’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 3: « A Ati atu i te mau Fafauraa »: Te Faarueraa i te fenua, Te Tereraa e te Faati‘araa i te Vahi Nohoraa.


Pene 3

« A Ati atu i te mau Fafauraa »

Te Faaru‘eraa i te fenua, te Tereraa e te Faati‘araa i te Vahi Nohoraa.

I te 27 no Tiunu 1844, ua haere atu te hoê pŭpŭ taata e ta ratou mau pupuhi i te hoê fare tape‘araa na‘ina‘i i Carthage, Illinois, i reira Iosepha Semita i te tape‘a-ti‘a-ore-raa-hia e to’na taea‘e Hairamu e te mau Taea‘e John Taylor e Willard Richards. I te taime ua haere ê atu te mau taata ino, ua pohe o Iosepha e o Hairamu e ua pêpê o Elder Taylor.

Aita te taparahi-pohe-raa-hia o Iosepha e o Hairamu Semita i faaore i te faaroo e te haapa‘o o te Feia Mo‘a. Aita atoa te reira i faaite i te hopea o te hamani-ino-raa i te mau melo o te Ekalesia. No te tamau o te hamani-ino-raa ua a‘o te faatere apî o te Ekalesia, te Peresideni Brigham Young i te Feia Mo‘a ia faaru‘e ia Nauvoo, Illinois, no te hoê fenua apî, i reira ratou e ti‘aturi ai i te ora e te haamori i roto i te hau. E rave rahi tei pee i te Peresideni Young, ma te haamata i to ratou tere i te ava‘e Febuare 1846.

I roto i teie nei tau fifi, ua tape‘ahia te tereraa o te faanahonahoraa o te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine. Ua tamau noa râ te mau hinaaro o te mau tuahine i te ama puai noa no te tamarû i te mauiui, i te haapuai i te mau utuafare e i te haapa‘o e i te faaea mo‘a noa. Ua pee ratou i te faaue ta te Fatu i horo‘a i to ratou peresideni matamua o te Sotaiete Tauturu: « A ati atu i te mau fafauraa ta oe i rave ».1

Faaru‘eraa i te Fenua: Turuhia e te mau Fafauraa

Ua riro te mau tuahine matamua o te Sotaiete Tauturu , mai te nunaa tahito Faaru‘eraa, « ua itea-atoa-hia ratou no to ratou itoito i ta te Atua » e « ua tamau maite ratou i te faaroo ia Iesu ra ». Ua haapiihia ratou e te Peropheta Iosepha Semita, e ua haamaitaihia ratou na roto i to ratou haamau-mana-raa-hia i raro a‘e i te mana autahu‘araa. Te hinaaro ra ratou i teie nei i te mau haamaitairaa no te hiero.

Hau atu i te 5.000 Feia mo‘a tei tomo atu i roto i te Hiero no Nauvoo i muri a‘e i te haamo‘araa ia nehenehe ia ratou ia farii i te oro‘a hiero e te oro‘a no te taatiraa hou a tere atu ai no te hoê tau papû ore i mua. Ua haere mai ratou i te hiero i te mahana taatoa e tae noa’tu i te pô. Ua papa‘i te Peresideni Brigham Young e no to ratou hinaaro rahi i te farii i to ratou mau oro‘a « i horo‘a ai au ia’u iho i te ohipa a te Fatu i roto i te Hiero te pô e te ao, ma te ore e ta‘oto hau atu i te maha hora, i te rahiraa o te taime, i te mahana hoê, e te ho‘iraa’tu i te fare i te hoê noa taime i te hebedoma ».3

Na te puai, te mana, e te mau haamaitairaa o te mau fafauraa no te hiero e paturu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i to ratou tere, i te taime e faaruru ai ratou i te to‘eto‘e, te ve‘ave‘a, te po‘ia, te vêvê, te ma‘i, te mau ati, e te pohe. Ua haapuaihia e ua haamanahia ratou e ua ineine ratou i te pae varua i te faaru‘e atu ia Nauvoo no to ratou tere fifi i roto i te medebara.

Mai te mau tuahine e rave rahi o te Sotaiete Tauturu, ua faaitoito te mau haamaitairaa no te hiero ia Sarah Rich a faaruru ai oia i te mau fifi o te tere. Hou a faaru‘e ai ia Nauvoo, ua farii oia i te hoê piiraa na Brigham Young ia ohipa i roto i te hiero. Ua parau oia i muri mai:

Hōho’a
Sarah Rich

Sarah Rich

« E rave rahi te mau haamaitairaa ta matou i farii i roto i te fare o te Fatu, tei faatupu i to matou oaoa e te tamahanahanaraa i roto i to matou mau oto e tei faati‘a ia matou ia faatupu i te faaroo i te Atua, ma te iteraa e e arata‘i e e paturu Oia ia matou i roto i te tere papû ore e vai nei i mua ia matou. Ahani e ere no te faaroo e te iteraa tei horo‘ahia mai i ni‘a ia matou i roto i taua hiero ra e te mana e te tautururaa a te Varua o te Fatu, ua riro ïa to matou tere mai te hoê ou‘araa i roto i te pouri. No te haamata… i roto i te tau to‘eto‘e e i roto i to matou oraraa vêvê, e au râ ïa mai te haereraa’tu i roto i te vaha o te pohe. E faaroo râ to matou i to matou Metua i te Ao ra, e ua tuu matou i to matou ti‘aturiraa i roto Ia’na e e nunaa ma‘itihia matou Na’na e ua farii matou i Ta’na evanelia, e ma te oto ore, ua hinaaro matou i te oaoa e ua tae mai te mahana no to matou faaoraraa ».4

Mai ta te Tuahine Rich i parau, no te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei haapa‘o, e ere ïa te faaru‘eraa i te fenua te hoê « ou‘araa i roto i te pouri ». Ua paturu ta ratou mau fafauraa ia ratou. Mai te mau tamarii a Iseraela i mutaa ihora, ua pee ratou i te hoê peropheta i roto i te medebara ma te ti‘aturi e faaorahia ratou. Ei faaineineraa no te tere, ua parau te Peresideni Brigham Young i te parau i muri nei i to te Feia Mo‘a: « Teie ïa ta tatou fafauraa e e haere tatou i roto i te mau oro‘a atoa a te Fatu ».5 Ua haere te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te medebara ma te taamuhia e ta ratou fafauraa i te Atua, i to ratou mau utuafare e i to ratou mau hoa o te tere.

Tereraa: te Faaroo, te Aroha e te Tautururaa te Tahi i te Tahi

Hou a faaru‘e ai ratou ia Nauvoo, ua papa‘i te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te parau poro‘i i muri nei i ni‘a i te papa‘i o te Piha Amuiraa i roto i to ratou hiero ta ratou i faaru‘e atu: « Ua ite te Fatu i ta matou tusia: a haere mai na muri ia matou ». Ua faaite teie mau parau i to ratou itoito e ta ratou mau tautooraa amui. Ua haere te Feia Mo‘a ma te varua no te tusia, te haamo‘araa e te faaroo i te Atua. Aita ratou i rave i teie tere ei feia ratere mo‘emo‘e, mai te « Puhaparaa ra no Iseraela », te hoê pŭpŭ taata tei faanahonahohia ei mau pŭpŭ taata na‘ina‘i, tei piihia e mau nuu, no te turu te tahi i te tahi.

I roto i te hoê heheuraa ia Brigham Young « no ni‘a i te Puhaparaa no Iseraela i roto i to ratou mau haereraa i Tooa o te Râ », ua faaue te Fatu i te mau pionie ia « vaiho i te mau pŭpŭ tata‘itahi ia amo i te hoê tufaa aifaito, mai te au i te tufaaraa o ta ratou faufaa, i te raveraa’tu i te feia vêvê, te mau vahine ivi, te otare, e te mau utuafare o te feia tei haere atu i roto i te nuu faehau ».7

Mea pinepine i roto i te haereraa tei raro roa te faito o te mau tane i te mau vahine e te mau tamarii. I te tau tupuraa raau no te matahiti 1847, i muri a‘e i to te Feia Mo‘a e rave rahi faaearaa i te tau to‘eto‘e i te hoê vahi tei piihia Winter Quarters (Haapûraa no te Tau To‘eto‘e), fatata e 520 tane, tei apeehia e 35 vahine e 42 tamarii, tei amui atu i te Nuu Faehau Momoni no te pahono i te hoê piiraa ia tavini i roto i te Nuu Faehau no te Mau Hau Amui no Marite. Te tahi atu 143 tane, 3 vahine e e 2 tamarii tei haere atu i mua i roto i te pŭpŭ pionie matamua, no te faaineine i te e‘a no vetahi ê. Ua haamana‘o te hoê tuahine o Presdendia Kimball: « Tau taata noa tei vaiihohia mai no te faatupu i te maa huero e te mau pota, e no te paruru i te mau vahine e te mau tamarii.… Ua vaiiho mai ratou i te feia paari, te feia paruparu, te mau vahine e te mau tamarii ».8

Ua haamaitaihia te Feia Mo‘a e te mana autahu‘araa na roto i te tuuraa rima a te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa. Ua paturu-atoa-hia ratou e te faaroo i te Atua o te mau tuahine te aroha, te puai e te mau pure.

Na roto i te ma‘i e tupu u‘ana ra, ua tavini te mau tuahine ei mau taote e ei mau tuati vahine no to ratou iho mau utuafare e no te tahi e te tahi mai ta ratou i na reira i Nauvoo. Ua haamana‘o Drusilla Dorris Hendricks, « Aita roa e pereoo puto i roto i te taatoaraa o te puhaparaa, e ma‘i râ to ratou, ua faaoroma‘i râ matou i te reira ma te faaoroma‘i a Ioba ». E rave rahi tei pohe, i rotopu ihoa râ i te mau aiû.10

Ua fanau Eliza Partridge Lyman i te hoê tamaiti i te 14 no Tiurai 1846 i roto i te hoê pereoo puto. Mai te mau aiû e rave rahi i rotopu i te mau pionie, aita te tamaiti iti i ora mai. Ua papa‘i Eliza i roto i te hoê buka aamu i te mau mea tei tupu i ni‘a ia’na:

14 no Tiurai 1846: « E mea nahonaho ore to’u parahiraa ei vahine ma‘i. Te puai o te mahana e anaana mai i ni‘a i te pereoo puto i te ao e te mata‘i to‘eto‘e i te pô, e tauiraa rahi roa ia vai noa te ea maitai ».

15 no Atopa 1846: « Ua tomo atu matou i roto i to matou fare raau i teie mahana. Te fare matamua roa e faaea ai ta’u aiû. Ua mauruuru roa vau i te haamaitairaa ia parahi i te pae auahi aita te mata‘i e pupuhi mai na te mau vahi atoa, e i reira vau e nehenehe ai e tamahanahana i te hoê pae ma te to‘eto‘e ore i te tahi pae. Aita to to matou fare e tahua e te tahi atu mau nahoraa maitai te paruru nei râ te mau papa‘i ia matou i te mata‘i mai te mea aita te tapo‘i fare matie e paruru ia matou i te ûa ».

6 no Ditema 1846: Ua ma‘ihia ta’u aiû e te ino noa’tu ra. Ua ta‘i oia i te mahana taatoa e aita râ vau i ite eaha te haamauiui nei ia’na ».

Hōho’a
Eliza Partridge Lyman

Eliza Partridge Lyman

12 no Ditema 1846: « Ua pohe te aiû e te oto nei au i to’na poheraa. Ua rave matou i te mea maitai roa‘e ta matou i ite nahea i te rave no’na, aita râ e mea maitai tei noaa mai ; ua tamau noa oia i te ino mai te taime â a ma‘ihia‘i oia. Ua ara vau e to’u tuahine o Caroline ia’na i te mau pô atoa e ua tamata i te faaora ia’na mai te pohe, aita hoi maua i hinaaro ia faataa ê atu ia’na, aita râ to maua e mana. …

« Te vai noa ra to’u mau hoa here. Ahani aita e ti‘a ïa ia’u i te hinaaro i te faaru‘e i teie ao, no te mea ua î te reira i te pe‘ape‘a e te oto. Te ti‘aturi nei â vau e te vai ra te hoê mana e ti‘a‘i nei ia tatou e o te rave ti‘a nei i te mau mea atoa ».11

Mai ta Eliza i parau, ua paturuhia oia e te auhoaraa o te mau tuahine here. I muri mai ua horo‘a oia i taua iho auhoaraa ra e te aroha, i te tautururaa i te tahi atu mau vahine o te oto atoa ra. I te 1 no Tiunu 1847, ua papa‘i oia: « Ua pohe te aiû a te Tuahine Elvira Holmes. Ua farii i te hoê aniraa… ia haere mai e ia faaea i te mahana i piha‘iho ia’na e o ta’u i farii. Ua haere na muri ia’na e hi‘o i te menema a ta’na tamarii ».12

I roto i taua mau huru oraraa fifi, ua ti‘aturi te mau tuahine i ni‘a i te mana o ta ratou mau fafauraa. Ua haamana‘o Bathseba W. Smith, te maha o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i muri iho, taua mau ohipa ra tei tupu.

« Eita ïa vau e tamata i te faaite nahea matou i te tereraa na roto i te mau vero hiona, te mata‘i, e te ûa ; nahea te mau puromu i te hamani-raa-hia, te mau e‘a turu i te patu-raa-hia, e te mau paepae i te hamani-raa-hia ; nahea ta matou mau animala i te haereraa i te mau mahana atoa ma te iti o te maa ; aore râ nahea to matou mau puhaparaa i te faarururaa i te vêvê, te ma‘i e te pohe. Ua tamahanahanahia matou… na roto i te faatereraa i ta matou mau putuputuraa no te taatoaraa e matou ana‘e ma te hau, te pureraa e te himeneraa i te mau himene no Ziona, e te oaoaraa e ua vaiiho matou i muri roa to matou feia hamani ino. Ua tamahanahana rahi-atoa-hia matou no te iteraa i te mana o te Atua tei faaitehia mai na roto i te tuuraa rima a te mau peresibutero, no te faaora i te feia ma‘i e te feia hapepa ia haere. Ua vai te Fatu i pihaiho ia matou e ua faaitehia mai to’na mana i te mau mahana atoa ».13

Ua ite atoa te mau vahine i te puai varua i roto i te here e te aroha te tahi i te tahi. I roto i te taatoaraa o te tere, a faaruru ai ratou i te mau tamataraa no te ma‘i e no te pohe, ua pure ratou ma te faaroo no te tahi e te tahi e ua tamahanahana te tahi i te tahi. Ua papa‘i Helen Mar Whitney e « ua tere te here o te Atua mai tera aau i tera aau, e tae noa’tu e au ra aita to te diabolo e puai i roto i ta’na mau tutavaraa ia ti‘a mai i rotopu ia matou e te Fatu, e i te tahi mau taime ua taraihia te mau tara a ta’na mau ohe ino ».14

Ma te haamana‘o i te haapiiraa faaûruhia a te Peropheta Iosepha Semita, ua roaa i teie mau vahine pionie itoito te hoê orama no to ratou puai e to ratou aravihi no te taviniraa. Ua tauturu ratou i te haamau i te mau utuafare e te mau vahi nohoraa. Na roto i te mau ohipa no te faaroo e te aroha, ua faaora ratou i te mau varua. E maitai haamo‘araa to ta ratou mau tusia i ni‘a iho ia ratou iho e i ni‘a i te feia tei farii i ta ratou mau pûpûraa

Noa’tu e aita ta te Sotaiete Tauturu e mau rururaa, ua pee te mau vahine pionie i te mau haapiiraa a te peropheta e ua tape‘a i ta ratou mau fafauraa no te hiero, e i to ratou na-reira-raa ua tauturu ratou i te hoê pene faahiahia i roto i te aamu o te Ekalesia e i te Tooa o te Râ o te Fenua Marite. Ua papa‘i te hoê taata papa‘i aamu tuiroo melo ore: « Aita vau e farii i te faaroo e mauhia e ratou aita râ te reira e parau nei e te feaa nei au i to ratou faaroo e to ratou itoito tamau i roto i te taviniraa. To ratou ihoa râ mau vahine. E mea maere mau ta ratou mau vahine ».15

Faati‘araa i te Vahi Nohoraa: « Ineine i te mau taime atoa… no te rave i te mau Ohipa no te Here e te Aroha »

A tae ai te mau pŭpŭ pionie matamua i roto i te Afaa no Roto Miti, ua tanu ratou i te mau maa e ua patu i te mau vahi faaearaa no to ratou iho oraraa. Ua haere atoa ratou e tauturu no te pahono i te mau hinaaro o vetahi ê. Ua a‘o te Peresideni Brigham Young i te Feia Mo‘a ia tauturu i te feia i roto i te fifi, i te pae varua e i te pae tino. Ua riro ta’na a‘o mai te ti‘aororaa a Amuleka i roto i te Buka a Moromona i te mau Ati Zorama vêvê: « Ia faarue outou i te taata veve, e tei tahaa noa, e ia ore outou ia utuutu i te feia ma‘i, e tei atihia, e ia ore outou ia horo‘a i ta outou tao‘a, mai te mea e tao‘a ta outou , i tei veve ; te parau atu nei au ia outou, ia ore outou ia rave i taua mau mea nei, inaha, ua riro ta outou mau pure ei mea maamaa e te faufaa ore, e ua riro outou ei taata haavare, o te huru taata ïa e huna i te faaroo ».16

Ua faaite mai te Tuahine Emmeline B. Wells, tei tavini i muri mai te pae o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te maitai e te taviniraa a te mau tuahine: « I to te Feia Mo‘a faaru‘eraa ia Nauvoo e i roto i to ratou mau haereraa, ua titauhia e ia faaea te mau rururaa a te Sotaiete Tauturu, noa’tu e aita roa’tu te mau tuahine i haamo‘e noa‘e i te faanahonahoraa, e te mau fafauraa atoa tei horo‘ahia ia ratou e te Peresideni Iosepha Semita, ua tamau noa râ ratou i ta ratou ohipa maitai i te mau vahi e i te mau taime atoa e tupu mai te taime no te raveraa; ua ineine noa ratou i te rave i te mau ohipa no te here e te aroha e te rima anaanatae e te aau aroha, e e rave rahi tei hinaaro i taua mau ohipa hamani maitai ra no te mea e mau mahana taua mau mahana ra no te ohipa, no te mauiui, no te varavara o te mau mea e no te oraraa fifi.17

I te matahiti 1854 ua ite Matilda Dudley i te mau hinaaro e rave rahi i rotopu i te mau Ati Inidia no te Fenua Marite. Ua rave oia na ni‘a i to’na iho mana‘o e i muri mai i ni‘a i te faaueraa a te Peresideni Brigham Young, ua faanahonaho oia i te mau tuahine i raro a‘e i te faatereraa a to’na episekopo ia hamani i te ahu no te mau vahine e te mau tamarii no reira iho. Ua tupu teie mau huru pŭpŭ i roto i te tahi atu mau vahi nohoraa a pee ai te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau mana‘o aroha o to ratou aau e ua horo‘a i te taviniraa no te pahono i te mau hinaaro o te mau taata i piha‘iho ia ratou.

Ua tamau noa teie hoho‘a a tae rahi mai ai te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te Afaa no Roto Miti. Ua pii te feia faatere o te Ekalesia i te mau taata ia haamau i te faaearaa i te mau vahi atea o te fenua, ma te haere atu i te mau tufaa apatoerau e apatoa no te Oire no Roto Miti. Ua haamana‘o te mau tuahine i te faufaa ai‘a e te mau ture arata‘i no te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo, e ua haamauhia e rave rahi mau pŭpŭ i roto i taua mau vahi nohoraa ra no te tavini ia vetahi ê e no te tauturu i te feia vêvê.

Ei hi‘oraa, ua arata‘i o Lucy Meserve Smith i te hoê pŭpŭ vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Provo, Utaha. Ua pahono oia e te tahi atu mau tuahine i te mau piiraa ia tauturu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei tae mai i Utaha. I te Amuiraa rahi no te ava‘e Atopa 1856, ua faaite te Peresideni Brigham Young e ua fifi te mau pionie no te mau pereoo huti e rave rahi hanere maile i te atea. Ua parau oia: « Eita roa to outou faaroo, to outou haapa‘oraa e ta outou faaiteraa i to outou faaroo e faaora i te hoê o te varua i roto i te basileia o to tatou Atua, maori râ ia faaohipa outou i taua mau parau haapiiraa ra mai ta’u e haapii atu nei ia outou. A haere a tii mai i taua mau taata ra i roto i te mau afaa i teie nei, e a haapa‘o maite i taua mau mea ta tatou e parau nei e, te pae tino, e aore ra, te mau ohipa pae tino, a riro to outou faaroo ei mea faufaa ore ».18

Ua papa‘i te Tuahine Smith i roto i te aamu o to’na oraraa e i muri a‘e i te ti‘aororaa a te Peresideni Young, ua rave te feia i roto i te rururaa i te ohipa no te tauturu i to ratou mau taea‘e e te mau tuahine. Ua « tatara te mau vahine i to ratou mau ahu roa mahanahana [e mau ahu mahanahana i raro a‘e i te ahu tapo‘i tei riro ei peu no taua tau ra e o te tamahanahana atoa], te mau totini, e te mau mea atoa ua nehenehe ia ratou i te haaputu, i reira iho i roto i te Fare Menemene, e ua tuu atu [i te reira] i roto i te mau pereoo puto no te hapono atu i te Feia Mo‘a i roto i te mau mou‘a ».

Ua tamau ratou i te haaputu i te mau tauihaa no te ro‘i e te ahu na te Feia Mo‘a o te fatata i te tae mai e te tahi noa mau tauihaa i roto i te mau pereoo huti na‘ina‘i. Ua papa‘i te Tuahine Smith: « Ua rave matou i te mau mea atoa i noaa ia matou i te rave, na roto i te tauturu a te mau taea‘e e te mau tuahine maitai, no te tamahanaha i te feia i roohia i te fifi a tae mai ai ratou e te mau pereoo huti i te hopea o te tau ‘auhune.… No te mea hoi e aita ta to matou sotaiete e moni i taua taime ra, aita rea i nehenehe ia matou i te rave, fatata râ e aita i nehenehe i na episekopo e maha i te amo i te mau tauihaa no te ro‘i e te tahi atu ahu i te taime matamua a farerei amui ai matou. Aita matou i faaea i ta matou tautooraa e tae noa’tu i te taime ua nahonaho maitai to ratou faaearaa ». Ua parau te Tuahine Smith e i te taeraa mai te mau pŭpŭ no te mau pereoo huti, ua « faaîhia te hoê fare i roto i te oire i te mau maa na ratou ». Ua parau oia: « Aita roa’tu vau i mauruuru rahi a‘ena, e e ti‘a ia’u ia parau, i oaoa i te hoê noa‘e ohipa ta’u i rave i roto i to’u oraraa, ua vai mai te hoê huru tahoêraa mana‘o ra. Ua ti‘a noa ia’u ia haere i te hoê fare toa e ia faaite atu i to’u mau hinaaro; mai te mea e ahu, e faitohia mai te reira ma te tamoni ore. Ua taaviri haere [matou] na roto i te hiona e tae noa’tu ua rari matou i roto i te hiona e 30 tenetimetera te teitei no te haaputu i te mau mea.19

« Eaha ïa to Muri Mai no te mau Rima Ineine i te Rave ?

Ua faaite teie mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te aroha, « te hinaaro mau i te Mesia », 20 a horo‘a ai ratou i to ratou mau ahu mahanahana e te mau tifaifai no te faaora i te Feia Mo‘a tei to‘eto‘e, tei pohe i te po‘ia ta ratou i ore roa i farerei a‘e nei. Ua ite ratou i te oaoa rahi i roto i teie nei taviniraa. I muri a‘e i to ratou raveraa i te mau mea atoa i nehenehe ia ratou ia rave no te tauturu i te mau pionie no te mau pereoo huti, ua tamau ratou i te tauturu i te tahi atu mau taata. Ua faaite mai te mau parau a Lucy Meserve Smith i te mau mana‘o o to ratou mau aau: « Eaha to muri mai no te mau rima ineine ia rave ? »21 Na teie uiraa e faaite maitai i te maitai o te mau vahine no te Sotaiete Tauturu i taua taime ra e i teie nei.

Pene 3

  1. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:13.

  2. Alama 27:27.

  3. Brigham Young, i roto i te Aamu o te Ekalesia, 7:567.

  4. Sarah DeArmon Pea Rich, « Autobiography, 1885–93 », Church History Library, 66; piaparaa, tomaraa, e te papa‘iraa rahi faatanohia; faahitihia e Richard G. Scott, i roto i te Conference Report, Epererea 2009, 42; aore râ Ensign, Me 2009, 44–45.

  5. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 136:4.

  6. I roto i te Charles Lanman, A Summer in the Wilderness (1847), 32.

  7. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 136:1, 8.

  8. Presendia Lathrop Kimball, « A Venerable Woman », Woman’s Exponent, 1 no Tiunu 1883, 2.

  9. Drusilla Dorris Hendricks, « Historical Sketch of James Hendricks and Drusilla Dorris Hendricks », i roto i te Henry Hendricks Genealogy, haaputuputuhia e Marguerite Allen (1963), 28.

  10. A hi‘o Jill Mulvay Derr, Janath Russell Cannon, e Maureen Ursenbach Beecher, Mau Vahine no te Fafauraa: Te Aamu o te Sotaiete Tauturu (1992), 67.

  11. Buka Aamu a Eliza Partridge Lyman, 14 no Tiurai – Dec. 12 no Ditema 1846, Church History Library, 32–35.

  12. Buka Aamu a Eliza Partridge Lyman, 38.

  13. Autobiography of Bathsheba W. Smith, typescript, Church History Library, 13; faatanohia te tomaraa, te piaparaa e te papa‘i-rahi-raa.

  14. Helen Mar Whitney, « Scenes and Incidents at Winter Quarters », Woman’s Exponent, 1 no Ditema 1885, 98.

  15. Wallace Stegner, The Gathering of Zion: The Story of the Mormon Trail (1981), 13.

  16. Alama 34:28.

  17. Emmeline B. Wells, « After the Days of Nauvoo », i roto i te Record of the Relief Society from First Organization to Conference, Apr. 5, 1892, Book II, Church History Library, 234–35; te piaparaa e te papa‘iraa rahi faatanohia.

  18. Brigham Young, « Remarks », Deseret News, 15 no Atopa 1856, 252.

  19. Lucy Meserve Smith, « Historical Sketches of My Great Grandfathers », manuscript, Special Collections, Marriott Library, University of Utah, 53–54;te pi‘aparaa, papa‘iraa rahi, tomaraa faatanohia.

  20. Moroni 7:47.

  21. Lucy Meserve Smith, « Historical Sketches of My Great Grandfathers », 54.

Hau atu i te 5.000 Feia Mo‘a tei farii i te mau haamaitairaa no te hiero i Nauvoo, Illinois, hou a haamata ai i to ratou tere i te Afaa no Roto Miti.

A haere ai te Feia Mo‘a i te Afaa no Roto Miti, ua tauturu te mau vahine te tahi i te tahi no te haapa‘oraa i to ratou mau utuafare.

E rave rahi mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei fanau i te mau tamarii i roto i to ratou tere i te Afaa no Roto Miti.

Ua « ineine noa te mau tuahine i te mau taime atoa ma te rima anaanatae e te aroha no te rave i te mau ohipa no te here » (Emmeline B. Wells).

I te matahiti 1856, ua haaputuputu te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau tifaifai no te mau pionie no te mau pereoo huti tei roohia i te ati.

Ua tamau noa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te tavini e i te faaitoito te tahi i te tahi i muri a‘e i to ratou taeraa mai i roto i te Afaa no Roto Miti.