’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 10: « A Ora mai te au i to Outou Faufaa Taaê »


Pene 10

« A Ora mai te au i to Outou Haamaitairaa »

I roto i te hoê o te mau rururaa matamua a te Sotaiete Tauturu Vahine no Nauvoo, ua a‘o Iosepha Semita i te mau tuahine « ia ora mai te au i [to ratou] haamaitairaa ».1 Ma taua faaitoitoraa ei niu, ua haapiihia ïa te mau tuahine i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia ora e tae noa’tu i to ratou puai hanahana na roto i te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua no ratou. Ia noaa ana‘e ia ratou te iteraa e o vai mau râ ratou, e mau tamarii tamahine na te Atua, e te hoê aravihi i roto ia ratou no te here e te aupuru, ua rae‘ahia ïa ia ratou to ratou hopearaa ei mau vahine mo‘a. Ma te aroha i roto i to ratou mau aau, te faatupu nei ïa ratou i te mau tumu no te Sotaiete Tauturu: ia faarahi i te faaroo e i te parau-ti‘a o te taata iho, ia haapuai i te mau utuafare e te mau nohoraa, e ia imi i te tauturu i te feia e vai ra i roto i te fifi.

Haamauhia ei tufaa faufaa rahi no te Faaho‘iraa mai, te tauturu nei te Sotaiete Tauturu i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia ora mai te au i to ratou ra haamaitairaa. Na roto i teie faanahonahoraa, te farii nei ïa te mau tuahine i te hoê orama e te hoê haapapûraa no to ratou ti‘araa ei mau tamahine na te Atua. Te farii atoa nei ratou i te mau rave‘a no te tavini e te arata‘iraa e te mana tei hinaarohia e ratou no te faatupu i taua mau hopoi‘a ra.

Mau tamahine na te Atua

Ua haapii Iosepha Semita i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu no ni‘a i to ratou ti‘araa hanahana ei mau tamarii tamahine a te Atua, ma te tautururaa ia ratou ia ite e ua here te Atua ia ratou e e mau opuaraa rahi Ta’na na ratou no te faatupu. Te rave nei te mau vahine i roto i te Ekalesia i te mau ti‘araa faufaa rahi i roto i te opuaraa no te faaoraraa a te Metua i te Ao ra mai te mau ti‘araa e ravehia ra e te mau tane tei mau i te autahu‘araa. Ua horo‘a te Fatu i te mau vahine te hoê hinaaro hohonu ia tavini e ia haamaitai ia vetahi ê, e ua horo‘a Oia ia ratou te hoê hopoi‘a mo‘a ia faaohipa i to ratou mau horo‘araa no te tauturu i te faaora i Ta’na mau tamarii.

Te haamo‘e nei te mau vahine i te tahi mau taime i to ratou ti‘araa hanahana mau e te hema nei i te mau faati‘aniraa e te mau faahemaraa o te ao nei. No to’na pe‘ape‘a i teie huru i roto i te mau vahine, ua ite te Tuahine Mary Ellen Smoot, te ahuru-ma-toru o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, e to’na na tauturu, nau Tuahine Virginia U. Jensen e Sheri L. Dew, i te hoê hinaaro ia tauturu i te mau vahine o te Ekalesia ia haamana‘o i to ratou ti‘araa vahine. I roto i te hoê amuiraa rahi a te Sotaiete Tauturu, ua faaite ratou i te auraa ia riro ei mau tamarii tamahine na te Atua:

« E mau tamahine varua herehia matou na te Atua, e e auraa, e tumu, e e arata‘iraa to to matou mau oraraa. Ei mau tuahine na te ao taatoa nei, ua hoê matou i roto i to tatou faaroo ia Iesu Mesia, to matou Faaora e to matou Hoho‘a. E mau vahine matou no te faaroo, no te viivii-ore, no te orama, e te aroha o te:

« Faarahi nei i to matou mau iteraa papû no Iesu Mesia na roto i te pure e te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a.

« Tutava nei i te puai varua na roto i te peeraa i te mau faaiteraa a te Varua Maitai.

« Horo‘a nei ia matou iho no te haapuairaa i te mau faaipoiporaa, te mau utuafare e te mau nohoraa.

« Imi nei i te hanahana i roto i te ti‘araa metua vahine e te oaoa i roto i te ti‘araa vahine.

« Oaoa nei i roto i te taviniraa e te mau ohipa maitai.

« Here nei i te oraraa e te haapiiraa.

« Ti‘a nei no te parau mau e te parau-ti‘a.

« Paturu nei i te autahu‘araa ei mana no te Atua i ni‘a i te fenua nei.

« Oaoa nei i te mau haamaitairaa no te hiero, haroaroa nei i to matou hopea hanahana, e tutava nei i te faateiteiraa ».2

Ua faahaamana‘o atoa te feia faatere autahu‘araa i te mau vahine no ni‘a i to ratou natura hanahana e ta ratou mau hopoi‘a mo‘a. Ua parau Elder M. Russell Ballard no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Te ti‘aturi nei matou i to outou maitai e to outou puai, to outou hiaai i te mea viivii-ore e te faufaa, to outou hamani maitai e to outou itoito, to outou puai e to outou faaoroma‘i. Te ti‘aturi nei matou i ta outou misioni ei mau vahine a te Atua.… Te ti‘aturi nei matou eita noa te Ekalesia e faatupu i te mea e ti‘a ia faatupuhia mai te mea aita to outou faaroo e to outou haapa‘o maitai, to outou huru au i roto ia outou ia tuu i te oraraa maitai o vetahi ê na mua’tu i to outou iho, e to outou puai varua e to outou mana‘o tutava. E te ti‘aturi nei matou e te opuaraa a te Atua no outou ia riro mai ïa outou ei mau arii vahine e ia farii i te mau haamaitairaa teitei roa‘e ta te hoê vahine e nehenehe e farii i teie tau aore râ i te tau amuri atu ».3

A ora ai te mau vahine mai te au i to ratou faufaa taaê e to ratou ti‘araa ei mau tamahine na te Atua, te faaineine ra ïa ratou ia ratou iho no te haamaitairaa o te oraraa mure ore. Teie te hopearaa hanahana ta te Atua i faaherehere no Ta’na mau tamahine haapa‘o maitai.

Te Aroha mau, te hoê Faufaa Ai‘a tei Horo‘ahia mai te Aau i te Aau.

Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita, « E naturaraa no te mau vahine ia farii i te mau mana‘o aroha ». I te faati‘a-raa-hia te Sotaiete Tauturu, ua parau oia i te mau tuahine, « Ua tuuhia outou i teie nei i te hoê vahi i reira outou e nehenehe ai e rave mai te au i taua mau mana‘o aroha ra ta te Atua i tanu i roto i to outou mau ouma ».4 Ia uA maite te aroha mau i roto i to ratou mau aau, e ti‘a ïa i te mau vahine ia apiti to ratou iho aroha i te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na Taraehara. Ua tatara mai te Peresideni Henry B. Eyring, te hoê tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, e teie aroha mau o te faufaa ai‘a ïa a te Sotaiete Tauturu:

E paraparau atu ïa vau ia outou… no ni‘a i te faufaa ai‘a faahiahia ta te feia tei haere na mua’tu ia outou i roto i te Sotaiete Tauturu i horo‘a mai ia outou. Te tufaa… tei hau atu i te faufaa e o te tamau noa i to’u hi‘oraa ua riro ïa te aroha te mafatu o te sotaiete e e tae mai i roto i te aau, no te riroraa e natura iho no te mau melo atoa. Te aroha no ratou ua hau atu ïa i te hoê mana‘o maitai noa. Ua fanauhia te aroha na roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia e o te hoê ïa hotu no Ta’na Taraehara e ohipa ra i roto i te mau aau o te mau melo. …

Hōho’a
Te Peresideni Henry B. Eyring

Henry B. Eyring

« Tei roto i teie sotaiete te mau vahine e to ratou mau mana‘o aroha tei tupu mai roto mai i te mau aau tei tauihia na roto i te titauraa e te haapa‘oraa i te mau fafauraa tei pûpûhia i roto ana‘e i te Ekalesia mau a te Fatu. Ua tae mai to ratou mau mana‘o aroha na roto mai Ia’na na roto i Ta’na Taraehara. Ua arata‘ihia ta ratou mau ohipa aroha e To’na hoho‘a e ua tae mai na roto i te mana‘o mauruuru no Ta’na horo‘araa mure ore no te aroha e na roto i te Varua Mo‘a, Ta’na i tono no te apee i Ta’na mau tavini i roto i ta ratou mau misioni no te aroha ».5

Ua haamata teie faufaa ai‘a no te aroha i te mau tuahine i Nauvoo, tei rave i te mau ohipa no te aroha e tei farii i te mau fafauraa no te hiero. Ua tamau te reira i Winter Quarters e na ni‘a i te arati‘a fifi e tae atu i te Afaa no Roto Miti. Ua paturu te reira i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei a haamau ai ratou i te mau vahi nohoraa i te oti‘a fenua, a faaoroma‘i ai ratou i te hamani-ino-raa politita e te mau tama‘i no te ao nei, e a tape‘a ai ratou i te ti‘aturi i roto i te tau topatariraa o te tereraa faufaa. Ua faaûru te reira i te here hamani maitai i te utuafare e ua haere atu na te ao atoa nei. Ua tura‘i i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu a tavini ai ratou i roto i te mau fare ma‘i e a tauturu ai ratou i te mau ohipa no te faaamuraa i te mau tamarii, te haaputuraa i te sitona, e te tautururaa i te taata e te oraraa maitai. E tamau noa te hinaaro mau i te Mesia i te tura‘i i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i teie nei mahana a haaputuputu ai ratou no te haapii e te tavini te tahi i te tahi e a haapuai ai e a tia‘i ai ratou i te tahi e te tahi.

Ua riro te mau vahine Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei ei tufaa no teie faufaa ai‘a no te aroha e e hopoi‘a e e faufaa taaê na ratou ia faaite i teie faufaa ai‘a ia vetahi ê.

E faahoho‘a mai te hoê aamu utuafare e nahea te faufaa ai‘a a te Sotaiete Tauturu i horo‘ahia’tu ai mai roto atu i te metua vahine i te tamahine e rave rahi mau u‘i. Ua farii te tamahine tata‘itahi i te parau tumu a te Sotaiete Tauturu, « E ore roa te aroha e mou ».

Ua haamata te faufaa ai‘a ia Elizabeth Haven Barlow tei amui atu i te Ekalesia i te matahiti 1837. Ua riro Elizabeth ei melo no te Sotaiete Tauturu Vahine no Nauvoo i te 28 no eperera 1842 e ua faaroo oia i te Peropheta Iosepha Semita i te haapiiraa i te mau parau haapiiraa tumu a te faanahonahoraa. Ua paturu teie mau haapiiraa ia’na i roto i te hoê oraraa tei ite ia’na ei tusia no te mau taata ino e te hamani-ino-raa, te fanauraa i te hoê tamarii i roto i te tere no te haere atu i te Afaa no Roto Miti, e te aupuraa i te hoê utuafare tamarii apî a haere ai ta’na tane faaipoipo e tavini i te hoê misioni. Ua tavini oia ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i Bountiful, Utaha mai te matahiti 1857 e tae atu i te matahiti 1888, e toru matahiti hou to’na poheraa i te faito matahiti e 81.

Ua tamau te aamu e ta’na tamahine Pamela Barlow Thompson. Ua piihia Pamela e ta’na tane faaipoipo ia haere e haamau i te nohoraa i Panaca, Nevada, i reira oia i te riroraa ei peresideni no te Sotaiete Tauturu. Ua haapii oia i te mau tuahine i te mau ohipa no te fare, e nahea i te faaohiparaa i te hoê matini apî faahiahia: te matini niraraa ahu. I to ratou oraraa i Nevada ua taparahi-pohe-hia ta’na tane faaipoipo. I reira ua haere atu oia e to’na utuafare rahi i Bountiful, Utaha, i reira oia i pii-faahou-hia ai ia tavini i roto i te hoê peresideniraa no te Sotaiete Tauturu.

Ua horo‘a Pamela i teie faufaa ai‘a i ta’na tamahine o Theresa Thompson Call. I muri noa‘e i to’na faaipoipo-raa-hia, ua haere atu o Theresa e ta’na tane faaipoipo i Mexico. I roto i te rahiraa o to’na oraraa, ua tavini apiti oia ei Peresideni no te Sotaiete Tauturu e ei tauturu i roto i te peresideniraa no te Paraimere. Ua matau-maitai-hia oia no ta’na taviniraa aroha, te afa‘iraa i te maa na te feia e vai ra i roto i te fifi. Ua rave oia i te hoê peu i te afa‘iraa i te mau faraoa monamona na to’na mau taata tupu paari i to ratou mau mahana fanauraa. I te hoê o taua taime ra, ua mo‘ehia ia’na te mahana fanauraa o te hoê taata tupu e tae noa’tu i muri a‘e i te tamaaraa i te pô. No to’na haapa‘oraa i te parau haapiiraa e « e ore roa te aroha e mou », ua faaama faahou oia i te auahi i roto i te umu e ua faarapu ihora i te hoê faraoa monamona. I to’na taeraa’tu i te opani i te maororaa pô i taua aru‘i ra, ua ta‘i te tuahine e ua parau, « Ua tia‘i noa na vau ia oe i te mahana taatoa, e ua fatata vau i te faaoti e ua haamo‘e oe ia’u i teie taime ».

Ua here atoa te tamahine a Theresa o Athelia Call Sears i te Sotaiete Tauturu. Ua rû oia i te faaoti i ta’na auriraa ahu i te mau po‘ipo‘i mahana piti atoa ia nehenehe ia’na ia haere atu i te pureraa a te Sotaiete Tauturu i te mahana piti i te avatea. I to’na 70 matahiti, ua piihia oia ia tavini ei peresideni no te Sotaiete Tauturu paroita. I te hoê taime ua titauhia te mau paroita ia imi i te moni no te mau tauihaa e te mau faaoaoaraa, ua arata‘i oia i ta’na mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i te imiraa i te moni e nava‘i no te hoo mai i te mau tauihaa no te vahi tunuraa maa no te fare pureraa e te ahi atu 1.000 tara marite na te episekopo e faaohipa no te tahi atu mau hinaaro i roto i te paroita.

Ua piihia o Athelia Sears Tanner, e tamahine na te Tuahine Sears, te hoê metua vahine apî ei peresideni no te Sotaiete Tauturu paroita. Te rahiraa o ta’na taviniraa aroha o te faaineineraa e te afa‘iraa ïa i te maa na te mau metua vahine o te mau aiû fanau-apî-hia. Te hoê orometua haapii ma te hoê iteraa papû puai no Iesu Mesia, ua aupuru oia i ta’na e 13 tamarii e ua tavini atoa oia i te tahi atu mau taata e ua faaora i te mau varua i roto i te mau huru ti‘araa i roto i te Sotaiete Tauturu i te roaraa o to’na oraraa

Ua tamau noa te faufaa ai‘a no te aroha i roto i teie utuafare. Ua tavini itoito te taatoaraa o te mau tamahine a te Tuahine Tanner i roto i te Sotaiete Tauturu e ua pee ta’na mau mootua tamahine i te hoho‘a o to ratou mau metua vahine.6

Te taviniraa aroha o te faufaa ai‘a varua ïa a te mau melo atoa no te Sotaiete Tauturu. Mai ta te Peresideni Eyring i tatara mai: « Te horo‘a nei outou i te faufaa ai‘a a tauturu ai outou ia vetahi ê ia farii i te horo‘araa o te aroha i roto i to ratou mau aau. E nehenehe ïa ia ratou ia horo‘a atu i te reira ia vetahi ê.… Ua papa‘ihia te aamu o te Sotaiete Tauturu i roto i te mau parau e te mau numera, te faufaa ai‘a râ e horo‘ahia ïa mai te tahi aau i te tahi atu aau ».7

« Ta’u Taime no te Tavini »

I muri a‘e i to’na faahitiraa i te mau hoho‘a e rave rahi o te mau taata faaroo rahi, ua parau te Aposetolo Paulo, « E teie nei, ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha, e te ino e hara‘i tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te hi‘o mata’tu ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo ».8

Ua haatihia te mau vahine o te Ekalesia i te hoê nahoa rahi i ite, mai « to tatou Metua Vahine hanahana o Eva » e « e rave rahi atu o ta’na mau tamahine haapa‘o maitai tei [ora] na roto i te mau tau e tei haamori i te Atua mau e te ora ».9 E ora te mau tamahine haapa‘o a te Atua i to ratou haamaitairaa na roto i te peeraa’tu i te mau taahiraa avae o teie mau ite, ma te haapae i te mau fifi e te mau faahemaraa o te haafifi nei ia ratou e te hororaa i te horo ta te Fatu i faataa i mua ia ratou.

Te vai nei i te mau u‘i atoa te mau vahine hanahana, te aroha, te haapa‘o maitai e te mo‘a. Noa’tu e mea iti o teie mau vahine e papa‘ihia to ratou mau i‘oa i roto i te aamu, ua ite maitai râ to ratou Metua i te Ao ra ia ratou. E teie ïa, mai ta Elizabeth R. Snow i parau, te mea faufaa rahi roa i te pae hopea: « E rave rahi te mau tuahine e aita ta ratou ohipa i itehia i rapae au i to ratou iho vahi nohoraa e tei ore paha i mauruuruhia, eaha ra ïa te taa-ê-raa ? Mai te mea ua fariihia ta outou mau ohipa e te Atua, noa’tu te ohie te mau ohipa, mai te mea ua ravehia ma te haapa‘o maitai, eiaha roa ïa outou e taia noa‘e ».10

Te aamu i muri nei o te hoê ïa o te mau hoho‘a e rave rahi no ni‘a i te mana o te mau tuahine haapa‘o maitai no te Sotaiete Tauturu. I roto i teie aamu, ua haaputapû te tahi mau vahine i te oraraa o te hoê feia apî tamahine paari o Lynne te i‘oa. No te mea hoi e ua ite Lynne i teie mau tuahine i te taviniraa, ua faaoti oia e na reira atoa oia ia riro ana‘e oia e tuahine no te Sotaiete Tauturu.

I te hopea o to’na mau matahiti taure‘are‘araa, ua faaroo o Lynne e to’na metua vahine e ua pepe ino roa to’na metua hoovai tane i te hoê oire atea. Ua reva oioi atu raua na ni‘a i te manureva no te haere e farerei ia’na, ua pohe râ oia hou a tae atu ai raua ia’na ra. Ua faati‘a o Lynne i muri mai i te mea tei tupu i to raua ho‘iraa mai i te fare:

A pou mai ai maua to’u metua vahine i te mau taahiraa o te manureva, ma te rohirohi e te oto, ua haere mai te hoê tane e te hoê vahine o te ti‘a-noa-ra i ni‘a i te tahua manureva e ua tauahi maira ia maua. O te peresideni amaa e te peresideni o te Sotaiete Tauturu. …

E mea hepohepo roa taua mau mahana ra a fifi ai maua i te farii e ua pohe mau [to’u metua hoovai tane].… Ua vai mai râ te hoê tuahine i reira i te mau taime atoa, o tei tia‘i hau noa i muri no te rave i te mau poro‘i, no te iriti i te opani, no te mau i to matou rima a niuniu atu ai matou i to matou mau utuafare e mau hoa. Tei reira ratou no te tauturu ia matou ia ohi i te tauihaa, ia rave i te taatoaraa o te mau mea e ti‘a ia ravehia.

« No teie mau mea atoa, ua tupu i roto ia’u te hoê mana‘o mauruuru e eita e nehenehe ia’u ia feruri nahea i te faaho‘i i te maitai o taua mau tuahine here ra. Ua tamata noa vau i te feruri i te hoê rave‘a, ua mono râ te rohirohi i te feruriraa ».

E rave rahi mau matahiti i muri mai, a faaipoipohia ai o Lynne e e toru ana tamarii rii, ua piihia oia ia tavini i roto i te hoê peresideniraa Sotaiete Tauturu. I te tahi mau taime ua feruri oia e maraa anei ia’na ia rave i te mau titauraa o to’na piiraa. Ua haamana‘o râ oia i reira i te taviniraa ta’na i farii i muri a‘e i te poheraa o to’na metua hoovai tane. Ua parau oia ia’na iho, « I teie nei, o to’u ïa taime ia na reira ». Ua faaite oia i teie mau mea tei tupu:

Ua pohe te hoê tamahine e ahuru-ma-maha matahiti a te hoê tuahine i roto i te paroita. Ua ani te metua vahine ia’u ia hoo mai i te hoê ahu nehenehe no te faaahu i te tino o ta’na tamahine ei faaineineraa no te hunaraa. Ua nehenehe ia’u ia rave i te reira e ua riro te reira ei ohipa aroha mau. Teie te taime no’u ia tavini mai ta [te tahi atu mau tuahine] i tavini ia’u.

« Ua rahi roa te amuraa a te hoê vahine paari roa e ora nei ona ana‘e iho i roto i te paroita i ta’na mau raau ma‘i e tei roto oia i te hoê huru fifi e toru mahana te maoro. Ua ite au e te tahi atu tauturu ia’na e ora noa ra i roto i to’na piha faaearaa e ua tamâ maua ia’na hou a tae mai ai te pereoo no te fare ma‘i. I muri iho, ua faaea maua no te ‘ui‘ui i te mau papa‘i e te mau tahua o te fare i te pu‘a ». To‘u faahou taime.

Te vai ra te hoê metua vahine apî i roto i ta’u paroita, te hoê o to’u mau hoa, e ua faaru‘e ta‘ue mai ta’na ana‘e ra tamahine e toru matahiti te paari i te hoê ma‘i haapê tei rave ê atu i to’na ora hou a ite ai te mau taote te huru fifi o to’na ma‘i. Ua haere atu vau e te tahi atu tauturu i te fare i muri noa‘e i to maua faarooraa i te pohe o Robin iti. A fatata atu ai maua i te opani paruruhia o te fare, ua faaroo maua i te metua tane (e ere oia i te melo no te Ekalesia) i te ta‘iraa a paraparau ai oia i to’na metua vahine na roto i te niuniu paraparau. Ua hi‘o mai e ua ite mai oia ia maua, e ma te ta‘i noa, ua parau atu i roto i te niuniu paraparau: ‘E mea maitai, e mama. Tei ô nei te mau vahine Momoni. Ua tae faahou â i to’u taime ».

Ua parau o Lynne i muri mai ia ani ana‘e te taata ia’na eaha to’na mana‘o no ni‘a i te Sotaiete Tauturu, ua parau oia ia ratou no ni‘a i te mau mea tei tupu ia’na i te fariiraa e te horo‘araa i te taviniraa. Ua parau oia: « Tera to’u mana‘o hohonu roa i roto ia’u no ni‘a i te Sotaiete Tauturu. E no teaha ? »11

Na te ao taatoa, te ite nei te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te hoê â mana‘o no ni‘a i te Sotaiete Tauturu, « hohonu roa i roto ia ratou ». Mai ia Lynne, ua fana‘o ratou i te taviniraa a te Sotaiete Tauturu e ua ite ratou ua tae i to ratou taime i teie nei no te tavini ma te aroha e te faaroo. Ua horo‘a ratou i teie taviniraa na roto i te mau huru ti‘araa ei mau tamahine, mau vahine faaipoipo, mau metua vahine, mau tuahine, mau fetii vahine, mau tuahine hahaere, mau faatere no te Sotaiete Tauturu, mau taata tupu e mau hoa. Ua tae mai te tahi o ta ratou taviniraa ei pahonoraa i te mau aniraa a te feia faatere no te Ekalesia, e te tahi o ta ratou taviniraa ei pahonoraa ïa i te faaiteraa hau a te Varua Maitai. No to ratou iteraa e « ua haatihia ratou e te nahoa rahi e ite nei », ua ineine ïa ratou i te « horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia [ratou] nei ».

« Arata‘i i te Ao nei… i roto i te mau mea e Poupouhia ra »

Ua faaitoito te Peresideni Joseph F. Smith, te ono o te Peresideni o te Ekalesia, i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia « arata‘i i te ao nei e ia arata‘i ihoa râ i te mau vahine o te ao nei, i roto i te mau mea poupouhia ra, te mau mea atoa e auhia e te Atua, te mau mea atoa o te faateitei e o te haamo‘a ». Ua parau oia, « Ua piihia outou e te reo o te Peropheta a te Atua ia rave i te reira, i vai i mua roa, ia riro te mea rahi roa e te mea maitai roa, te mea mâ roa‘e e te mea haapa‘o roa‘e o te mea ti‘a ».12

I roto i te aamu o te Ekalesia a te Fatu tei faaho‘ihia mai, ua ora te mau pĭtĭ vahine a te Mesia i teie faito. Mai ia Esetera, ua vai haapa‘o e te itoito noa i mua i te mau tamataraa fifi. Ua itea ia ratou te tumu i roto i to ratou mau oraraa, mai ta Esetera i rave a ani ai to’na fetii tane o Moredekai « O vai te ite e te mea teie i noaa‘i ia oe te hau i teie nei anotau ? »13 Mai ia Nehemia i roto i te Faufaa Tahito, aita ratou i hahi ê i ta ratou mau hopoi‘a mo‘a. I to te mau enemi o Nehemia tamataraa i te faahahi ê atu ia’na i ta’na ohipa no te patu-faahou-raa i te patu no Ierusalema, ua pahono oia, « E ohipa rahi ta’u e rave nei, eita e ti‘a ia’u ia haere i raro na; eaha e ti‘a ia’u ia faarue i te ohipa, a haere ‘tu ai i ǒ na ia outou na ? »14 Ua tamau noa to’na mau enemi i te faahema ia’na, ua faaea puai râ oia e ua haapa‘o i ta’na ra ohipa rahi. Ua tamata to te ao i te taparu i te mau vahine o te Ekalesia ia faaru‘e i ta ratou mau misioni tei horo‘ahia mai e te Atua, aita râ te mau tuahine haapa‘o maitai o te Sotaiete Tauturu « i haere i raro ».

Te faaueraa ia arata‘i i roto i te mau mea poupouhia ra, e auhia e te Atua, o te faateitei e te haamo‘a o te hoê ïa faaueraa teiaha. Ua na reira noa. Aita te mau tuahine tata‘itahi no te Sotaiete Tauturu i faaea o ratou ana‘e i te fariiraa i teie nei faaueraa. E tufaa ratou no te hoê faanahonahoraa rahi, tei faati‘ahia e te mana autahu‘araa e tei haapuaihia e te mau haapiiraa e te mau parau a te mau peropheta. E mau tamahine herehia ratou na te Atua ma te mau hopoi‘a mo‘a. E nunaa fafauhia ratou no te Arenio, « o te parau-ti‘a e te mana o te Atua i te hanahana rahi, o ta ratou ïa mauihaa ».15 A amui atu ai ratou i te tahi atu Feia Mo‘a haapa‘o maitai e a haapii ai ratou mai roto mai i te mau hoho‘a o te feia tei haere na mua’tu, e nehenehe ïa ta ratou e upooti‘a i ni‘a i te mau tamataraa tahuti nei. E nehenehe ta ratou e patu i te basileia o te Atua na te ao taatoa nei e i roto i to ratou mau nohoraa. E nehenehe ta ratou e parau, « I teie nei no matou te taime ia tavini e ia papa‘i i te hoê pene i ni‘a i te mau api o te aamu a te Sotaiete Tauturu ». Ma te hoê haapapûraa o te here o te Metua i te Ao ra ia ratou e te hoê iteraa papû no te mana o te Taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe ïa ta ratou e ti‘a’tu i ni‘a’tu i te mau mana‘o e te mau hiaai riirii e ia riro ei tufaa no « te tahi mea maere mau ».16

E mea papû te mau fafauraa a te Fatu ia pee ana‘e te mau tuahine i te a‘o Ta’na i horo‘a i te peresideni matamua o te Sotaiete tauturu: « Oia mau ta’u e parau atu nei ia oe na, ua riro ratou atoa o tei farii hoi ta’u nei evanelia ei mau tamarii tamaroa e ei mau tamarii tamahine i roto i to’u nei basileia.… E haapae oe i te mau mea no teie nei ao, e e titau hoi i te mau mea no tei maitai a‘e ra.… A ati atu i te mau fafau ta oe i fafau ra ».17 I to te Peropheta parauraa i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia « ora mai te au i to [ratou] haamaitairaa », ua apiti atu oia i taua ti‘aororaa ra i te hoê fafauraa: « Eita te mau melahi e nehenehe i te tape‘ahia ia riro ei mau hoa ohipa no outou.… Mai te mea e viivii ore outou, aore roa e mea e nehenehe e tape‘a ia outou.18

Pene 10

  1. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, Church History Library, 38; pi‘aparaa, tomaraa, e papa‘iraa rahi faatanohia mai tei hinaarohia i roto i te mau tufaa tatarahia mai roto atu i teie buka minuti.

  2. Mary Ellen Smoot, « Rejoice, Daughters of Zion », Ensign, Novema 1999, 92–93.

  3. M. Russell Ballard, « Women of Righteousness », Ensign, Eperera 2002, 69.

  4. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiet Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 38.

  5. Henry B. Eyring, « Te Faufaa Ai‘a Hopea Roa o te Sotaiete Tauturu », Liahona, Novema 2009, 121.

  6. A hi‘o Athelia T. Woolley, with Athelia S. Tanner, « Our Five-Generation Love Affair with Relief Society », Ensign, Tiunu 1978, 37–39.

  7. Henry B. Eyring, « The Enduring Legacy of Relief Society », 124–25.

  8. Hebera 12:2.

  9. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 138:39.

  10. Eliza R. Snow, « Speech by E. R. Snow », Woman’s Exponent, 1 no Me, 1891, 167; faaafarohia te papa‘iraa rahi.

  11. A hi‘o Lynne Christy, « Now It’s My Turn », Ensign, Mati 1992, 25–27.

  12. Joseph F. Smith, i roto i te Minutes of the General Board of Relief Society, 17 no Mati 1914, Church History Library, 54–55.

  13. Esetera 4:14.

  14. Nehemia 6:3.

  15. 1 Nephi 14:14.

  16. Emma Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, 12.

  17. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 25:1, 10, 13.

  18. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, 38–39.

Ua haamaitai te Atua i Ta’na mau tamahine i te aravihi rahi no te here e te aupuru.

Ia ora ana‘e te mau vahine mai te au i to ratou ti‘araa ei mau tamahine na te Atua, te faaineine ra ïa ratou ia ratou iho no te mau haamaitairaa no te ora mure ore.

Ua papa‘ihia te aamu o te Sotaiete Tauturu i roto i te mau parau e te mau numera, te faufaa ai‘a râ e horo‘ahia ïa mai te tahi aau i te tahi atu aau ».(Henry B. Eyring).

E tamau noa te hinaaro mau i te Mesia i te faaûru i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu a haapii e a tavini ai ratou te tahi i te tahi.

E nehenehe ta te mau metua vahine e faaiteite i te faufaa ai‘a a te Sotaiete Tauturu i ta ratou mau tamahine.

« No te hoê tau mai teie » (Esetera 4:14)

I te mau u‘i apî atoa, e nehenehe ta te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e parau e, « I teie nei, no’u te taime ia tavini ».