Konafesi Aoao
O Mai ia Keriso—Ola o ni Au Paia o Aso e Gata Ai
Konafesi Aoao ia Aperila 2020


O Mai ia Keriso—Ola o ni Au Paia o Aso e Gata Ai

E mafai ona tatou faia mea faigata ma fesoasoani i isi e faia lea mea e tasi, aua ua tatou iloa lē e mafai ona tatou faalagolago i ai.

Faafetai lava, Elder Soares, mo lau molimau mamana ma faaperofeta o le Tusi a Mamona. Lata mai nei lava, sa ou maua ai le avanoa tulaga ese e u’u ai se itulau o uluai pepa o le Tusi a Mamona. I luga o lenei itulau patino, mo le uluai taimi i lenei tisipenisione, sa faamauina ai upu lototoa nei a Nifae: “O le a ou alu ma fai mea ua poloaiina e le Alii, aua ua ou iloa e lē tuuina mai e le Alii ni poloaiga i le fanauga a tagata, vagana o le a saunia e ia se ala mo i latou ina ia mafai ai ona latou faataunuuina o le mea ua ia poloaiina ai i latou.”1

Ata
Ulua’i itulau o le Tusi a Mamona

A o ou u’uina lenei itulau, sa faatumulia a’u i se agaga talisapaia loloto mo taumafaiga a Iosefa Samita e 23 tausaga le matua, o lē na faaliliuina le Tusi a Mamona e ala i le “meaalofa ma le mana o le Atua.”2 Sa ou lagona foi le agaga talisapaia mo upu a se Nifae talavou, o lē na talosagaina e faatino se galuega faigata tele i le mauaina mai o papatusi apamemea mai ia Lapana.

Na iloa e Nifae afai e faaauau pea ona tumau le taulai atu i le Alii, o le a manuia o ia i le faataunuuina o lenei poloaiga. Sa tumau pea lona taulai atu i le Faaola i lona olaga atoa e ui sa ia mafatia i faaosoosoga, tofotofoga faaletino, ma le faalataina foi e nisi o lona lava aiga patino.

Na iloa e Nifae lē e mafai ona faatuatuaina e [le Alii].3 E le’i pine i le maea ona alaga atu, “E, le tagata leaga e ua i ai aʼu! Ioe, ua faanoanoa loʼu loto ona o loʼu tino,”4 Na ta’ua e Nifae, “Sa avea loʼu Atua ma oʼu lagolago; sa ia taitaia aʼu e ala mai i oʼu puapuaga i le vao; ma sa ia faasaoina aʼu i luga o vai o le moana loloto.”5

I le avea ai ma soo o Keriso, e le faapea o le a le oo ai ni luitau ma tofotofoga i o tatou olaga. E masani ona manaomia i tatou e faia ni mea faigata lea afai tatou te taumafai e fai na o i tatou o le a lofituina ma atonu e le gafatiaina. A o tatou taliaina le valaaulia a le Faaola ia “o mai ia te au,”6 o le a Ia tuuina mai le lagolago, mafanafana, ma le filemu e manaomia, e pei ona Ia faia mo Nifae ma Iosefa. E oo lava i o tatou tofotofoga sili ona loloto, e mafai ona tatou lagona le opo mafanafana o Lona alofa pe a tatou faalagolago ia te Ia ma taliaina Lona finagalo. E mafai ona tatou lagonaina le olioli ua faapolopolo mo Ona so’o faamaoni, auā o “Keriso o le olioli ia.”7.

I le 2014, a o auauna atu i se misiona talai, sa aafia ai lo matou aiga i ni mea na tutupu sa le’i faamoemoeina. A o faasee atu i lalo o se maupuepue tifatō i luga o se laupapa umī, na pa’ū ai le ma atalii uii ma mafatia ai i se manu’a i lona faiai na lamatia ai lona ola. A o faasolo ina ogaoga lona tulaga, na faataalise atu o ia e le au faigaluega faafomai i totonu o le potu tipitipi mo faalavelave faafuasei.

Sa tootutuli lo matou aiga i luga o le fola o se isi potu avanoa o le falemai, ma sasaa atu o matou loto i le Atua. I le lotolotoi o lenei taimi lē mautonu ma tiga, sa faatumulia i matou i le alofa ma le filemu o le Tama Faalelagi.

Sa matou le iloa po o le a le mea o i ai i le lumanai pe o le a matou vaai e toe ola mai lo ma atalii. Sa manino tele lo matou iloa o lona ola sa i aao o le Atua ma o taunuuga, mai se vaaiga e faavavau, o le a aoga mo lona lelei ma lo matou lelei. E ala i le meaalofa o le Agaga, sa matou saunia atoatoa ai e taliaina soo se taunuuga.

Sa le’i faigofie! O le faalavelave na i’u ai i le nofo mo le lua masina i le falemai a o ma pulefaamalumalu ai i le silia ma le 400 faifeautalai faifeautalai. Sa oo lo ma atalii i lona le toe manatuaina o mea. O mea na faia ina ia toe malosi ai, sa aofia ai vasega faafomai uumi ma faigata faaletino, faaletautala, ma faalegaluega. Na tumau lava luitau, ae i le aluga o taimi sa matou molimauina se vavega.

Tatou te malamalama lelei e le o tofotofoga uma tatou te fetaia’i o le a maua ai se taunuuga na tatou moomoo i ai. Peitai, a o tatou tumau pea ona taulai atu ia Keriso, o le a tatou lagona le filemu ma vaai i vavega a le Atua, po o a lava na [vavega], i Lona taimi ma i Lana lava ala.

O le a i ai taimi o le a le mafai ai ona tatou vaai i soo se ala o le a i’u lelei ai ni tulaga i le taimi nei ma ono faapea atu ai, e pei o Nifae, “Ua faanoanoa lo’u loto ona o lo’u tino.”8 Atonu e i ai taimi e na o le pau le faamoemoe ua tatou maua o loo ia Iesu Keriso. E ma’eu sea faamanuiaga o le maua o lena faamoemoe ma le faalagolago ia te Ia. O Keriso o lē o le a tausia pea i taimi uma Ana folafolaga. O Lona malologa ua mautinoa lava e mo tagata uma e o mai ia te Ia.9

E matuā naunau o tatou taitai ina ia lagona e tagata uma le filemu ma le mafanafana lea e oo mai e ala i le faalagolago ma le taulai atu i le Faaola o Iesu Keriso.

O lo tatou perofeta soifua, o Peresitene Russell M. Nelson, o loo folafola atu le faaaliga a le Alii mo le lalolagi ma mo tagata o le Ekalesia a Keriso: “O la tatou savali i le lalolagi e faigofie ma faamaoni: tatou te valaauliaina fanau uma a le Atua i itu uma e lua o le veli ia o mai i lo latou Faaola, maua faamanuiaga o le malumalu paia, maua le olioli tumau, ma agavaa mo le ola e faavavau.”10

O lenei valaaulia ia “o mai ia Keriso” e i ai ona aafiaga patino mo le Au Paia o Aso e Gata Ai.11 I le avea ai ma tagata o le Ekalesia a le Faaola, ua tatou osia ni feagaiga ma Ia ma ua avea ma Ona atalii ma afafine faaleagaga na fanaua.12 Ua tuuina mai foi ia i tatou le avanoa e galulue faatasi ai ma le Alii i le valaauliaina o isi e o mai ia te Ia.

Pe a tatou galulue faatasi ma Keriso, o a tatou taumafaiga sili e tatau ona tatou taulai i ai o totonu lea o ō tatou lava aiga. O le a i ai taimi o le a feagai ai tagata o le aiga ma uo mamae ma luitau. O leo o le lalolagi, atonu foi o ō latou lava manaoga, e ono mafua ai ona latou fesiligia le upumoni. E tatau ona tatou faia mea uma tatou te mafaia e fesoasoani ai ia i latou ia lagona uma le alofa o le Faaola ma lo tatou alofa. Ua faamanatu mai ia te a’u le fuaiupu o le mau lea ua avea ma a tatou viiga pele “Ia Fealofani” lea e aoao mai i tatou, “E iloa ai, o outou o o’u so’o, pe ‘a outou, fealofani.”13

I lo tatou alofa mo i latou o ē fesiliga le upumoni, e ono taumafai ai le fili o le olioli uma ina ia tatou lagonaina lo tatou faalataina o i latou tatou te alolofa i ai pe afai tatou te faaauau pea ona tatou ola i le atoatoaga o le talalelei ma a’oa’o atu ana upumoni.

O lo tatou tomai e fesoasoani i isi ia o mai ia Keriso po o le toe foi mai ia Keriso o le a fuaina tele i lo tatou lava tautinoga faaletagata lava ia e tumau ai i luga o le ala o feagaiga.

Afai o lo tatou faanaunauga moni o le lavea’i o i latou tatou te alolofa i ai, e tatau la ona tatou tutumau mausali i tatou lava ia Keriso e ala i le opogiina o Lana Ekalesia ma le atoatoaga o Lana talalelei.

I le toe foi atu i le tala ia Nifae, tatou te iloa o le naunautaiga o Nifae e faalagolago i le Alii sa faatosinaina e le naunautaiga a ona matua e faalagolago i le Alii ma e ala i le la faataitaiga o le tausiga o feagaiga. Na faaalia ma le matagofie lenei mea i le faaaliga a Liae o le laau o le ola. Ina ua mavae ona ai e Liae le fua suamalie ma olioli o le laau, sa “vaavaai solo atu [ona] mata, pe atonu e [na te] iloa atu foi [lona] aiga.”14 Sa ia vaai atu ia Sarai, Sama, ma Nifae o loo tutū “e peiseai sa latou lē iloa le mea e tatau ona latou o i ai.”15 Ona fai mai lea o Liae, “Sa oo ina ou talo atu ia te i latou; ma sa ou fai atu foi ia te i latou ma se leo tele ia latou o mai ia te a’u, ma aai i le fua.”16 Faamolemole ia matau sa le’i tuua lava e Liae le laau o le ola. Sa ia tumau faaleagaga faatasi ma le Alii ma valaaulia lona aiga e o mai i le nofoaga sa i ai o ia e aai i le fua.

E mafai e le fili ona faatosina nisi ia tuua le olioli o le talalelei e ala i le tuueseeseina o aoaoga a Keriso ma Lana Ekalesia. E na te faatalitonuina i tatou e mafai ona tatou tumau mausali i luga o le ala o feagaiga na o i tatou lava, e ala i lo tatou lava faaleagaga, e tutoatasi mai Lana Ekalesia.

I nei aso e gata ai, sa toefuatai mai le Ekalesia a Keriso ina ia fesoasoani i fanau o le feagaiga a Keriso ia tumau i luga o Lana ala o feagaiga.

I le Mataupu Faavae ma Feagaiga tatou te faitau ai, “Faauta, o la’u mataupu faavae lenei—ai se e salamo ma sau ia te a’u, o ia lava lea o la’u ekalesia.”17

E ala i le Ekalesia a Keriso, ua faamalosia i tatou e ala i aafiaga o se nuu o le Au Paia. Tatou te faalogo i Lona siufofoga e ala i Ana perofeta, tagatavaai ma talifaaaliga. E sili atu ona taua, e ala i Lana Ekalesia ua tatou maua ai faamanuiaga taua o le Togiola a Keriso lea e na o le auai i sauniga paia e mafai ai ona iloaina.

O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai o le Ekalesia lava lea a Keriso i luga o le fogaeleele, ua toefuatai mai i nei aso e gata ai mo le manuia o fanau uma a le Atua.

Ou te molimau atu pe a tatou o mai ia Keriso ma ola o ni Au Paia o Aso e Gata Ai, o le a faamanuiaina i tatou faatasi ai ma se fuataga faaopoopo o Lona alofa, Lona olioli, ma Lona filemu. E pei o Nifae, e mafai ona tatou faia mea faigata ma fesoasoani i isi e faia lea mea e tasi, aua ua tatou iloa lē e mafai ona tatou faalagolago i ai.18 O Keriso o lo tatou malamalama, o lo tatou ola, ma lo tatou faaolataga.19 I le suafa o Iesu Keriso, amene.