2014
Aveesea, Faalematua
Iuni 2014


Aveesea, Faalematua

E fa ni upu faigofie sa fetalai ai le Faaola: “Faauta io outou tamaiti.” Sa liliu mata o sa Nifae i a latou fanau. Ma o mea na mulimuli mai o loo i le lotolotoi o mea aupito sili ona paia na tutupu i tusitusiga paia uma. (Tagai 3 Nifae 17:23–24.)

Sa ou aafia muamua i le “vaaia” o lau tama teine muamua ina ua avea ma se pepe fou. Na fagua au i lana tagi itiiti faifai pea pe a ma le vaeluapo, ma sa ou sauni e fafaga o ia ae tupu loa. Sa matala ona mata ma vaai sa’o mai i ou mata mo se taimi umi lava. Ao ia vaai ma ou “vaai” moni i le tasi ma le isi mo le uluai taimi, sa ou lagonaina se mea e uiga i le noataga e faavavau o le a ma faasoaina.

Ua faamaonia mai e suesuega o neura o le tino, le taua o le “vaai” faalematua i fanau.” E tusa ai ma le fomai o suesuega o neura o le tino o Dr. Allan N. Schore, le taua o le fesootaiga le muagagana o le “sioa atu” i le atiina ae lelei o le faiai o le pepe.1 I tausaga mulimuli ane, o lenei fesootaiga e tumau pea le taua i le atiina ae o le mafaufau, loto, ma agaga a o tatou fanau tuputupu ae.

O le “vaai” e le o le tuuina atu o se tepa faasamasamanoa ma le faalavelaveina. O le gaoioiga o le fesoasoani atu i le loto ma le mafaufau o le isi tagata. O le tuuina atu o le ituaiga o taulaiga ma le mafaufau i ai o faapea atu, “ua ou vaai atu ia te oe. E taua oe ia te au.”

Mo matua o i lenei vaitaimi, o lenei ituaiga o vaai e masani ona manaomia ai le amio ia aveesea, o se filifiliga faalemafaufau e liliu ese mai i a tatou lau ma tape a tatou masini omiomi. E ono faauigaina faapea o le teenaina lea o faaosoosoga o le siaki o a tatou feau tesi po o le siaki o a tatou faamatalaga tusitusia i ala o faaleagafesootai. Atonu e faaaofia ai faalemafaufau le faavaeina o tulafono o ala o faasalalauga a tagata patino ma le aiga, faatulagaina o tuaoi o le a puipuia ai le taimi paia tatou te tuuina atu i le tasi ma le isi i totonu o tatou aiga i aso uma.

O le taumafai ia sili atu ona atoatoa ma ia sili atu ona tele le vaai i o tatou fanau iti, o le a tatou tausia ai lagona o le faatauaina, faaoaina o a tatou fegalegaleaiga ma le tasi ma le isi, ma olioli i le tele o na taimi paia pe a tatou vaai loloto i a tatou fanau.

Faamatalaga

  1. Tagai “Relational trauma and the developing right brain: The neurobiology of broken attachment bonds,” i Tessa Baradon, ed., Relational Trauma in Infancy (2010), 19–47.

Ata na tusia e David Stoker