa no te tauturu.

Ua parau te Peresideni Joseph F. Smith, te ono o te Peresideni o te Ekalesia, i te hoê taime a ite ai oia i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te faataeraa i te aroha Huru Mesia opiripiri ore no te hoê utuafare:

« Aita i maoro a‘e nei ua farii au i te haamaitairaa no te tere atu i te hoê o ta tatou mau pû ohiparaa i roto i te hoê Tĭtĭ no Ziona i rapae au, tei roo-rahi-hia i te ma‘i i taua taime ra, e noa’tu ua tere matou e rave rahi mau mahana ua tae atu matou i te pû ohiparaa i te maororaa pô, ua anihia matou ia haere na muri iho i te peresideni e farerei i te tahi o te feia ma‘i. Ua ite matou i te hoê tuahine vêvê te tiraha ra i ni‘a i te ro‘i ma‘i, i roto i te hoê huru pe‘ape‘a roa. Ua parahi ta’na tane faaipoipo iti i piha‘iho i te hiti ro‘i ma te haape‘ape‘a i te ma‘i ri‘ari‘a o ta’na vahine faaipoipo e metua vahine hoi no te mau tamarii rii e rave rahi tei haaputuputu mai. E au ra tei roto te utuafare i te hoê huru vêvê rahi.

« Aita i maoro roa ua tomo mai te hoê vahine nehenehe pautuutu maitai i roto i te fare, ma te ta‘ita‘i i te hoê farii e te maa e te tahi mau monamona na te utuafare ati. Na roto i te aniraa, ua faaitehia mai ia matou, e ua faataahia oia e te Sotaiete Tauturu o te paroita ia ti‘a‘i e ia utuutu i te vahine ma‘i i te taatoaraa o te pô. Ua ineine oia no te haapa‘o i te mau tamarii rii, ia hi‘o e ua mâ anei ratou e ua faataamaahia e ua faataotohia ratou; ia tamâ i te fare e ia faanahonaho maitai i te mau mea atoa no te vahine ma‘i e to’na utuafare. Ua faaite-atoa-hia mai ia matou e ua faataahia te tahi atu tuahine maitai ia mono ia’na i te mahana i muri iho; e no reira, i te mau mahana atoa, ua farii teie utuafare vêvê i roto i te ati i te haapa‘oraa e te utuuturaa maitai roa‘e a te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e tae noa’tu i te taime e ho‘i mai ai te ea no te tamarû i te vahine ma‘i i to’na mau mauiui.

« Ua faaite-atoa-hia mai ia matou e no te maitai o te faanahoraa e te raveraa a teie Sotaiete Tauturu, te farii ra te feia ma‘i atoa i roto i te pû ohiparaa i te hoê â haapa‘oraa e utuuturaa no to ratou nahonaho e to ratou maitai. Aita vau i ite a‘e na i te faufaa e te nehenehe o teie faanahonahoraa faahiahia tei faahoho‘a-maramarama-hia mai i roto i teie hoho‘a ta matou i ite i ô nei, e ua mana‘o vau auê ïa ohipa maitai i to te Fatu faaûruraa i te Peropheta Iosepha Semita ia haamau i teie huru faanahonahoraa i roto i te Ekalesia ».6

Te Hahaereraa a te mau Tuahine ei Taviniraa Varua

A haapa‘o noa ai te mau tuahine hahaere i te mau hinaaro pae tino o te mau taata e te mau utuafare, te vai atoa ra ta ratou tumu hanahana a‘e. Ua haapii te Tuahine Eliza R. Snow, te piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu: « Te hi‘o nei au i te toro‘a o te hoê haapii ei toro‘a teitei e te mo‘a. Te ti‘aturi nei au e eita te mau tuahine e mana‘o e e taparuraa noa teie no te feia vêvê. Te hinaaro nei outou ia î outou i te Varua o te Atua, no te paari, no te haehaa, no te here i te taime aita ta ratou e mea no te horo‘a ia ore ratou e ri‘ari‘a i to outou haereraa’tu ».

Ua ti‘aturi te Tuahine Snow e e « ite te mau tuahine i te hoê huru-ê-raa i roto i to ratou mau fare » i muri a‘e i te hoê tere hahaere.7 Ua a‘o oia i te mau tuahine hahaere ia faaineine ia ratou iho i te pae varua hou a hahaere atu ai i te mau utuafare ia nehenehe ia ratou ia haapapû e ia pahono i te mau hinaaro pae varua e te pae tino atoa: « E mea papû… ua rahi te Varua o te Fatu i piha‘iho i te hoê tuahine hahaere ia tomo ana‘e oia i roto i te hoê fare no te ite eaha te varua ta’na e farerei atu i reira. … A taparu i mua i te Atua e te Varua Maitai no te farii i [te Varua] ia nehenehe ia outou ia farerei i taua varua e vai ra i roto i taua fare ra… e hinaaro paha outou i te parau i te mau parau no te hau e no te tamahanahanaraa, e mai te mea e ite outou i te hoê tuahine huru to‘eto‘e rii, a rave mai ia’na i roto i to outou mafatu mai ta outou e na reira i te hoê tamarii rii i ni‘a i to outou ouma e a tamahanahana atu [ia’na] ».8

Hōho’a
Sarah M. Kimball

Sarah M. Kimball

Ua faaite mai o Sarah M. Kimball, tei tavini na ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i roto i te hoê paroita i te mau hopea matahiti 1860, i te hoê a‘o i te mau tuahine i roto i ta’na paroita: « E ohipa na te mau tuahine hahaere ia hahaere i ta ratou mau tuahine tei faataahia i te hoê taime i te ava‘e, no te aniani i te ruperupe e te oaoa o te mau melo. E ohipa na ratou ia parau i te mau parau no te paari, no te tamahanahanaraa e te hau ».9 Ua haapapû te feia faatere o te Sotaiete Tauturu e ere noa te mau tuahine hahaere « no te haaputuputu i te mau rave‘a, no te haapii râ e no te a‘o i te mau haapiiraa o te evanelia ». 10 I te matahiti 1916, ua anihia te mau tuahine hahaere ia tuatapapa i te hoê parau tumu no te evanelia i te mau ava‘e atoa e ia horo‘a atoa i te tautururaa i te pae tino. I te matahiti 1923, ua haamata te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu i te mau parau poro‘i i te mau ava‘e atoa o te horo‘ahia e te taatoaraa o te mau tuahine hahaere.

« Te Fanau-faahou-raa o te Hahaereraa a te Tuahine » « E Ohipa Nehenehe na te mau Vahine »

I te matahiti 1944, e va‘u matahiti i muri a‘e i te faaohipa-raa-hia te faanahoraa totauturu a te Ekalesia (a hi‘o i te pene 5), ua haamata te Tuahine Amy Brown Lyman, te va‘u o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te uiui no ni‘a i te hopoi‘a matauhia a te mau tuahine hahaere no te ohiraa i te mau ô. I muri a‘e i te tuatapaparaa i teie parau tumu, ua ani oia e to’na na tauturu i te Episekoporaa Faatere e « ia faaotihia te ohipa no te ohiraa moni… e te mau Hui Mana Faatere o te Ekalesia eiaha râ na te Sotaiete Tauturu ».

Ua faatae te Episekopo Faatere Legrand Richards i te aniraa i te Peresideniraa Matamua. Ua faaite mai oia i muri mai e ua mana‘o te Peresideniraa Matamua e te Episekoporaa Faatere e e mea « maitai a‘e ia faaea te Sotaiete Tauturu i te ohiraa i te moni tauturu na roto i te mau tuahine hahaere ».11

Ua faaite mai te Tuahine Belle S. Spafford, o te tavini ra ei tauturu piti no te Tuahine Lyman i taua taime ra i te hoê aamu no teie tauiraa i roto i te faanahoraa a te mau tuahine hahaere.

« Ua parau te mau Taea‘e, ‘Eiaha te mau tuahine hahaere no te Sotaiete Tauturu e ohi faahou i te moni tauturu. E riro mai ïa outou e faanahonahoraa no te taviniraa eiaha râ e hoê faanahonahoraa imiraa moni no te ohipa tauturu.‘

« … te haamana‘o maitai nei au i te hoê mahana i te parahiraa i roto i te hoê apooraa a te mau melo no te peresideniraa o te Sotaiete Tauturu e te papa‘i parau e e piti aore râ e toru melo no te tomite, a parau mai ai te hoê o te mau tuahine e, ‘Ua pate ratou i te oe o te pohe o te faanahoraa tuahine hahaere. Mai te mea eita e nehenehe ia ratou ia ohi no te feia vêvê, o vai ïa te hinaaro i te haere mai tera fare i tera fare no te hahaere noa ?… Ua parau vau, Aita vau e ti‘aturi nei eoe o te pohe te reira. Te ti‘aturi nei au o te fanau-faahou-raa te reira o te faanahonahoraa a te tuahine hahaere. E te ti‘aturi nei au e te mau vahine e rave rahi tei pato‘i i te tavini ei mau tuahine hahaere e oaoa ïa ratou i teie nei i te haere, ia haere ana‘e ratou ei mau hoa hahaere no te hi‘o i te huru o te utuafare i te vahi i reira e hinaarohia‘i ma te tuatapapa ore i te oraraa sotiare; ia ore ratou e mana‘o e te taparu nei ratou i te moni. E ite ïa ratou e te haere nei ratou no te faaitoito i te varua o te utuafare. E e riro ïa te reira ei ohipa nehenehe no te mau vahine e hinaaro nei i te reira.… Eita vau e mana‘o no te hoê noa minuti e teie te pohe o te hahaereraa a te mau tuahine.‘

« Aita te reira i tupu. Mai te reira taime ua haamata te faanahoraa i te tupu e ua anihia i te mau vahine tei ore i tavini na mua’tu ia riro ei mau tuahine hahaere ».12

Ua tavini te Tuahine Spafford i muri mai te ivaraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu. Ua ite oia e rave rahi mau hoho‘a no te maitai ta te hahaereraa utuafare e nehenehe e afa‘i atu i roto i te oraraa o te taatoaraa o te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. Ua faaite papû oia:

Ua ravehia te tahi o te ohipa maitai roa e to tatou mau tuahine hahaere e to tatou mau peresideni no te Sotaiete Tauturu, no te mea te haere nei ratou na roto i te varua o to ratou piiraa e e mau ti‘a ratou no te Sotaiete Tauturu.… E mau metua vahine ratou, e tei ia ratou ra te haroaroaraa taata no ni‘a i te tahi atu mau vahine e to ratou mau oto. No reira eiaha tatou e faaiti i to tatou hi‘oraa no te oraraa sotiare i te feia po‘ia aore râ te feia vêvê noa. Ua parau mai te Faaora ia tatou ia haamana‘o i te feia tei haehaa te aau, e ere anei ? Aita anei te feia ona e ma‘ihia, oia atoa te feia vêvê ; aita atoa nei ratou e fifi i te imiraa i te hoê tuati ma‘i vahine ?… I teie nei tera te mea tei mana‘ohia i te Sotaiete Tauturu ia rave. E nehenehe ta’u e faati‘a atu ia outou te mau aamu i rave ai te mau tuahine hahaere i te ohipa aravihi no te tamarûraa i te pe‘ape‘a i roto i te hoê fare, na roto noa i te mana o to ratou piiraa ».13

Te Hoê Haamaitairaa, te hoê Ohipa, e te hoê Faaotiraa: Faaiteiteraa i te Orama no te Tuahine Hahaere na te Ao taatoa.

Ua faaite te Peresideni Henry B. Eyring, te hoê tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua e e tufaa te tuahine hahaere no te faanahoraa a te Fatu no te tauturu i te taata na te ao taatoa nei:

« Te hoê ana‘e faanahoraa o te nehenehe e tauturu e tamahanahana i roto i te hoê ekalesia rahi i roto i te hoê ao tei rau te huru e mea na roto ïa i te mau tavini tata‘itahi i piha‘iho i te taata e vai ra i roto i te fifi. Ua ite te Fatu i taua ohipa ra tei tae mai mai te haamataraa o te Sotaiete Taututu.

« Ua haamau oia i te hoê hoho‘a. Ua farii e piti tuahine no te Sotaiete Tauturu i ta raua ohipa no te hahaere i te tahi atu tuahine ei hoê piiraa no ô mai i te Fatu ra. E mea mau te reira mai te haamataraa mai. …

« Ua ti‘aturihia te mau melo no te Sotaiete Tauturu i te mau taime atoa e te mau tia‘i mamoe no te autahu‘araa o to ratou fenua iho. Te vai nei ta te mau epikesopo e te mau peresideni amaa atoa te hoê peresideni Sotaiete Tauturu ta ratou e ti‘aturi. Te vai nei ta te peresideni Sotaiete Tauturu te mau tuahine hahaere tei ite i te mau tamataraa e te mau hinaaro o te mau tuahine tata‘itahi. Na roto atu ia ratou, e nehenehe ta’na e ite i te aau o te mau taata e o te mau utuafare. E nehenehe ta’na e pahono i te mau hinaaro e e tauturu i te episekopo i roto i to’na piiraa ia aupuru i te mau taata e te mau utuafare.14

Mai ta te Peresideni Eyring i parau, e mea tano maitai te faanahoraa a te tuahine hahaere no te tupuraa rahi o te Ekalesia. Na roto i teie faanahoraa no te tia‘iraa, tei te vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te rave‘a ia riro ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu.

Ua haa itoito te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te haamauraa i te faanahoraa a te tuahine hahaere na te ao taatoa. Ei hi‘oraa, i te apîraa o te Ekalesia i te fenua Berezilia, aita e Sotaiete Tauturu i roto i te rahiraa o te mau amaa aore râ e ite nahea ia haamau i te reira. No te mea hoi aita te feia faatere no taua vahi ra i matau i te Sotaiete Tauturu, ua pii o William Grant Bangerter, te peresideni misioni i taua taime ra, i ta’na vahine faaipoipo, o Geraldine Bangerter, ei peresideni no te Sotaiete Tauturu misioni. Aita oia i matau i te fenua, aita â i noaa ia’na te ite i te parau i te reo, e no fanau noa maira oia i te hitu o ta raua tamarii. Ua haamata râ oia i te ohipa i piha‘iho i te mau tauturu e te hoê papa‘i parau. Na roto i te tauturu a te mau misionare vahine tei auvaha, ua faaoti teie mau tuahine e « te ohipa matamua roa tei ti‘a ia ratou ia rave o te haapiiraa ïa i te mau vahine nahea i te hahaere te tahi i te tahi e ia haapii mai no ni‘a i to ratou mau hinaaro. No reira ua parau ratou, ‘E haapii tatou no ni‘a i te hahaereraa a te mau tuahine‘. …

« Ua faaoti ratou i te haamata i roto i te hoê amaa iti [i] São Paulo i te tufaa ohiparaa o te oire, e mea vêvê roa hoi te huiraatira i reira. Ua hapono atu te peresideniraa i te parau na mua’tu i te tahi mau tuahine no taua amaa ra, ma te parau e, ‘A farerei mai ia matou i teie pô i teie hora i te fare ta tatou e tarahu nei.‘«

Ua faahoro te Tuahine Bangerter e te hoê o to’na na tauturu i te pereoo uira « na roto atu i te hoê oire hau atu i te ahuru ma piti milioni taata. Ua tae atu ratou i te amaa, i reira… e hitu vahine haehaa i te tia‘iraa mai ».

I muri a‘e i to te mau tuahine haamataraa i te apooraa ma te hoê himene e te hoê pure, ua ti‘a maira te hoê o te mau tauturu o te Tuahine Bangerter no te haapii atu no ni‘a i te hahaereraa a te mau tuahine. « Ua tape‘a oia i te hoê parau iti; no to’na rurutaina rahi ua ruru atoa te parau. Ua ti‘a mai oia i ni‘a e ua tai‘o i ta’na parau poro‘i. E pae minuti te roa o ta’na parau poro‘i.

« Ua parahi oia, e ua hi‘o paatoa ratou i te [Tuahine Bangerter] o tei parau e, ‘Aita vau e parau i te reo Potiti. Ua hinaaro râ ratou ia’na ei orometua haapii no ratou. Aore roa te hoê i roto i te piha e parau i te reo Marite. Ua ti‘a mai oia e ua parau i te taatoaraa o te reo Potiti ta’na i ite. E hoê noa paratarafa e e maha parau:

« ’Eu sei que Deus vive. Ua ite au e te ora nei te Atua.

« ’Eu sei que Jesus é o Cristo. Ua ite au e o Iesu te Mesia.

« ’Eu sei que esta é a igreja verdadeira. Ua ite au e teie te Ekalesia mau.

« ’Em nome de Jesus Cristo, amém. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

O tera ïa te apooraa matamua a te Sotaiete Tauturu tei tupu i roto i taua amaa ra, e hoê a‘oraa e pae minuti te roa no ni‘a i te hahaereraa a te mau tuahine na te hoê tuahine tei ore i farii a‘e na i te hoê tuahine hahaere, tei ore i ite a‘e na i te hoê tuahine hahaere, aore râ tei ore i riro a‘e na ei tuahine hahaere, [ma te peehia] e te hoê iteraa papû no ni‘a i te evanelia.

« … Na roto mai i taua pŭpŭ iti ra e te tahi atu mai ia ratou te huru, ua tupu mai te hoê pŭpŭ vahine faahiahia, anaanatae e tei î i te faaroo i roto i te fenua no Berezilia. E mea aravihi ratou, mea ite, mea maramarama, e feia faatere faahiahia, e e eita roa ratou e riro mai e mau vahine mai teie mahana ahani aita te evanelia a Iesu Mesia e aita to ratou faaroo ».15

Ua riro mai te hahaereraa a te mau tuahine ei rave‘a na te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei na te ao taatoa no te here, te atuatu, e te tavini no te « rave mai te au i taua mau hirina‘i ra o ta te Atua i tanu i roto i to outou mau ouma », mai ta Iosepha Semita i haapii.16

Ua pahono te mau tuahine hahaere itoito i te piiraa a te mau peropheta no te mau mahana hopea nei ia tavini mai te te Huru Mesia. Ua haapii te Peresideni Spencer W. Kimball, te ahuru-ma-piti o te Peresideni o te Ekalesia: « Ua ite te Atua ia tatou e te tia‘i nei oia ia tatou. E mea na roto râ i te tahi atu taata oia e pahono ai i to tatou mau hinaaro. No reira, e mea faufaa rahi ia tavini tatou te tahi i te tahi i roto i te basileia ».17 Ua parau te Peresideni Thomas S. Monson, te ahuru-ma-ono o te Peresideni o te Ekalesia: « Ua haatihia tatou e te feia e hinaaro nei i to tatou tau‘araa ia ratou, ta tatou faaitoitoraa, ta tatou patururaa, to tatou au-maitai-raa, to tatou huru hamani maitai. … E mau rima tatou no te Fatu i ô nei i ni‘a i te fenua, ma te faaueraa ia tavini e ia faateitei i Ta’na mau tamarii. Te ti‘aturi nei oia ia tatou tata‘itahi ».18

Te Hahaereraa a te mau Tuahine i Teie Mahana: Te hoê Tautooraa Tamau ia Pee ia Iesu Mesia

Te tamau noa nei te aamu no te hahaereraa a te mau tuahine i roto i te oraraa o te mau tuahine i te mau vahi atoa, a rave faaoti ai te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i ta ratou fafauraa ia pee ia Iesu Mesia. Ua parau te Peresideni Dieter F. Uchtdorf, te hoê tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua: « O outou te mau tuahine faahiahia, te horo‘a nei outou i te taviniraa aroha i te tahi atu mau taata no te mau tumu o te mono nei i te mau hinaaro no to outou iho maitai. Te pee nei outou i roto i teie ohipa i te Faaora tei ore i imi i te ti‘araa, noa’tu e arii Oia, aore râ i haape‘ape‘a noa’tu e aita te tahi atu mau taata i tau‘a Ia’na. Aita oia i haape‘ape‘a i te tata‘u atu ia vetahi ê. Tei ni‘a noa to’na mau mana‘o i te tautururaa ia vetahi ê. Ua haapii, ua faaora, ua paraparau oia, e ua faaroo ia vetahi ê. Ua ite oia e te hanahana e ere ïa te mau tapa‘o rapae no te ruperupe aore râ te ti‘araa. Ua haapii e ua ora oia i teie haapiiraa: ‘E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou ». 19

Na roto i te mau matahiti, ua haapii te mau tuahine e e titau te hahaereraa a te mau tuahine i te faaotiraa, te itoito, e te tusia. Ua haapii ratou e e hinaaro ratou i te Varua no te arata‘i i ta ratou mau hahaereraa. Ua ite ratou i te mana o te tae mai na roto i te haapiiraa i te parau mau e te faaiteraa i te iteraa papû, te horo‘araa i te tauturu pae tino na roto i te here, e te hinaaro ia oto, ia tamahanahana e ia tauturu i te amoraa i te mau zugo a to ratou mau tuahine.

Te Faaotiraa, te Itoito, e te Tusia

Ua haapapû te Peresideni Kimball e e hinaaro te mau tuahine hahaere i te taatoaraa o te faaotiraa e te itoito. Ua parau oia: « Na roto i te mau rave‘a e rave rahi e ti‘a i ta outou ohipa ia riro mai ta te mau taea‘e hahaere, oia hoi ‘te tia‘i ïa i te ekalesia i te mau taime atoa’ e ere e piti ahuru minuti i te ava‘e i te mau taime atoa râ ‘ia vai noa i piha‘iho ia ratou e ia faaitoito ia ratou’ e ere te hoê patotoraa i te opani, ia vai noa râ i piha‘iho ia ratou, ia faateitei ia ratou, e ia haapuai ia ratou, e ia haamana ia ratou e ia faaitoito ia ratou’, e ia hi‘o ia ore te ino… eiaha atoa te aau etaeta te tahi i te tahi, eiaha atoa… te ohumu, e aore râ te parauraa i te parau ino. ‘« 20 Ua ite te Peresideni Kimball i taua huru itoito ra i roto i ta’na vahine faaipoipo, o Camilla, tei parau no ni‘a i ta’na mau tautooraa ei tuahine hahaere: « Ua tamata vau eiaha e faaore i te hoê hinaaro i te parau aore râ te ohipa maitai ».21

Te hahaereraa a te mau tuahine o te hoê ïa ohipa e tamau noa; e ore roa e hope roa i te ravehia. Ua titau-pinepine-hia te mau tuahine hahaere ia faatusia e ia ti‘a atu i ni‘a a‘e i te mana‘o haaparuparu. E parau mau te reira ia ore ana‘e ta ratou mau tautooraa e tapae i te tahi vahi, mai te au i roto i te aamu no Cathie Humphrey:

« I to’u pii-matamua-raa-hia ei tuahine hahaere, ua faataahia vau ia hahaere i te hoê vahine apî tei ore roa i haere mai i te pureraa.… Ua haere itoito vau i te mau ava‘e atoa e ua patoto i to’na opani. E iriti mai oia i te opani roto e vaiiho râ oia i te opani paruru ia vai piri noa.… Aita ïa oia e parau i te tahi mea. E ti‘a noa ïa oia i reira. E hi‘o atu vau ia’na ma te anaanatae ma te parau atu, ‘Iaorana o vau teie e Cathie, to oe tuahine hahaere.‘ E no te mea aita oia e parau i te tahi mea, e parau ïa vau, ‘E, ta tatou haapiiraa i teie mahana no ni‘a ïa… e tamata ïa vau i te parau i te tahi mea faaitoito e te faahoa. Ia oti ta’u parau, e parau mai ïa oia, ‘Mauruuru’, e e tapiri ïa oia i te opani.

« Aita vau i au i te haere atu i reira.… Ua haere râ vau no te mea ua hinaaro vau i te haapa‘o i te faaueraa. Fatata e hitu aore râ e va‘u ava‘e i muri mai, ua niuniu mai te episekopo.

« E Cathie, te vahine apî ta oe e hahaere, ua fanau noa iho nei oia i te hoê aiû tei ora noa tau mahana noa. E faatupu oia e ta’na tane faaipoipo i te hoê oro‘a hunaraa i te menema, e ua ani mai oia ia’u ia hi‘o e, e haere anei oe ia’na ra. Ua parau oia e o oe ana‘e to’na hoa. Ua haere atu vau i te menema. Tei te pae menema te vahine apî, ta’na tane faaipoipo, te episekopo e o vau nei. Tera ana‘e te taata.

« Ua ite au ia’na i te hoê noa taime i te ava‘e no te hoê tau minuti noa. Aita hoi i nehenehe ia’u ia ite na roto i te paruru opani e ua hapû oia, ua haamaitai râ ta’u nei tere hahaere afaro ore tei ti‘aturihia râ ia maua toopiti ».22

Te Imiraa i te Arata‘iraa Varua

Ua tutava te mau tuahine hahaere haapa‘o maitai i te mau taime atoa e ua farii i te arata‘iraa a te Varua. Ua faati‘a mai te hoê tuahine no te Sotaiete Tauturu no te fenua Berezilia i te taime a farii ai oia i te tautururaa a te Fatu:

« Aita ta’u e rave‘a no te niuniu atu i te mau tuahine. Aita ta matou e niuniu paraparau. No reira ua tuturi au i roto i te pure no te imi i te mau tuahine e hinaaro nei ia’u i taua hebedoma ra. Aita roa te reira i hape. [Ei hi‘oraa], te vai nei i roto i ta matou paroita te hoê tamahine apî herehia e aita ta’na e ahu no ta’na aiû apî. Aita roa’tu vau i ite afea oia e fanau ai ua ite râ vau e ua fatata roa. Ua haaputuputu vau i te hoê pŭpŭ tuahine e ua hamani matou i te tahi mau ahu no ta’na aiû. Aita matou e hinaaro ia’na ia afa‘i i taua aiû ra i te fare i roto i te mau ve‘a. Aita i nehenehe ia matou ia taniuniu i te tahi e te tahi e no reira ua pure au e ua faaitehia ia’u te taime e ti‘a ai ia’u ia haere atu i te fare ma‘i e te mau ahu aiû. I to’u taeraa i te fare ma‘i no fanau noa iho nei oia i ta’na aiû e ua nehenehe ia’u i te horo‘a’tu i te mau ahu ia’na na te mau tuahine no ta’na Sotaiete Tauturu ».23

No te mea hoi e mea huru rau te oraraa o te mau tuahine, e hinaaro ïa te mau tuahine hahaere i te arata‘iraa papû a te Varua Maitai ia nehenehe ia ratou ia ite nahea i te tauturu maitai i te mau tuahine tata‘itahi. Ua farii o Florence Chukwurah no Nigeria i taua huru arata‘iraa ra a « faataahia‘i oia i te hahaere i te hoê tuahine e fifi ra i roto i to’na faaipoipo e i roto i to’na oraraa utuafare, i titauhia ai ia farerei i te matete no te hoê tere hahaere. I muri a‘e i te faarooraa e te iteraa i te mau tamataraa a teie tuahine, ua ani te Tuahine Chukwurah i ta’na iho tane faaipoipo i te hoê haamaitairaa autahu‘araa ia nehenehe ia’na ia ite nahea ia tauturu i teie tuahine tei roto i te pe‘ape‘a. I muri a‘e i te haamaitairaa ua farii oia i te faaûruraa ia paraparau i teie tuahine i te faufaa rahi no te tufaa ahuru. ‘Ua parau mai oia ia’u ma te ta‘i e aita oia i aufau i ta’na mau tufaa ahuru no te mea aita e nava‘i ta’na moni e noaa mai’, ua haamana‘o te Tuahine Chukwurah. Ua parau atu vau e e aparau maua no ni‘a i te Malaki 3:10 e ia na reira maua i to’u ra fare ia nehenehe ia maua ia faafaaea maitai o maua ana‘e no te aparau. Ua farii oia. I muri a‘e i taua mau tau‘araa parau ra ua faaitoito vau ia’na ia faaohipa i to’na faaroo e ia aufau i ta’na mau tufaa ahuru e ono a‘e ava‘e. Ua faaite au ia’na i to’u iteraa papû na roto i te Varua.’

« … I roto i na ava‘e i muri mai i teie farereiraa, ua taui rahi te huru oraraa o teie tuahine. Ua farii ta’na tamahine i te hoê tufaa moni no te faahope i ta’na haapiiraa i te fare haapiiraa tuarua, ua haa ta’na tane faaipoipo e te episekopo ia itoito faahou mai e ia farii i te hoê piiraa, ua apiti te tane e te vahine faaipoipo no te haamaitai i to raua oraraa moni e to raua auraa, e ua riro mai raua i i te hopea ei faaûruraa no te tahi atu mau taata ».24

Te Haapiiraa i te mau Parau Mau e te Faaiteraa i te Iteraa Papû

Ua haapii te Peresideni Kimball e ia faaite ana‘e te mau tuahine hahaere i te evanelia e to ratou iteraa papû, e nehenehe ïa ta ratou e tauturu i to ratou mau tuahine ia pee i te Faaora.

« Auê ïa te hanahana te haamaitairaa a na tuahine e piti i te tomoraa‘tu i roto i te hoê fare. …

« Aita e faaheporaa i roto i teie faanahoraa mai ta’u i ite. E ohipa no te faaitoitoraa e te here. E mea maere e nahea te mau taata e rave rahi e nehenehe ai e faafariu na roto i te here e ia faaûruhia na roto i te here. E ti‘a ia tatou ia ‘faaara, ia a‘o, ia faaa‘o, e ia haapii, e ia titau atu,. i haere mai i te Mesia ra’ (PH&PF 20:59), mai ta te Fatu i parau i roto i ta’na mau heheuraa.…

« Eiaha outou e mauruuru noa i te mau hahaereraa noa, te faahoaraa; e oia mau ia vai mai te reira e ti‘a‘i.… E mea faufaa rahi ihoa te hoaraa, tera râ nahea ta outou e nehenehe ai e faahoa maitai a‘e â i te hoê taata maori râ na roto i te haapiiraa’tu ia’na i te mau parau haapiiraa mure ore no te oraraa e te faaoraraa ?…

« Ua riro to outou iteraa papû ei rave‘a maitai mau.… Eita outou e faaite i te reira i te mau taime atoa na roto i te huru maitai roa; e rave rahi te mau raveraa. …

« … E ti‘a i te mau tuahine hahaere… ia maitai roa i roto i te puai, e te hi‘oraa, e te haapa‘o-maitai-raa e i roto i te iteraa papû ». 25

Ua faaite te hoê metua vahine apî i to’na mauruuru no te mau tuahine hahaere tei tauturu ia’na ia ho‘i mai i roto i te oraraa i te evanelia.

« Te mauruuru nei au e tae noa’tu i teie mahana no to’u mau tuahine hahaere no te mea ua here raua ia’u e aita raua i haavâ ia’u. Ua rave raua i te mau mea ia ite au e e mea faufaa rahi au e e ti‘araa to’u i roto i te Ekalesia.

« Ua haere mai ïa raua i to’u fare e e parahi matou e e paraparau matou… e e haere ê atu raua ma te vaiiho mai i te hoê parau poro‘i i te mau ava‘e atoa.

« E ia haere mai raua i te mau ava‘e atoa, e ite au e e mea faufaa rahi mau vau e mai te mea ra e te haape‘ape‘a nei raua no’u e mai te mea ra e ua here e ua mauruuru mau raua ia’u.

Na roto i ta raua hahaereraa te haereraa mai e farerei ia matou, ua faaoti au e ua tae i te taime no’u ia ho‘i i te fare pureraa. Ua mana‘o vau e aita roa’tu vau i ite nahea i te ho‘i mai, e na ta raua haereraa mai e farerei ia’u, ua horo‘a mai raua i te e‘a e nehenehe ai ia’u ia ho‘i mai.

« Ua ti‘a ia tatou ia ite e te here nei te Fatu ia tatou noa’tu o vai tatou, e ua tauturu to’u mau tuahine hahaere ia’u ia ite e e mea ti‘a te reira.

« I teie nei ua taatihia ta’u tane faaipoipo e o vau nei i roto i te hiero ».26

Te hahaereraa a te mau tuahine o te hoê ïa rave‘a no te afa‘i atu i te evanelia a Iesu Mesia i roto i te oraraa o te mau tuahine e to ratou mau utuafare. Ua parau te Tuahine Mary Ellen Smoot, te ahuru ma toruraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu: « To’u hinaaro o te taparuraa ïa i to tatou mau tuahine ia faaea i te haape‘ape‘a no ni‘a i te hoê niuniu aore râ te hoê hahaereraa i te mau toru ava‘e aore râ i te mau ava‘e atoa, mai te mea e afaro anei te reira, e ia haapuai râ i ni‘a i te atuaturaa i te mau varua marû. Ta tatou hopoi‘a o te araraa ïa e te ura noa ra anei te auahi o te evanelia ma te anaana. Ta tatou faaueraa o te imiraa ïa i te mau mamoe tei mo‘e e te tautururaa ia ratou ia ite i te here o to tatou Faaora ».27

Ua haapii te Peresideni Kimball:

« E rave rahi mau tuahine o te ora ra i roto i te mau ahu mutumutu, te mau ahu varua mutumutu. E ti‘a ia ratou ia oomo atoa i te mau ahu nehenehe, te mau ahu varua.… E haamaitairaa na outou ia haere i te mau fare e ia taui te mau ahu no te mau ahu mutumutu. …

« … E haere outou e faaora i te mau varua, e o vai te nehenehe e parau e e rave rahi o te mau taata maitai e te itoito i roto i te Ekalesia i teie mahana e mea itoito no te mea ua haere outou i to ratou mau fare e ua horo‘a outou ia ratou te hoê hi‘oraa apî, te hoê orama apî. Ua iriti outou i te paruru. Ua faaano outou i to ratou mau iriatai. …

« Ua ite outou, aita outou i faaora noa i teie mau tuahine, penei a‘e ua faaora atoa outou i ta ratou mau tane faaipoipo e to ratou mau utuafare ».28

Te Horo‘araa i te Tautururaa Pae Tino na roto i te Here

Te aroha o te aa ïa te reira o te taviniraa pae tino e o te ti‘a‘iraa e horo‘ahia e te mau tuahine hahaere. E mea pinepine te hoê tuahine e te mau melo no to’na utuafare i te farii i te mau hinaaro pae tino e mea fifi aore râ eita e noaa ia ratou i te tatara o ratou ana‘e. E tupu paha te reira ia fanau-ana‘e-hia te hoê aiû aore râ ia tae ana‘e mai te ma‘i aore râ te pohe i te hoê melo no te utuafare. Mai te mau tuahine matamua o te Sotaiete Tauturu i Nauvoo e i roto i to ratou tere i te Afaa no Roto Miti, e mea pinepine te mau tuahine hahaere no teie tau i te riro ei feia matamua o te haere atu e tauturu. Teie ta te tuahine Silvia H. Allred, tauturu i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu, i parau:« Te faahiahia nei au a ite ai au i te mau ohipa rau o te aroha ta te mau tuahine haahaere e rave nei na te ao ato‘a nei ma te pahono-hua-raa i te hinaaro o te tuahine tata‘itahi e o to ratou utuafare. I teie mau tuahine hahaere faaroo, te parau atu nei au e, « na roto i taua mau ohipa rii ra o te aroha, te pee ra outou i te Faaora, e, te haa ra outou ei mauihaa i roto i To’na na rima a tauturu ai outou, a haapa‘o ai, a faati‘a ai, a tamahanahana ai, a faaroo ai, a faaitoito ai, a aupuru ai, a haapii ai, e a haapuai ai outou i te mau tuahine o ta outou e tia‘i nei.’ E faaite atu vau i te tahi mau hi‘oraa o taua mau ohipa ra.« Te mauiui nei o Rosa no te ma‘i omaha tihota e te tahi mau ma‘i rii. Ua tomo mai oia i roto i te Ekalesia tau matahi noa i teie nei. E metua vahine otahi oia e te hoê tamaiti. E mea pinepine oia i te tape‘ahia i te fare ma‘i no te tahi tau mahana. Aita to’na na tuahine hahaere e afa‘i noa ia’na i te fare ma‘i, e hahaere ato‘a râ e e tamahanahana raua ia’na i te fare ma‘i ma te haapa‘o ato‘a i ta’na tamaiti i te fare e i te haapiiraa. Ua riro to’na na tuahine hahaere ei hoa e ei utuafare no’na.« I muri mai i te tahi mau hahaereraa matamua i te hoê tuahine, ua ite o Kathy e, aita taua tuahine ra i ite i te tai‘o, te hinaaro nei râ oia ia haapii. Ua faaoti o Kathy e tauturu ia’na, ma te ite e, e titauhia te taime rahi, te faaoroma‘i, e te rave-tamau-raa »

.29

Te Otoraa e te Feia e Oto ra, Te Tamahanahanaraa e te Tautururaa ia amo i te mau Hopoi‘a.

Ua haapii te Tuahine Elaine L. Jack, te ahuru ma piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu: « I roto i te hahaereraa a te mau tuahine, e haere atu tatou e farerei i te tahi e te tahi. E pinepine te mau rima i te parau i te mea ta te reo e ore e parau. E rave rahi te itehia i roto i te hoê tauahiraa mahanahana. E faatahoê te hoê ataata ia tatou. E faahaumarû te hoê taime faaiteiteraa i to tatou mau varua. Eita e nehenehe ia tatou e haamama i te mau taime atoa i te hopoi‘a a te hoê tei pe‘ape‘a, e nehenehe râ ta tatou e faaanaanatae ia’na ia nehenehe ia’na ia faaoroma‘i i te reira.30

Ua mauruuu te hoê tuahine tei riro iho nei ei vahine ivi i te mau tuahine hahaere tei oto e ona e tei tamahanahana ia’na. Ua papa‘i oia: « Ua hinaaro rahi au i te tahi taata e nehenehe ia’u ia farerei; te tahi taata o te faaroo mai ia’u.… E ua faaroo raua. Ua tamahanahana raua ia’u. Ua ta‘i raua e o vau nei. E ua tauahi raua ia’u… [e] ua tauturu ia’u ia haere mai i rapae i te hepohepo e te paruparu o taua mau ava‘e matamua ra o te hoê oraraa otahi ».31

Ua haapoto te tahi atu vahine i to’na mau mana‘o a farii ai oia i te aroha mau a te hoê tuahine hahaere: « Ua ite au e ua hau atu vau i te hoê noa numera i roto i te buka o te mau tuahine ta’na e hahaere. Ua ite au e te mana‘ona‘o nei oia no’u ».32

Nahea te Hahaereraa a te mau Tuahine e Haamaitai ai i te Tuahine Hahaere.

Ia tavini ana‘e te mau tuahine ia vetahi ê ei mau tuahine hahaere, e farii ratou iho i te mau haamaitairaa. Ua haapii te Tuahine Barbara W. Winder, te ahuru-ma-hoê o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu: « E mea faufaa rahi e ia farii te tuahine tata‘itahi i te mau tuahine hahaere no te horo‘a i te iteraa e ua hinaarohia oia, e te here nei e te mana‘o nei te tahi taata ia’na. E te mea faufaa rahi roa râ o te huru ïa e nehenehe i te tuahine hahaere ia tupu i te rahi i roto i te aroha. Na roto i te faataaraa i ta tatou mau vahine ia rave i te hahaereraa utuafare, te horo‘a nei ïa tatou ia ratou te rave‘a ia faatupu i te hinaaro mau o te Mesia, o te nehenehe e riro ei haamaitairaa rahi roa‘e no to ratou mau oraraa ».33

Ua faaite mai te hoê tuahine i te mau haamaitairaa tei niiniihia i ni‘a iho ia’na a tavini ai oia i to’na mau tuahine:

« I muri noa‘e i to maua faaipoiporaa, ua haere atu ta’u tane faaipoipo e o vau nei e faaea i New Jersey. Ei piahi taote no te matahiti matamua, e mea varavara ta’u tane i te ho‘i mai i te fare na mua i te hora 11:30 i te pô. Aita i noaa oioi ia’u te mau hoa. Ua riro teie faanuuraa i te mea fifi no’u no te mea ua vai noa mai au o vau ana‘e.

« Ua ani mai te episekopo no ta’u paroita apî ia’u ia arata‘i i te hoê faanahoraa no te mau melo no ta matou paroita e parau ra i te reo paniora. Te auraa o te reira, te auvaharaa ïa i roto i te pureraa oro‘a, te haapiiraa i te piha haapiiraa evanelia, e te hi‘opo‘araa i te Sotaiete Tauturu. I rapae au i te feia e parau nei i te reo paniora, o vau ana‘e ïa te vahine i roto i te paroita o te parau maitai nei i te reo paniora.

« No te faarahi atu i ta’u mau hopoi‘a, ua horo‘a mai te peresideni Sotaiete Tauturu ia’u te hoê tabula no te hahaere e 12 tuahine o te ora ra i tera’tu pae o te oire. E ti‘a ia’u ia parau e aita vau i oaoa no ta’u nei titauraa apî. E mea ohipa roa vau e te tahi atu o ta’u mau piiraa e ua măta‘u vau e eita vau e ite nahea i te farerei i teie mau tuahine.… Ua faataa râ vau i te tahi mau farereiraa, e hou a ite ai au e te parahi ra vau i roto i te piha fariiraa o te utuafare Dumez.

« O oe to’u tuahine hahaere ? » ua ani maira te Tuahine Dumez a tomo mai ai oia i roto i te piha. ‘Manava i te haereraa mai i to’u fare. Aita vau i farii i te hoê tuahine hahaere i roto e piti matahiti. ‘Ua faaroo maitai oia i te parau poro‘i, ua tau‘a parau maua, e ua haamauruuru faahou mai oia ia’u no te haereraa mai.

« Hou vau a faaru‘e atu ai ua ani oia i ta’na na tamarii e pae ia himene amui ‘E tamarii au na te Atua » i te reo Paniora. Ua tauahi mai oia ia’u e ua uumu i to’u rima. …

« Ua tere maitai te taatoara o te mau hahaereraa i taua haereraa matamua ra hau atu i ta’u i mana‘o. I te mau ava‘e i muri mai, a farii maitai mai ai te mau tuahine ia‘u i to ratou mau fare, ua haamata vau i te anaanatae i to’u mau tere hahaere e vai nei i mua. Aita râ vau i ineine no te mau aamu ati e te fifi ta’u i faaroo a matau maitai ai au i teie mau taata maitai. Ua faaoti au i te tamata i te haamaitai atu i te oraraa o teie mau tuahine e to ratou mau utuafare, te rahiraa o te fifi nei i te pae moni. Ua haamata vau i te afa‘i i te maa ia hahaere ana‘e au. Ua afa‘i au e faaori haere i te mau utuafare. Ua faahoro vau ia ratou i te mau taote e te mau fare toa.

« Ua haamo‘e oioi au i to’u iho oraraa mo‘emo‘e a tavini ai au i te tahi atu mau taata. Aita i maoro roa ua riro mai te mau tuahine ta’u i mana‘o i te haamataraa e mea taa ê roa ratou e mau hoa here no’u. E mau hoa here, papû, tei mauruuru no te mau mea ha‘iha‘i roa ta’u i rave no ratou. E ua ite ratou i to’u mau hinaaro: ua farii tamau vau i te mau piiraa na roto i te niuniu paraparau e te mau tao‘a no roto mai i te mafatu. Ua nira te hoê tuahine i te hoê tapo‘i no ta’u iri amuraa maa. Ua papa‘i te tahi i te hoê rohipehe no to’u mahana fanauraa.

« I muri a‘e e rave rahi mau ava‘e i roto i to’u mau piiraa, ua haape‘ape‘a vau i te iteraa i to’u ite ore i te faariro i te oraraa o to’u mau hoa ei mea paruruhia e e mea au maite a‘e. …

« I te hoê ihoa râ pô ua paruparu to’u mana‘o. Ua tuturi au no te pure, no te taparu i te Fatu ia faaite mai ia’u i te e‘a e ti‘a ia’u ia rave. Ua ite au e ua hinaaro te Fatu ia’u ia tauturu i teie mau tuahine ia riro ei mau tuahine hau atu i te faarava‘iraa ia ratou iho e ia tavini i te tahi e te tahi. E ua farii au e aita vau i ti‘aturi e eita e noaa i te mau taata e amo ra i taua mau huru hopoi‘a teiaha ra te puai e titauhia no te faaitoito i te tahi e te tahi, ua ite râ vau ua ti‘a ia’u ia pee i te faaûruraa.

« Ua haamata vau i te faanahonaho faahou i te faanahoraa hahaereraa utuafare i roto i te Sotaiete Tauturu reo Paniora. Ua hinaaro te hoê o to’u mau hoa haapa‘o maitai, te Tuahine Moreira, ia hahaere ona iho e ono o te mau tuahine. Ta’u pahonoraa o te pato‘iraa ïa, ‘Eita e nehenehe ia oe ia rave i taua e‘a ra e aita to oe e pereoo uira. Mea atea roa no te haere avae ! Ua haamana‘o râ vau i te faaûruraa ia vaiiho i te mau tuahine ia tavini te tahi e te tahi. Ua tuu vau i te taatoaraa o na tuahine e ono i ni‘a i te tabula apî no te hahaereraa a te Tuahine Moreira.

« I to’na ho‘iraa mai mai ta’na tere hahaere roa, ma te î i te varua, ua niuniu mai te Tuahine Moreira ia’u.… Ua mauiui to’na na avae, ua haamâmâ râ te Fatu i ta’na hopoi‘a e to’na aau.

« I muri a‘e i te tahi atu mau tere, ua rave mai te Tuahine Moreira i te tahi atu tuahine no te hahaere avae na muri ia’na. …

« Ia haamata vau i te hi‘o, ua ite au i te mau huru rave‘a atoa no te tauturu i teie mau tuahine ia tauturu ia ratou iho e i te tahi e te tahi. …

« I te taime ihoa a nehenehe ai ia’u ia ite i te tupuraa rahi varua i rotopu i te mau melo no ta’u paroita, ua farii au i te aniraa ia taui atu ta’u tane faaipoipo e o vau nei i te vahi faaearaa..… Aita vau i hinaaro noa‘e i te feruri i te vaiho mai i to’u mau hoa faahiahia. Ua hiaai au i te tamau noa i te taviniraa e o ratou, ua rahi hoi te mea ta matou i horo‘a i te tahi e te tahi. Ua nehenehe râ ia’u ia ite e te haere puai ra te ohipa o te evanelia i mua i roto i to ratou oraraa, e te haapa‘o ra ratou i te tahi e te tahi. O vau hoi tei amuamu i te ohiparaa i roto i te aua, ua hoi au e te mau rŭrŭ sitona e rave rahi ».34

Hōho’a
Peresideni Lorenzo Snow

Lorenzo Snow

Ua haapii te Peresideni Lorenzo Snow, te pae o te Peresideni o te Ekalesia e te faahoho‘a nei te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te paieti mau. Ua parau oia: « Ua parau te Aposetolo Iakobo e ‘o te paieti mau e te ino ore i mua i te Atua… o teie ïa: o te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ati, e te tia‘i maitai ia’na iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.‘ No te fariiraa i te reira ei mea mau, ua faahoho‘a mau te mau melo no te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou oraraa te paieti mau e te ino ore; no te mea ua utuutu ratou i tei vai i roto i te ati, ua tauahi ratou e to ratou rima aroha i te otare e te mau vahine ivi, e ua tiai maitai ia ratou iho ia ore ia viivii i teie nei ao. E nehenehe ta’u e faaite papû atu e aita e mau vahine paieti a‘e e tei măta‘u rahi atu i te Atua i roto i te ao maori râ te mau vahine no roto mai i te Sotaiete Tauturu ».35

Ua tia‘i e ua haapuai te mau tuahine paieti e tei măta‘u i te Atua i roto i te Sotaiete Tauturu i te tahi e te tahi mai te mau mahana matamua i Nauvoo e tae noa mai i teie mahana, na roto i te hahaereraa utuafare faaûruhia e na roto i te here. E ohipa teie o te ravehia e te tuahine tata‘itahi, aau i te aau.

Pene 7

  1. Eliza R. Snow, « Auê te Paari e te Aroha », Te mau Himene , no. 109.

  2. A hi‘o Luka 15:3–7.

  3. A hi‘o 3 Nephi 11:13–17; 17:5–25.

  4. Julie B. Beck, « Sotaiete Tauturu : Te Hoê Ohipa Mo‘a », Liahona, Novema 2009, 113.

  5. Te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Tiurai, 1843, Church History Library, 101.

  6. Joseph F. Smith, « Address of President Joseph F. Smith », Woman’s Exponent, Me 1903, 93; a hi‘o atoa Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Joseph F. Smith (1998), 186–87.

  7. Eliza R. Snow, in Relief Society Minutes, Sixth Ward, Salt Lake Stake, 16 no Atete 1868, Church History Library, 16; faatanohia te piaparaa e te papa‘iraa rahi.

  8. Eliza R. Snow, i roto Mt. Pleasant North Ward Relief Society Minutes, Aug. 7, 1880, Church History Library, 56; faatanohia te papa‘iraa rahi.

  9. Sarah M. Kimball, i roto i te 15th Ward Relief Society Minutes, 1868–1873, Church History Library; faatanohia te tomaraa.

  10. Jane Richards, i roto i te « R. S. Reports », Woman’s Exponent, Setepa 1907, 24.

  11. Te mau Minuti no te Tomite Faatere o te Sotaiete Tauturu , 19 no Eperera 1944, Church History Library, 39–40.

  12. Belle S. Spafford, uiuiraa na Jill Mulvay [Derr], 1 no Ditema 1975, papa‘iraa, Church History Library.

  13. Belle S. Spafford, uiuiraa na Jill Mulvay [Derr], 8 no Ditema 1975, papa‘iraa , Church History Library.

  14. Henry B. Eyring, « Te Faufaa Ai‘a Hopea Roa o te Sotaiete Tauturu », Liahona, Novema 2009, 121–25.

  15. Julie B. Beck, « ’Strengthen Thy Stakes’: Strong and Immovable in Faith », in Awake, Arise, and Come unto Christ: Talks from the 2008 BYU Women’s Conference (Deseret Book, 2009), 86–87; iritiraa reo Potiti faaapîhia.

  16. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 38.

  17. Spencer W. Kimball, « Small Acts of Service », Ensign, Ditema 1974, 5.

  18. Thomas S. Monson, i roto i te Conference Report, Atopa 2009, 84; aore râ te Ensign, Novema 2009, 86.

  19. Dieter F. Uchtdorf, « Te Oaoa, to outou ïa Faufa Ai‘a Ensign, Novema 2008, 120.

  20. Spencer W. Kimball, « A Vision of Visiting Teaching », Ensign, Tiunu 1978, 24; a hi‘o atoa Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 20:53–54.

  21. Camilla Kimball, in Caroline Eyring Miner and Edward L. Kimball, Camilla: A Biography of Camilla Eyring Kimball (1980), 175.

  22. Cathie Humphrey, i roto i te « Strong Hands and Loving Hearts », Ensign, Ditema 2004, 36–37.

  23. Quoted by Mary Ellen Smoot, uiuiraa na Julie B. Beck, May 20, 2009, transcript, Church History Library.

  24. « Strong Hands and Loving Hearts », 39.

  25. Spencer W. Kimball, « A Vision of Visiting Teaching », 24–25.

  26. In Virginia U. Jensen, « Ripples », Ensign, Novema 2000, 94.

  27. Mary Ellen Smoot, i roto i te Conference Report, Atopa 1997, 13–14; aore râ Ensign, Novema 1997, 12.

  28. Spencer W. Kimball, « A Vision of Visiting Teaching », 26.

  29. Silvia H. Allred, « E ore roa te aroha e mou », Ensign, Nov. 2011, 11–16.

  30. Elaine L. Jack, i roto i Jaclyn W. Sorensen, « Visiting Teaching—Giving Selfless Service in a Loving Sisterhood », Church News, 7 no Mati , 1992, 5.

  31. Vivien D. Olson, « The Visiting Teacher Who Made a Difference », Church News,15 no Me 1982, 2.

  32. Hope Kanell Vernon, « The Visiting Teacher Who Made a Difference », Church News, 12 no Tiunu 1982, 2.

  33. Barbara W. Winder, « Striving Together: A Conversation with the Relief Society General Presidency », Ensign, Mati 1985, 12.

  34. Robyn Romney Evans, « In the Vineyard », Ensign, Mati 2004, 21–23.

  35. Lorenzo Snow, i roto i « Prest.Snow to Relief Societies », Deseret Evening News, 9 no Tiurai 1901, 1; faahiti ra ia Iakobo 1:27.

Na roto i To’na hi‘oraa maitai, ua haapii te Faaora ia tatou nahea ia tia‘i e ia haapuai te tahi i te tahi.

Ua ohi te mau tomite hahaereraa i te mau ô no te tauturu i te mau hinaaro o te mau paroita.

Ua tutava noa te mau tuahine hahaere i te mau taime atoa ia pahono i te mau hinaaro pae varua e te pae tino o te mau tuahine ta ratou e hahaere nei.

E mau tuahine hahaere i Afirika Ropu e tere ra no te hahaere i ta ratou mau tuahine.

Te Tuahine Geraldine Bangerter, i raro i te aui, e te mau tuahine no Berezilia tei tauturu i te haamau i te Sotaiete Tauturu i to ratou fenua ai‘a.

Na roto i te taviniraa aroha, te pee nei ïa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te hoho‘a o Iesu Mesia.

E nehenehe te mau tuahine hahaere e te mau tuahine ta ratou e tavini e haapuai e e haamaitai te tahi i te tahi.

Ia faaite ana‘e te mau tuahine hahaere i te mau parau mau e to ratou iteraa papû, te tauturu râ ïa ratou i te tahi atu mau tuahine ia pee i te Faaora.

E nehenehe ta te mau tuahine hahaere e farii i te arata‘iraa a te Varua Mo‘a a pure ai ratou no te tautururaa.

Te faaohipa nei te mau tuahine hahaere itoito i « te paieti mau » (Iakobo 1:27).

Na roto i te hahaereraa a te mau tuahine, e ite te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e e hoa to ratou e haapa‘o nei ia ratou.

Na roto i te hahaereraa a te mau tuahine e nehenehe ta te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e ite i te oaoa na roto i te taviniraa te tahi i te tahi.

« A tavini ai outou i te taata nei, te tavini ra ïa outou i to outou Atua ra » (Mosia 2:17).