2023
Te māramarama o te orara’a
Tēnuare 2023


« Te māramarama o te orara’a », Liahona, Tēnuare 2023.

Te māramarama o te orara’a

’O te Fa’aora Iesu Mesia tō tātou māramarama, tō tātou ora, ’e tō tātou ’ē’a—inanahi, i teie mahana ’e a muri noa atu.

Hōho’a
hōho’a nō Iesu Mesia

Tuha’a nō te Focus on Joy [Rōtahi i ni’a i te ’oa’oa], nā Michael T. Malm

’A topa ai te mahana i te tahi atu sābati i te matahiti 1948, tē haere ra vau i te pae o te ’ānāvai Trent i Nottingham, i Peretāne. ’Ei misiōnare e 20 matahiti, ’aita i maoro a’e nei, ’ua pi’ihia vau ’ei peresideni mata’eina’a. E mahana roa ’e te rohirohi tei ’ī i te mau rurura’a ’e te aupurura’a, ’ua ’oa’oa rā vau ’e ’ua māuruuru vau i te ’ohipa.

’A haere ai au nā te pae ’ānavai, ’ua pure au i roto i tō’u ’ā’au. Nō tō’u hina’aro ’ia fāri’i i te tahi arata’ira’a nō ’ō mai i te Fatu ra, ’ua ui au : « Tē rave ra ānei au i te mea tā ’oe e hina’aro ? »

’Ua tae mai ra te hō’ē mana’o hau ’e te hāro’aro’ara’a rahi i ni’a iā’u. I taua taime mau ra, ’ua ’ite a’era vau ē, ’ua ’ite Iesu Mesia iā’u ’e ’ua here ’oia iā’u. ’Aita vau i ’ite i te hō’ē ’ōrama ’aore rā i fa’aro’o i te hō’ē reo, ’aita rā vau i ’ite pāpū a’e i te ti’ara’a mau ’e te hanahana o te Mesia, ’āhiri ’oia i ti’a i mua iā’u ’e i pi’i mai i tō’u i’oa.

’Ua tarai teie ’itera’a nehenehe ’e te marū i tō’u orara’a. Mai taua mahana ra e tae roa mai i teie mahana, te mau fa’aotira’a faufa’a rahi ato’a tā’u i rave, ’ua fa’auruhia ïa e tō’u ’ite nō ni’a i te Fa’aora. Nā roto i te mau matahiti ’e nā te ao ato’a nei, ’ua fa’a’ite pāpū vau ē, e Tamaiti Iesu Mesia nā te Atua, te māramarama o te ao nei. E ha’amaita’ira’a nō tātou ’ia haere iāna ra, ’ia pe’e iāna ’e ’ia ’ite i tōna māramarama i roto i tō tātou orara’a.

Māramarama o teie nei ao

I te hō’ē pō e rave rahi matahiti i muri a’e i taua ’itera’a misiōnare fa’ahiahia ra, tē hi’o noa ra māua tā’u vahine o Barbara i te ra’i. ’A nā reira ai māua, ’ua hi’o vau ma te māere i nā rahira’a mirioni feti’a, e mea māramarama maita’i ’e te nehenehe i taua pō ra. ’Ua huri tō’u mau mana’o ma te māere i te mau parau a te Fatu ia Mose : « ’E nā’u i hāmani i te mau ao ’aore e hope ’ia tai’ohia ; ’e ’ua hāmani au ia rātou nō tā’u ra ’ōpuara’a ; ’e nā roto i te Tamaiti, ’oia ho’i, i tā’u Fānau Tahi i hāmani ai au ia rātou » (Mose 1:33).

Nō roto mai i te Fa’aora, ’ua tae mai te mana tei hāmanihia ’e ’o tē tūrama i te mahana, te mārama, te mau feti’a ’e te fenua (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:7–10). E nehenehe tāna e parau pāpū : « ’O vau te māramarama o teie nei ao : ’o tē pe’e mai iā’u ra, e ’ore ïa e haere noa i te pōuri, e māramarama ora ïa tōna » (Ioane 8:12 ; hi’o ato’a Ioane 9:5).

I roto i te mau parau a te peresideni Dallin H. Oaks, Tauturu Mātāmua i roto i te Peresidenira’a Mātāmua : « ’O Iesu Mesia te māramarama o te ao nei nō te mea ’o ’oia te puna nō te māramarama ‘nō ’ō mai i te aro o te Atua nō te fa’a’ī i te tā’āto’ara’a o te mau vāhi ato’a’ [Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:12] ». ’O te māramarama o te Fa’aora « te māramarama mau ’o tē ha’amāramarama mai nei i te ta’ata ato’a ’o tē tae mai i roto i te ao nei » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:2 ; hi’o ato’a 84:46). Nā roto i teie māramarama, e ’ite paha tātou nāhea i te ha’avā i « te maita’i i te ’ino » (Moroni 7:16). ’Ua parauhia teie māramarama nui « te māramarama nō te parau mau », « te māramarama o te Mesia », ’e « te Vārua o te Mesia » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:6 ; 88:7 ; Moroni 7:16).1

’Ua parau te ’āpōsetolo Ioane ē : « I ’ana’ana mai na te māramarama i te pōuri ; ’aita rā te pōuri i fāri’i atu » (Ioane 1:5). I tō tātou nei ’anotau, tē rave nei Sātane i te hora hau nō te arata’i i te mau tamari’i a te Atua i roto i te pōiri, ma te tāpe’a i « ’o vau te māramarama, ’o vau te ora, ’e ’o vau te parau mau o te ao nei » (Etera 4:12).

E’ita tā tātou e nehenehe e māramarama hope roa—’aore rā e māuruuru—i te Fa’aora ’e tāna ’evanelia ’ia ha’amo’e ana’e tātou i tōna māramarama ’e te parau mau. ’Ia tātarahapa rā tātou ’e ’ia ha’apa’o tātou, ’ia tāvini ’e ’ia ha’amori iāna, e upo’oti’a ïa tātou i ni’a i te pōiri. E ho’i fa’ahou mai tōna māramarama ’e e ’īriti ’ē ’oia i te mau ata o te ao nei i rotopū ia tātou ’e i tō tātou ferurira’a.

Ha’amaita’ihia e te māramarama

’A pōiri noa ai tō tātou ao ’e ’a pāpū-’ore noa ai, e riro paha te ’itera’a i te māramarama o te Fatu i roto i tō tātou orara’a mai te hō’ē tāmatara’a. Terā rā ’ua fa’aha’amana’o mai te peresideni Russell M. Nelson ia tātou : « Nā te pōiri rahi ’o tē ’āpe’e nei i te mau ’ati e fa’arahi atu i te ’ana’ana o te māramarama o Iesu Mesia ».2

’Ua ’ite au ē, e ’ana’ana a’e tōna māramarama i roto i tō’u vārua ’ia fa’ata’a ana’e au i te taime nō te mau mea o te Vārua i roto i te mau taime hau ’e te māniania ’ore mai taua pō ra e o Barbara. I reira te mau mana’o pae vārua, te arata’ira’a ’e te māramarama e tae mai ai i ni’a ia tātou. I reira tātou e māramarama ai i tō tātou ha’amaita’ira’a mau nō te fāri’ira’a i te hō’ē Fa’aora.

’Ei māramarama o te ao, tē tūrama nei te Fa’aora i te ’ē’a o tō tātou tere tāhuti nei nā roto i tōna hi’ora’a maita’i ’e tāna mau ha’api’ira’a (hi’o Ioane 8:12). E ha’amāmā ’oia i tā tātou hōpoi’a nā roto i tōna here ’e tōna aroha (hi’o Mataio 11:28–30). E ha’amāmā ’oia i tō tātou ’ā’au nā roto i te ti’aturi ’e te fa’aorara’a nā roto i tāna tāra’ehara (hi’o Moroni 7:41). ’E e ha’amāramarama ’oia i tō tātou ferurira’a i « te Vārua o te parau mau » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:15 ; hi’o ato’a 11:13).

’Ua parau ’o Elder David A. Bednar nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ē : « I te mau tau ato’a o tō tātou orara’a, i roto i te mau huru orara’a ato’a tā tātou e fārerei, ’e i roto i te mau tāmatara’a tāta’itahi tā tātou e fa’aruru, ’o Iesu Mesia te māramarama ’o tē tīahi i te mata’u, ’o tē hōro’a mai i te pārurura’a ’e te arata’ira’a, ’e ’o tē fa’atupu i te hau ’e te ’oa’oa vai maoro ».3

Hōho’a
M. Russell Ballard ’ei feiā ’āpī pa’ari

’Ua tāvini o Elder Ballard i te hō’ē misiōni i Peretāne mai te 1948 ’e 1950.

’A fa’ateitei i tō ’outou māramarama

Te ha’amaita’ira’a ’ia fa’a’ite i te māramarama o te Fa’aora ia vetahi ’ē ’e ’ia ani ia rātou ’ia haere mai iāna ra ’e ’ia ’ite i tōna here nō rātou ’ua riro te reira i te mau taime ato’a ’ei mea ta’a ’ē nō’u. ’Ua au vau i te rirora’a ’ei misiōnare i Peretāne. ’Ua au vau i te rirora’a ’ei peresideni misiōni i Canada. ’E tē here nei au i tō’u pi’ira’a i teie taime ’ei melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo. Tē hōro’a mai nei tō’u pi’ira’a iā’u i te mau rāve’a nō te fa’a’ite pāpū nō Iesu Mesia ’e nō te fa’a’ite i te poro’i o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai nā te ao ato’a nei.

I tahito ra, ’ua parau te Fa’aora i tāna mau pipi :

« ’O ’outou te māramarama o teie nei ao. E ’oire fa’ati’ahia i ni’a i te mou’a ra, e’ita ïa e mo’e…

« ’Oia ato’a tō ’outou māramarama ’ia ’ana’ana ïa i mua i te aro o te ta’ata nei, ’ia hi’o rātou i tā ’outou parau maita’i, ’e ’ia ha’amaita’i i tō ’outou Metua i te ao ra » (Mataio 5:14, 16).

’Ua parau ’oia i te mau ta’ata o Nephi : « Inaha, ’o vau ïa te māramarama tā ’outou e fa’ateitei i ni’a—maori rā ’o tā’u i rave i mua ia ’outou ra. » ’Ua parau fa’ahou ’oia : « ’Ua ’ite ’outou i te mea ti’a’ia ravehia i roto i tā’u ’ēkālesia ; ’o tā’u ho’i ’ohipa i rave i tō ’outou hi’ora’a ra, ’o tā ’outou ïa e rave » (3 Nephi 18:24 ; 27:21).

I tō tātou nei ’anotau, tē tītau ato’a nei te Fa’aora i tāna mau pipi ’ia fa’a’ohipa i tōna māramarama nō te « a’ua’u atu i te pōiri mai rotopū atu ia [tātou nei] » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:25). E ’ana’ana tō tātou māramarama a here ai tātou mai ia Iesu i here. E ’ana’ana tō tātou māramarama ’a fa’a’ite ai tātou i tō tātou ’itera’a pāpū nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’e tō tātou tīa’ira’a i roto i te Mesia. E ’ana’ana tō tātou māramarama ’a fa’ateitei ai tātou i tō tātou reo nō te pāruru i te parau mau. ’E ’ia ’ana’ana tō tātou māramarama, e huti mai tātou ia vetahi ’ē i te puna nō taua māramarama ra.

’A hōro’a i te tāvinira’a pipiri ’ore, ’e e fāri’i ’outou i tōna māramarama i roto i tō ’outou ’ā’au. ’A pure ma te ha’eha’a nō te mau rāve’a nō te fa’a’ite i te ’evanelia, ’e e arata’ihia ’outou i te feiā tei ineine nō te fāri’i i tōna māramarama. ’A here ia vetahi ’ē nā roto i te mau rāve’a ha’iha’i ’e te rarahi, ’e e fa’ariro ’outou i teie ao ’ei ao maita’i ’e te ’ana’ana a’e.

Hōho’a
tē ha’api’i ra Iesu Mesia

Tuha’a nō Jesus Christ [Iesu Mesia], nā Harry Anderson

E māramarama mure ’ore

Tē māuruuru nei au ē a muri noa atu nō te ’ohipa tei tupu i ni’a iā’u ’ei misiōnare ’āpī i Peretāne i te taime ’a ’ite ai au nō’u iho ē, ’o Iesu te Mesia. ’Ua ’ite pāpū a’e au i te reira i teie mahana ’a ora ai au i te orara’a ’e tōna mau tāmatara’a ’e mau ’oa’oa.

’Ua ha’amaita’i rahi roa tā’u tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia iā’u i te mau ’itera’a pae vārua fa’ahiahia ’e te ta’a ’ē, ’e tē vai ra te tahi e mea mo’a roa nō te ’āparau. ’Aita e hōro’a faufa’a a’e ’e te faufa’a rahi tā’u e nehenehe e hōro’a i tā’u mau tamari’i, te mau mo’otua, te mau hina, ’e ia ’outou, tō’u mau hoa nā te ao ato’a nei, i tō’u ’itera’a pāpū ē, ’o Iesu te Mesia, te Tamaiti a tō tātou Metua Mure ’Ore, te Fa’aora ’e te Tāra’ehara o te mau ta’ata ato’a.

’Ua pohe tā’u vahine faufa’a rahi, ’o Barbara, i te matahiti 2018. ’Auē tō’u māuruuru ’ia ’ite ē, nō tō māua tā’atira’a i te hiero ’e maoti Iesu Mesia, e ’āmui fa’ahou ā māua, ’e tō māua ’utuāfare, ’e a muri noa atu.

I te tahi taime, e rohirohi au. I taua mau taime ra, e fa’aea vau ’e e hi’o vau i te hōho’a o te Fa’aora. E mana’o vau iāna i Getesemane, ’e i reira iho, ’aita vau e rohirohi fa’ahou. ’Ua ’ite au i roto i tō’u ’ā’au ē, nō te mea ’ua upo’oti’a ’oia i ni’a i te ao nei : « ’Ua pe’e ’ē te pōuri, ’e tē ’ana’ana maira te māramarama mau i teienei » (1 Ioane 2:8).

’Ua ’ite au ē, tē ora nei Iesu Mesia. « ’Oia… te māramarama mure ’ore, e ’ore roa e mohimohi » (Mosia 16:9). ’O oia tō tātou māramarama, tō tātou ora, ’e tō tātou ’ē’a—inanahi, i teie mahana ’e a muri noa atu. ’Ia vai ’aueue ’ore noa tātou i roto i te pe’era’a iāna ’e te ’ana’anara’a i tōna māramarama i mua i te ao nei.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Dallin H. Oaks : « The Light and Life of the World, [Te māramarama ’e te ora o te ao nei] » Ensign, Novema 1987, 63–64.

  2. Russell M. Nelson : « Fa’aro’o iāna », Liahona, Mē 2020, 88.

  3. David A. Bednar : « The Light and the Life of the World [Te māramarama ’e te ora o te ao nei] » (First Presidency Christmas devotional, 6 nō Tītema 2015), broadcasts.ChurchofJesusChrist.org.