Aoaoga a Peresitene
Mataupu 12: O Le Sefulua’i, o se Tulafono mo lo Tatou Puipuiga ma le Alualu i Luma


Mataupu 12

O Le Sefulua’i, o se Tulafono mo lo Tatou Puipuiga ma le Alualu i Luma

“O le tulafono o le sefulua’i, o se tasi o tulafono e sili ona taua ua faaalia mai i le tagata. … O le usitaia o lenei tulafono, o le a tuuina mai ai i le Au Paia ia faamanuiaga o le tamaoaiga ma le manuia.”

Mai le Soifuaga o Lorenzo Snow

I le amataga o Me 1899, na uunaia ai Peresitene Snow e asiasi atu i le aai o St. George ma isi nuu i Iuta i saute. Sa vave ona ia amata faatulagaina se vaega o tagata, e aofia ai nai uso o le Au Pulega Aoao, ina ia o i le malaga umi faatasi ma ia.

Ina ua fuafuaina e Peresitene Snow le malaga, na te le’i ta’uina i se isi le mafuaaga o la latou malaga—na te le’i silafiaina foi le mafuaaga. “Ina ua matou tuua Sate Leki,” sa ia saunoa ai mulimuli ane, “sa matou lē iloaina le mafuaaga tonu lava o lo matou asiasi atu i nei nuu i saute.”1 Peitai, i le aso 17 o Me, ina ua faatoa taunuu le aumalaga i St. George, sa “faaalia manino” ai le finagalo o le Alii i Lana perofeta.2 I se fonotaga na faia i le aso 18 o Me, 1899, na tautino atu ai e Peresitene Snow:

“O le afioga lenei a le Alii ia te outou, o’u uso e ma tuafafine, e tatau ona outou mulimulitai i mea ua manaomia mai ia te outou, i le avea ai ma se nuu, o e ua i ai nei faamoemoega faamamaluina o le faaeaga ma mamalu i o outou luma. O le a lenei mea? Aisea, ua faamanatu mai ai pea lava pea ia te outou, mai lea taimi i lea taimi, seia o’o ina outou le lavavā e faalogo i ai. … O le afioga a le Alii ia te outou, e lē o se mea fou; ae, na pau lava o le mea lenei: UA O’O MAI LE TAIMI MO TAGATA TAITASI O LE AU PAIA O ASO E GATA AI, O E UA FUAFUA E SAUNIA MO LE LUMANAI MA TU MALOSI I LUGA O SE FAAVAE TATAU, E FAIA LE FINAGALO O LEALII MA TOTOGIA MA LE ATOATOA LANA SEFULUAI. O le afioga lena a le Alii mo outou, ma o le a avea ma afioga a le Alii mo nuu taitasi i le laueleele uma o Siona. Pe a ou tuua outou, ma o’o ina outou manatunatu i lenei mea, o le a outou vaaia ai outou lava, faapea o le a o’o mai le taimi, e tatau ai i tagata uma taitasi ona tulai ma totogia lana sefuluai i le atoatoa. Ua faamanuiaina i tatou e le Alii, ma sa i ai Lona alofa tunoa i o tatou luga i aso ua tuanai; peitai, o loo i ai taimi o le a o’o mai, o le a manaomia mai ai e le Alii i tatou e tulai atu ma faia le mea lena ua Ia poloaiina ai, ae aua ne’i tolopoina. O le mea ua ou fai atu ai i lenei siteki o Siona, o le a ou fai atu ai i siteki taitasi o Siona ua faatulagaina. O le a leai se alii po o se tamaitai ua lagonaina le mea ua ou fai atu ai nei, o le a faamalieina, pe afai e na te le totogiina se sefuluai atoa.”3

I lona 50 tausaga muamua, i le avea ai o se Aposetolo, sa seāseā lava ona ta’ua e Peresitene Snow le tulafono o le sefuluai i ana lauga. Na suia lena mea i St. George, Iuta, ona o le faaaliga na ia mauaina. “Ou te le’i mauaina muamua lava se faaaliga atoatoa,” na ia saunoa ai mulimuli ane, “nai lo [le faaaliga] na ou mauaina e uiga i lenei mataupu o le sefuluai.”4 Mai St. George, na malaga atu ai o ia ma lana aumalaga mai lea aai i lea aai i Iuta i saute, ma lo latou ala na fo’i atu ai i Sate Leki, i le faia ai o ni fonotaga e 24. Sa tuuina atu e Peresitene Snow lauga e 26. I taimi taitasi na ia saunoa ai, sa ia fautuaina le Au Paia ina ia usitaia le tulafono o le sefuluai.

Sa toe fo’i atu le aumalaga i Sate Leki i le aso 27 o Me. Na matauina e se tusitala o se nusipepa, “O le Peresitene na foliga malosi atu ma sili atu ona fiafia i le asō, nai lo le aso na tuua ai Sate Leki.” I le tali atu ai i se faamatalaga faapea sa ia “mafai ona faamae’aina le malaga i se tulaga sili ona lelei,” sa faapea atu ai le perofeta ua 85 tausaga o le soifua: “Ioe, sa faapea ona latou fai mai uma ai. … Ua faia e le malaga se mea lelei mo a’u. Ou te le’i lagonaina se mea faapea i lo’u olaga. Ua ou lagonaina ua lagolagoina a’u e le Alii, o se tali i tatalo a le Au Paia.”5

E le gata i faamatalaga e faatatau i lona soifua maloloina, ae sa ia faasoa atu ai ona lagona e uiga i le faatuatua ma le amiotonu o le Au Paia i Iuta i saute. Sa ia saunoa faapea, o ia ma lana aumalaga sa faapea ona taliaina “ma le faaaliga loloto moni o le olioli ma le faafetai.”6 Sa ia lipotia mai e faapea, ina ua ia fautuaina le Au Paia e usitaia le tulafono o le sefuluai, “na o’o mai le Agaga o le Alii i luga o le nuu, ma sa matuā tele lo latou olioli, ma i totonu o ō latou loto, sa latou tautino ai o le a latou usitaia lenei aoaoga faavae mai i lona auiliiliga uma e o’o lava i le agaga o le tulafono”7 I le tali atu i se fesili e uiga i le tulaga lautele o i ai tagata, sa ia faapea mai: “O loo nonofo i latou i fale lelei, o loo lelei le tulaga patino o laei, ma foliga mai o loo tele mea lelei o le lalolagi ua latou maua e aai ma feinu ai. I le siteki o St. George, ua mafatia tagata mai [se] la mala, o se la mala sili ona matuia lea ua o’o mai i le atunuu, ae, o loo i ai pea lo latou faatuatua, o le a le pine ona latou maua lea o le suavai.”8

I le aso 29 ma le 30 o Me, na tuuina atu ai e Peresitene Snow ni tautalaga se lua e uiga i le tulafono o le sefuluai, muamua i le au mautofi o le Mutuale a Tamaitai Talavou, ona sosoo ai lea ma le au mautofi o le Mutuale a Alii Talavou.9 I le faaiuga o le lauga lona lua, na tuuina mai ai e Elder B. H. Roberts o le Fitugafulu lenei faaiuga, lea na lagolagoina uma e i latou na auai: “Faaiuga: Tatou te talia le mataupu autu o le sefuluai, lea ua tuuina mai e Peresitene Snow, e avea ma afioga ma le finagalo o le Alii mo i tatou, ma e tatou te taliaina ma o tatou loto atoa; o le a tatou usitaia, ma o le a tatou faia mea uma i lo tatou malosi, ina ia faapea ona faia e tagata uma o le Au Paia o Aso e Gata Ai.”10 I le aso 2 o Iulai, na faapotopoto ai le Au Pulega Aoao uma, ma sui mai siteki ma uarota uma o le Ekalesia, i se faapotopotoga auaufaatasi i le Malumalu i Sate Leki, ina ua mae’a ona anapopogi ma tatalo e saunia ai mo le fonotaga. O iina, na latou taliaina ai ma le lotogatasi lea lava faaiuga.11 Sa faamaoni Peresitene Snow lava ia i lenei faaiuga, i le aoao atu o le tulafono o le sefuluai i le tele o siteki, ma le vaavaaia o taumafaiga faapena a isi taitai o le Ekalesia.

I nai masina, ina ua mavae le asiasiga a Peresitene Snow i Iuta i saute, sa ia maua ai se tala e uiga i le toe tuuto atu o le Au Paia o Aso e Gata Ai, e usitaia le tulafono o le sefuluai. O lenei tala na tuuina atu ai ia te ia “le fiafiaga sili ma le faamalieina,”12 aua sa ia silafia, o le usiusitai i lenei tulafono, “o faamanuiaga a le Silisili Ese [o le a] liligi ifo i luga o lenei nuu, ma o le Ekalesia [o le a] alualu i luma ma le malosi ma le televave lea [sa] le’i i ai lava muamua.”13

Sa faifai pea le faamautinoa atu e Peresitene Snow i le Au Paia faapea o le a faamanuiaina i latou taitoatasi, e tutusa lava i le faaletino ma le faaleagaga, pe a latou usitaia le tulafono o le sefuluai.14 O lena folafolaga sa faataunuuina sina vaega ia Aokuso 1899, ina ua faafiafiaina tagata o St. George mo sina mapusaga mai le lamala; na tauia lo latou faatuatua i le timu e 2.93 inisi le loloto, e sili atu nai lo le suavai na latou mauaina i le tuufaatasiga o masina e 13 na muamua atu.15 Sa faapea foi ona folafola atu e Peresitene Snow faapea o le usiusitai i le tulafono o le sefuluai, o le a aumaia ai faamanuiaga i le Ekalesia aoao. Sa ia mautinoa o sefuluai a le au-faatuatua, o le a mafai ai e le Ekalesia ona saoloto mai ana aitalafu, lea na o’o mai ona o se taunuuga o sauaga.16 O lenei folafolaga na faataunuuina i le 1906, i le lima tausaga talu ona mavae lona maliu. I le konafesi aoao ia Aperila 1907, na faasilasila mai ai e Peresitene Iosefa F. Samita faapea:

“Ou te talitonu, e le’i i ai lava se taimi muamua i le talafaasolopito o le Ekalesia, na sili atu ai ona usitaia le tulafono o le sefuluai i le ekalesia aoao, ma sili atu ona faia i le faamaoni, nai lo lea na usitaia e le Au Paia o Aso e Gata Ai talu ai nei. O sefuluai a tagata i le tausaga e 1906, na sili atu nai lo sefuluai o se isi lava tausaga ua mavae. O se faailoga lelei lenei e faailoa ai o loo faia e le Au Paia o Aso e Gata Ai lo latou tiute, o loo faaalia ai lo latou faatuatua i le talalelei, o loo latou naunau e tausi poloaiga a le Atua, ma o loo latou galulue agai i luma ma le faatuatua sili atu, atonu e sili atu nai lo se isi lava taimi muamua. Ou te fia fai atu foi ia te outou e uiga i se tasi mea, ma ou te faia e ala i le tulaga o le faamalo atu, ma o lena mea o le, ua tatou maua, e ala i le faamanuiaga a le Alii ma le faatuatua o le Au Paia i le totogiina o a latou sefuluai, ua mafai ai ona tatou totogia a tatou noataga o aitalafu. I le aso nei, e leai se talā e le mafai ona totogia i le taimi lava lenei, e le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai. O lea ua tatou i ai i se tulaga, ua mafai ai lava ona tatou totogia, a o tatou faagasolo ai. Tatou te lē toe manaomia le aitalafu, ma o le a tatou lē toe faia lava, pe afai e faaauau e le Au Paia o Aso e Gata Ai, ona ola i la latou tapuaiga ma usitaia lenei tulafono o le sefuluai.” 17 [Tagai fautuaga 1 i le itulau 177.]

Aoaoga a Lorenzo Snow

O le tulafono o le sefuluai e faigofie ona malamalama i ai, ma e mafai ona usitaia e tagata uma.

Ou te augani atu ia te outou, i le suafa o le Alii, ma ou te tatalo ina ia totogia e alii, tamaitai, ma tamaiti taitasi … le tasi vaesefulu o a latou tupe maua e avea ma sefuluai.18

[O le sefuluai] e le o se tulafono faigata. … Afai ua maua e se alii se sefulu talā, o lana sefuluai e tasi le talā; afai ua ia mauaina se selau talā, o lana sefuluai e sefulu. … E ese le faigofie ona malamalama i ai.19

[Atonu e fesili ifo se tasi ia te ia lava] E fia e tatau ona ou tuuina atu o lenei sefuluai? Pe lē mafai ea ona ou faasaoina se vaega mo a’u? E tele naua le oa a le Alii, ma ou te talitonu o le a Ia le popole lava pe a ou tuuina sina vaega mo a’u; ma ia tuuina ai sina vaega mo ia lava. Peitai, o lena vaega itiiti o le a faasaoina mai, o le a faapopoleina ai lena tagata, pe afai e pei lona loto fuatiaifo o loto fuatiaifo o le toaele o le Au Paia o Aso e Gata Ai. O le a faapopoleina ai o ia, e sili atu pe itiiti foi i taimi o le aso, ma faapea foi pe a ia manatunatu i ai i le po. E na te lē mauaina lena fiafia lea e avea ma ona avanoa e fiafia ai—e alu ese mai ia te ia.20

O sina vaega o se sefuluai, ua tusa lava ma le leai o se sefuluai, e leai se eseeega ma le lilofia na o le afa o le tino o se tagata i le taimi o le papatisoga.21

E leai se alii po o se tamaitai, e lē mafai ona totogia le tasi vae sefulu o mea na te maua.22

Uso e ma tuafafine, matou te mananao ia te outou ia avea lenei mataupu ma autu o tatalo. … Nai lo le avea o na manatu faalētaua, e pei ona faia e nisi e faatatau i tupe, e tatau ona totogia a tatou sefuluai. … O le mea ua manaomia mai e le Alii mai ia i tatou, o le totogia lea o a tatou sefuluai i le taimi nei. Ma, ua Ia faamoemoe mai i tagata uma taitasi i le lumanai ina ia totogi lana sefuluai. Ua tatou iloaina le mea e ta’u o le tasi vaesefulu; i na tatou totogi ia o lena vaega i le Alii. Ona mafai lea ona tatou o atu i le epikopo i le faamaoni, ma talosagaina ia mo se faatagaga e ulu atu ai i le malumalu.23

Ou te fai atu ia te outou i le suafa o le Alii le Atua o Isaraelu, afai o le a outou totogiina sefuluai mai lenei taimi agai i luma, o le a faamagaloina outou e le Alii mo [sefuluai uma sa le i totogia] i le taimi ua tuanai, ma o le a liligi atu faamanuiaga a le Silisili Ese i luga o lenei nuu.24

Ou te manao ina ia avea lenei aoaoga faavae ia matuā faamauina i o tatou loto, ina ia aua lava ne’i toe galo. E pei ona ou fai atu soo ai, ou te iloa o le a faamagaloina e le Alii le Au Paia o Aso e Gata Ai, mo lo latou lē totogia o a latou sefuluai i le taimi ua tuanai, pe afai latou te salamo nei ma totogia se sefuluai ma le loto faamaoni mai lenei taimi agai i luma.25 [Tagai fautuaga 2 i le itulau 177.]

Pe a tatou totogia sefuluai, ua tatou saofaga atu i le galuega a le Ekalesia.

Atonu e lē mafai e lenei Ekalesia ona agai i luma vagana ua i ai se tupe maua, ma o lenei tupe maua ua saunia e le Atua [e ala i le tulafono o le sefuluai]. O ō tatou malumalu, lea tatou te maua ai faamanuiaga silisili, ua mafai ona faaeeina i tagata soifua, ua fausia e ala i tupe maua. Atonu o le a lē mafai ona tatou auina atu … Toeaina i le lalolagi e talai le talalelei, e pei ona tatou faia nei, pe a aunoa ma le tupe maua e faia ai. … Ua faapea foi ona i ai le afe o isi mea o loo tutupu pea i taimi uma, lea ua manaomia ai tupe. …

Ana faapea e lē totogiina sefuluai a nisi o le Au Paia o Aso e Gata Ai, o ō tatou malumalu e fa ua i ai nei [i le 1899] o le a lē mafai lava ona fausiaina, ma o faamasinoga ma tulafono a le Atua e faatatau i le faaeaga ma le mamalu, o le a lē mafai ona faataunuuina. O le aoaoga faavae muamua o le faatinoga mo le Au Paia o Aso e Gata Ai, o le faapaiaina o le laueleele e ala i le tausiaina o lenei tulafono o le sefuluai, ma tuuina i latou lava i se tulaga e mafai ai ona maua sauniga na e faatatau i le faaeaga ma le mamalu o ō tatou tagata ua maliliu.26 [Tagai fautuaga 3 i le itulau 178.]

O le a faamanuiaina i tatou e le Alii i le faaletino ma le faaleagaga, pe a tatou usitaia le tulafono o le sefuluai.

O le tulafono o le sefuluai, o se tasi o tulafono sili ona taua ua faaalia mai i le tagata soifua. … O le usitaia o lenei tulafono, o le a tuuina mai i le Au Paia ia faamanuiaga o le tamaoaiga ma le manuia.27

Afai o le a tatou tausia lena tulafono … o le a faapaiaina le laueleele, ma o le a faitauina i tatou ua agavaa e maua faamanuiaga a le Alii, ma o le a lagolagoina ma sapasapaia faaletino e faapea foi le faaleagaga ma i mea uma tatou te faia, i a tatou mataupu tau tupe.28

O le faaolataga faaletino o lenei Ekalesia … e faalagolago i luga o le usiusitai i lenei tulafono.29

O loo i ai le mativa i le Au Paia o Aso e Gata Ai, ma o le a faapea lava ona i ai i taimi uma, vaganā ua tatou usitaia le tulafono o le sefuluai.30

Ou te matuā talitonu, afai o le a mulimulitaia e le Au Paia o Aso e Gata Ai lenei tulafono, e mafai ona tatou maua le laveaiina mai mea leaga taitasi atonu e o’o mai ia i tatou.31

O lenei le tulafono ua faaalia faapitoa mai mo lo tatou puipuiga ma le saogalemu, e faapena foi mo lo tatou alualu i luma i le ala o le amiotonu ma le paia; o se tulafono e mafai ai e le laueleele ua tatou nonofo ai ona maua le tulaga faapaiaina; o se tulafono e mafai ai ona fausia ma faatuina Siona, ma o le a lē toe faaumatiaina pe aveesea mai lona tulaga e tagata amioleaga ma amio faasatani.32

Ua i ai ō tatou malumalu, ma ua tatou maua faamanuiaga e faatatau i ia maota, e o’o lava i sauniga silisili ua mafai ona faataunuuina i tagata soifua i luga o le fogaeleele, e ala i lo tatou usiusitai i lenei tulafono.33

E lē mafai lava ona saunia i tatou e vaai i fofoga o le Atua, vagana ua tatou faamaoni i le totogiina o sefuluai ma isi tiute.34

Ua ou talanoa manino atu, ma ou te faapea e mai i le Alii, le mea ua ou talanoa atu ai ia te outou, e tusa ma le sefuluai. Ia outou galulue nei e tusa ma le Agaga o le Alii, ma o le a tatalaina ō outou fofoga.35 [Tagai i le fautuaga 4 i le itulau 178.]

O matua ma faiaoga ua i ai se tiutetauave e totogiina sefuluai, ona a’oa’o lea o fanau e faia foi faapea.

A’oa’o [fanau] e totogi a latou sefuluai a’o talavou i latou. O outou tina, a’oa’o a outou fanau pe a latou mauaina so’o se tupe, e tatau ona latou totogiina le tasi vae sefulu o lena tupe i le Alii, e tusa lava pe laitiiti. Ia a’oa’o i latou ina ia totogi a latou sefuluai i le atoatoa.36

Ua talafeagai ma tatau faapea … o taitai ma faiaoga [o le Ekalesia] e tatau ona mauaina i o latou loto ma agaga, le agaga o lenei tulafono, ina ia latou maua ai le agavaa atoatoa e tuuina le mea lava lea e tasi, ma ia latou faaosofiaina le tupulaga faia’e, i lona taua ma lona paia. Ua manaomia mai ia te outou, o’u uso e ma tuafafine, ina ia le gata i le usitaia o le tulafono e outou lava, ae ia a’oa’o atu foi i isi, e o’o lava i le tupulaga faia’e, … ma i le tele e mafai ona outou maua ai le agaga o le tulafono, o le a mafai ona outou faasoaina atu ma a’oa’o atu ai. …

… Ou te manaomia mai ia te outou, ia le gata i le usitaia, ae ia a’oa’o atu i fanau a le Au Paia o Aso e Gata Ai, ma ia faamauina i papamaa o ō latou mafaufau, ina ia o’o i le matua e iloa ai fuafua mea, atonu o le a latou faapea ifo, sa a’oa’oina ai i latou, ma sa latou usitaia mai lo latou talavou.37 [Tagai fautuaga 5 i le itulau 178.]

Fautuaga mo Suesuega ma le Aoaoina Atu

Mafaufau i manatu nei a’o e suesueina le mataupu, pe a’o e sauni e a’oa’o atu. Mo nisi fesoasoaniga, tagai i itulau v–vii.

  1. Toe iloilo le tala a Peresitene Snow i le mauaina o le faaaliga e uiga i le sefuluai (itulau 169–72). Manatunatu e uiga i lona naunautaiga e malaga atu i St. George, ma le saunia o tagata e usitaia le tulafono o le sefuluai. O le a se mea e mafai ona tatou maua mai lenei tala?

  2. O a auala ua “lē avea ai le sefuluai ma se tulafono faigata”? (Mo nisi faataitaiga, tagai i itulau 173–4.) Aisea atonu e manatu ai nisi tagata o le tulafono o le sefuluai, e faigata ona usitaia? E faapefea ona fesoasoani aoaoga a Peresitene Snow i se tasi ina ia maua ai se molimau i le totogiina o sefuluai?

  3. Su’esu’e le vaega muamua o loo amata i le itulau 174. O a nisi o faamanuiaga ua e mauaina faatasi ma e pele ia te oe, e ala i fale ma polokalama ua faatupeina i le sefuluai? Aisea ua avea ai o se avanoa le totogiina o sefuluai?

  4. Sa molimau mai Peresitene Snow o le a faamanuiaina i tatou a o tatou usitaia le tulafono o le sefuluai (itulau 176–7). O a nisi o faamanuiaga ua aumaia e le tulafono o le sefuluai i lou olaga? i olaga o lou auaiga ma uo?

  5. Mafaufau i le fautuaga a Peresitene Snow i matua ma faiaoga (itulau 177). Aisea e te manatu ai e taua mo fanau ina ia totogi a latou sefuluai, “e tusa pe laitiiti”? O a nisi o auala e a’oa’o ai fanau e totogi sefuluai ma taulaga?

Mau Talafeagai: Malaki 3:8–10; MF&F 64:23; 119:1–7

Fesoasoaniga mo le Aoao Atu: “Ia faaeteete ina aua ne’i faamutaina faafuase’i talanoaga, i se taumafaiga e tuuina atu uma mea sa e saunia. E ui e taua le faamae’aina o le mataupu, ae e sili atu ona taua le fesoasoani i tagata o le vasega ia lagona le uunaiga a le Agaga, maua tali i a latou fesili, faateleina lo latou malamalama o le talalelei, ma faateleina lo latou tuuto atu e tausi poloaiga” (O Le A’oa’o Atu, E leai se Isi Valaauga e Sili Ai, 64).

Faamatalaga

  1. I le “In Juab and Millard Stakes,”Deseret Evening News, 29 Me, 1899, 5.

  2. I le “In Juab and Millard Stakes,” 5.

  3. Millennial Star, 24 Aok., 1899, 532–33; tagai foi Deseret Evening News, 17 Me, 1899, 2; Deseret Evening News, 18 Me, 1899, 2. O leMillennial Star ua faapea mai na tuuina atu e Peresitene Snow lenei lauga i le aso 8 o Me, peitai o isi tusitala faatuatuaina ua faaalia ai sa ia tuuina atu i le aso 18 o Me. Sa saunoa foi Peresitene Snow e uiga i le sefuluai i le aso 17 o Me.

  4. I le “President Snow in Cache Valley,”Deseret Evening News, 7 Aok., 1899, 1.

  5. I le “Pres. Snow Is Home Again,” Deseret Evening News, 27 Me, 1899, 1. E 40 siteki sa i ai i le Ekalesia i lena taimi.

  6. I le “Pres. Snow Is Home Again,” 1.

  7. Deseret Evening News, 24 Iuni, 1899, 3.

  8. I le “Pres. Snow Is Home Again,” 1.

  9. Tagai “The Annual Conference of the Young Men’s and Young Ladies’ Mutual Improvement Associations,” Improvement Era, Aok. 1899, 792–95; tagai foi Ann M. Cannon, “President Lorenzo Snow’s Message on Tithing,” Young Woman’s Journal, Ape. 1924, 184–86.

  10. B. H. Roberts, sii mai le “The Annual Conference of the Young Men’s and Young Ladies’ Mutual Improvement Associations,” 795.

  11. Tagai B. H. Roberts, Comprehensive History of the Church, 6:359–60.

  12. I le Conference Report, Oke. 1899, 28.

  13. I le “President Snow in Cache Valley,”Deseret Evening News, 7 Aok., 1899, 2.

  14. Tagai, mo se faataitaiga, Deseret Evening News, 24 Iuni, 1899, 3. O tusitusiga o lena taimi o lauga a Peresitene Snow, ma tusitusiga a nusipepa o lena taimi e uiga i ana femalagaiga, ua faaalia ai faapea, e ui sa ia folafola atu i le Au Paia, o le a faamanuiaina i latou faaletino faapea le faaleagaga, pe a latou usitaia le tulafono o le sefuluai, ae na te le’i folafolaina patino atu se mutaaga o le lamala i Iuta i saute.

  15. Tagai Western Regional Climate Center, http://www.wrcc.dri.edu/cgi-bin/cliMONtpre.pl?utstge.

  16. Tagai, mo se faataitaiga, “The Annual Conference of the Young Men’s and Young Ladies’ Mutual Improvement Associations,” 793.

  17. I le Conference Report, Ape. 1907, 7.

  18. I le Conference Report, Oke. 1899, 28.

  19. Deseret Semi-Weekly News, 28 Iulai, 1899, 10.

  20. I le Conference Report, Ape. 1899, 51.

  21. Deseret Evening News, 24 Iuni, 1899, 3.

  22. I le “President Lorenzo Snow’s Message on Tithing,” 185; mai faamaumauga o se fonotaga na faia i le Assembly Hall i Salt Lake City i le aso 29 o Me, 1899.

  23. Deseret Semi-Weekly News, 28 Iulai, 1899, 10.

  24. I le “President Snow in Cache Valley,” 2.

  25. I le Conference Report, Oke. 1899, 28.

  26. I le Conference Report, Oke. 1899, 27–28.

  27. I le “In Juab and Millard Stakes,” 5.

  28. Deseret Evening News, 24 Iuni, 1899, 3.

  29. I le “The Annual Conference of the Young Men’s and Young Ladies’ Mutual Improvement Associations,” 794.

  30. Deseret Semi-Weekly News, 28 Iulai, 1899, 10.

  31. I le “President Lorenzo Snow’s Message on Tithing,” 185.

  32. “Tithing” Juvenile Instructor Ape. 1901, 216.

  33. “Tithing,” 215.

  34. I le “Conference of Granite Stake,” Deseret Evening News, 21 Me, 1900, 2; mai se toe faaupuina auiliili o se lauga a Peresitene Snow na tuuina atu i le konafesi a le siteki o Granite i le aso 20 o Me, 1900.

  35. Deseret Semi-Weekly News, July 28, 1899, 10.

  36. Millennial Star, 31 Aok., 1899, 546.

  37. “Tithing,” 215–16.

O le Tapeneko i St. George. I totonu o lenei maota, sa tuuina atu ai e Peresitene Snow lana ulua’i lauga, o le tele o lauga, sa ia tuuina atu e uiga i le tulafono o le sefuluai.

Sa fautuaina e Peresitene Snow matua ma faiaoga ina ia a’oa’o fanau e totogi sefuluai.

O tupe o le sefuluai, ua faaaoga e fesoasoani e totogi ai le fausiaina ma le tausiaina o malumalu.