Aoaoga a Peresitene
Mataupu 18: Saunia i le Ala a le Alii


Mataupu 18

Saunia i le Ala a le Alii

E mafai faapefea ona taitaiina i tatou ma faamanuiaina i mataupu faavae na faaali mai e le Alii mo le soifua lelei o Lana Au Paia?

Faatomuaga

Ao galue Harold B. Lee o se peresitene o le siteki i le vaitaimi o le Pau Tele o le Tamaoaiga i le 1930, sa ia faatulagaina taumafaiga i lana siteki e aveese mai ai tulaga matitiva o le toatele o tagata o le au paia. Sa ia toe ta’ua i se taimi mulimuli ane: “Sa matou tauivi ma lenei fesili o le soifua lelei. Sa itiiti ni polokalama tau i galuega a le malo; sa maualalo tulaga tau tupe a le Ekalesia. … Ma e 4,800 tagata mai le 7,300 [i le siteki] sa faalagolago atoatoa pe o se vaega foi i isi. Sa na o le tasi lava le nofoaga e o i ai, ma o le faaaogaina lea o le polokalama a le Alii e pei ona faatulagaina mai i faaaliga.”

I le 1935, sa tofia ai Peresitene Lee i le tofi o le Au Peresitene Sili ma sa talosagaina na te ta’ita’ia se taumafaiga e fesoasoani ai ia i latou sa manaomia le fesoasoani i le Ekalesia atoa, e faaaoga ai lona poto masani na ia maua mai i lana siteki. Sa faamatalaina e Peresitene Lee lenei aafiaga e faapea:

“O nai a matou taumafaiga vaivai, na silafia ai e le Au Peresitene Sili, ua i ai ia te i matou sina poto masani, ma sa latou tālo mai ai ou te alu atu i se tasi taeao, pe mafai ona ou alu atu i lo latou ofisa. … Sa latou finagalo ou te taiulu i le polokalama o le uelefea ina ia suia ai mai fesoasoani a le malo, fesoasoani tuusa’o, ae fesoasoani ina ia tuu ai le Ekalesia i se tulaga e mafai ai ona taulimaina e ia lava ona tagata o loo manaomia le fesoasoani.

“Ina ua mavae lena taeao, sa ou alu i la’u taavale (o le taimi lea ua faatoa amata le tautotogo) ma ou agai atu i le Aai o Creek Canyon i le nofoaga sa ta’ua i lena taimi o le Rotary Park; ma o iina, ina ua na o a’u lava, sa ou tuuina atu ai se tasi o tatalo ma le agaga aupito maualalo i lo’u olaga atoa.

“Sa ou i ai iina, ua na o se alii talavou ua tolusefulu ma ona tupu tausaga. Sa itiiti so’u poto masani. Sa ou fanau i se nuu itiiti i tua i Idaho. E lē tele ni vaega i tua atu o Utah ma Idaho ua ou vaai i ai. Ae o lenei ua tuu a’u i se tulaga e tatau ai ona ou aapa atu i le faitau aofai o le Ekalesia, i le lalolagi atoa, o se tasi o tulaga e faigata ona tau fuafua. E mafai faapefea ona ou faia i sina malamalama itiiti ua ia te a’u?

“A o ou tootuli i lalo, o la’u olega lenei, ‘O le a se ituaiga faalapotopotoga e tatau ona faatuina ina ia mafai ai ona faataunuu le mea ua tofia ai a’u e le Au Peresitene?’ Ona oo mai ai lea ia te au i lena taeao matagofie, se tasi o faaaliga aupito paia o le mana o le perisitua a le Atua. Sa pei o faapea mai se leo ia te au, ‘E leai se faalapotopotoga fou e tatau ona taulimaina ai manaoga o nei tagata. Na o le pau le mea e tatau ai, o le tuu atu lea i le perisitua a le Atua ina ia galue. E leai lava se isi mea e te manaomia e fai ma sui.’

“O lea, faatasi ai ma lena malamalama, ma i le na o le faaaogaina sa’o lava o le mana o le perisitua, na aga’iga’i atu ai le polokalama o le uelefea ma ua matuā televave lava, ua foia ai mea sa foliga mai e le mafai, seia oo ina ua tulai mai i le taimi nei e pei o se maa faamanatu i le mana o le perisitua, lea sa na ona ou tepa i ai i na aso sa ou ta’ua.”1

Aoaoga a Harold B. Lee

O a mataupu autu faavae mo le galuega faauelefea a le Ekalesia?

I le Vaega e 104 o le Mataupu Faavae ma Feagaiga,…o loo i ai se faamaninoga o le Polokalama o le Uelefea i ni nai upu itiiti. Se’i faafofoga mai i le fetalaiga a le Alii:

“O a’u, le Alii, na faamafolafolaina le lagi, ma atiina a’e le lalolagi, o la’u lava galuega taua; o mea uma foi o i ai e ā a’u ia. O la’u galuega foi o le tausiga o la’u au paia.”

… Ua outou faafofoga i mea na fetalai mai ai le Alii?

“O la’u galuega foi o le tausiga o la’u au paia, auā o mea umalava e ā a’u ia. Ae ao ina faia i la’u lava ala.”…

“Faauta foi o le ala lava leei o a’u, le Alii, ua ou faatonuina e tausia ai la’u au paia.”

Ia, tagai la i le taua o lenei fetalaiga e tasi:

“Ia faaeaina ē matitiva, ina ua loto maulalo ē mauoa.”

O lea la, o le fuafuaga lena…Na faaauau le fetalaiga a le Alii e faapea:

“Auā o loo tumu le lalolagi, ua lava foi ma totoe mea o i ai; ioe, na ou saunia ma uma, ma ua tuuina atu i le fanau a tagata latou te fai ma ō latou lava ta’ita’i. O lea, afai e tago soo se tagata i mea e tele ua ou faia ae lē tuuina atu lona vaega, i ē matitiva ma ē le tagolima, e tusa ma le tulafono o la’u talalelei, o le a sii a’e ona mata faatasi ma ē amioleaga i seoli, o loo puapuagatia.” (MFF 104:14–18.)

… O lenei, o le a le uiga o le fasi fuaitau o lana fetalaiga lenei? O Lana ala o le, “faaeaina ē matitiva, ina ua loto maualalo ē mauoa.”…

“Faaeaina,” i le gagana a le lomifefiloi, ma le uiga ou te talitonu o loo taumafai le Alii e ta’u mai: “Ia sii a’e faatasi ma le mitamita ma le olioli i le faamanuiaina po o le manumalo.” O le ala lena e tatau ona tatou sii a’e ai ē matitiva, “faatasi ma le mitamita ma le olioli i le faamanuiaina po o le manumalo,” ma e faapefea la ona tatou faia? E ala i le faalotomaualaloina o le mauoa.

O lenei, aua ne’i faaseseina i le upu “mauoa.” E le faapea o le uiga i taimi uma o le tagata e tele ana tupe. O lena tagata atonu e mativa i tupe, ae mauoa i tomai. Atonu e mauoa ana faamasinoga. E mafai ona mauoa i faataitaiga lelei. Atonu e mamao lana tofa, ma isi tulaga taua moomia. Ma pe a tuufaatasia tagata taitoatasi o korama a le Perisitua, e masani lava ona tatou maua ai uiga taua tulaga ese na e tatau ona sii a’e ai ma le mitamita ma le olioli ē matitiva ma loto faavauvau i le faamanuiaina po o le manumalo ina ua faataunuuina. E le mafai ona i ai se isi faagaoioiga o le fuafuaga a le Alii e sili atu ona atoatoa nai lo lena.

Ia, teuloto le isi nei manatu, ua faafia ona ta’u mai e le Alii o le faamoemoega o ana galuega uma e faaleagaga. Pe o outou manatuaina na ia fetalai mai i le vaega e 29 o le Mataupu Faavae ma Feagaiga?

“O le mea lea, e moni ou te fai atu ia te outou o mea uma lava e faaleagaga ia ia te a’u, ma ou te le’i tuuina atu ia te outou i soo se aso se tulafono e faaletino; po o soo se tagata; po o le fanau a tagata; po o Atamu, lo outou tama, o lē na ou faia” (MFF 29:34).

… Pe o outou faia ea mea uma tou te faia ma le manatu tasi i le viiga o lena mea e tasi, le manumalo a’ia’i o le tulaga faaleagaga i le faaletino? O le faamoemoega atoa lava o le Alii mo le olaga, o le fesoasoani lea ma taitaiina i tatou, ina ia oo atu i le iuga o o tatou olaga ua tatou saunia mo le tofi faaselesitila. Pe lē sa’o ea lena? Pe mafai ea ona e tuuina atu ato meaai uma e te tuuina atu, pe mafai ea ona e tuuina atu lau tautua po o auaunaga uma e te tuuina atu faatasi ma lena faamoemoega sili i le mafaufau? Pe o le auala ea lenei e fai ai ina ia ou fesoasoani i lo’u uso po o lo’u tuafafine ia maua lona tofi faaselesitila? O le faamoemoega lena ua faatuina e le Alii.2

E taua tele le polokalama faauelefea i le galuega a le Alii. E tatau ona tatou taulimaina manaoga faaletino [o tagata] ma tuu atu i ai sina tofo o le ituaiga faaolataga latou te lē tau tuli ia oti ona maua lea, a’o le’i mafai ona tatou siitia o latou mafaufauga i se mea maualuga. O le faamoemoega lena o le polokalama faauelefea a le Alii o loo i ai i Lana Ekalesia i tisipenisione uma mai lava i le amataga. E le’i faatoa amataina i le 1936. Na amatalia ina ua faatoa amata tausia e le Alii Lona nuu i lenei fogaeleele.3

Pe a fememea’i se aiga ona o le manaomia o meaai ma se mea e nonofo ai ma lavalava ma suauu,…o le mea muamua e tatau ona tatou faia o le fausia lea o se lagona malupuipuia, o se lagona o loo lelei mea e faaaogaina, a’o le’i mafai ona tatou amata siitia le aiga i le laugatasi i se mea e mafai ai ona tatou totoina ai i o latou loto le faatuatua. O le amataga lena, ae sei vagana ua ia te i tatou le faamoemoega o mea tatou te faia e tusa ai ma le galueaiina o le faatuatua, o le na ona tuuina atu o fesoasoani faaletino e lē aoga ia. O lenei, e tatau ona tatou malamalama, afai e na ona tatou taumafai e galueaiina le faatuatua e aunoa ma le faatutumuina o o latou laualo ma vaai ua faalava lava lelei ma fai lelei mea e nonofo ai ma faamafanafana lelei, atonu o le a lē faamanuiaina i tatou i le fausiaina po o le galueaiina o le faatuatua.4

E masani ona tatou faia pea lava pea le faamatalaga lenei na fofogaina mai e Peresitene [Heber J.] Grant ina ua faalauiloaina mai lenei polokalama o le [uelefea]. O ana upu nei. …:

“O lo tatou uluai faamoemoega lava o le faatuina lea, i le mea e mafai ai, o se faiga e lē toe i ai le fetuu ona o le paie, lē toe i ai le amioleaga o le maua fua o se mea, ae ua toe faatuina le tutoatasi, o le galulue, o le ola faasoasoa lelei ma le faaaloalo i o tatou tagata. O le faamoemoega o le Ekalesia, o le fesoasoani lea i tagata ia fesoasoani ia i latou lava. E ao ona avea le galue ma mataupu faavae laualuga e taitaiina ai olaga o tagata o le Ekalesia.” [Lipoti o le Konaesi, Oke. 1936, 3.]

Sa ma malaga ma Elder Melvin J. Ballard i vaeaga eseese o le Ekalesia ona o se talosaga mai le Au Peresitene Sili i taimi o le popofou o le polokalama faauelefea, e talanoaina ma taitai o le Ekalesia i lotoifale, ia faamatalaga auiliili e taua mo lona amataga. E tolu ia ni fuaitau e fiafia i ai sa ia faamatalaina soo i tagata. O se tasi o faaupuga sa masani ona ia ta’ua o lenei: “E tatau ona tatou tausia o tatou lava tagata,aua ua fetalai mai le Alii e ao ona faia nei mea uma: ‘…ia mafai ai e le ekalesia ona tu sa’oloto i isi faiga uma i lalo ifo o le lalolagi selesitila.’ (MFF 78:14.)”

… [Na ia ta’ua foi] mai le vaega e selau sefululima o le Mataupu Faavae ma Feagaiga: “E moni ou te fai atuia te outou uma: Inā tutula’i ia ma susulu atu, ina ia faia lo outou malamalama ma tagavai mo atunuu,” [ma sa ia aoao mai foi] o le taimi lenei o le faaalia o le mana o le Alii mo lona nuu. [MFF 115:5.] Ma sa ia toe ta’ua foi le vaega e selau ma le fa:

“O lea, afai e tago soo se tagata i mea e tele uaou faia ae lē tuuina atu lona vaega, i ē matitiva ma ē le tagolima, e tusa ma le tulafono o la’u talalelei, o le a ia sii a’e ona mata faatasi ma ē amioleaga i seoli, o loo puapuagatia.” [MFF 104:18.]

Ua ou faitauina atu nei upusii ia te outou i le aso e toe faamanatu atu ai maa faavae na faavaeina ai le galuega faauelefea a le Ekalesia.5

O a risosi e tatau ona faaaoga e foia ai faafitauli tau uelefea taitasi?

O a resosi o loo i ai a le Ekalesia, pe mafai foi ona e ta’ua o aseta, ina ia mafai ai ona foia se faafitauli tau uelefea? E amata faapefea ona e foiaina? Faapea la o lea ua ou fai atu i le taimi nei le fesili lea. Faapea la o nanei e sau ai se telefoni i le tamā o se aiga a’o galue, ma ua ta’u mai ia te ia se tala faanoanoa ua lavea lona atalii laitiiti i se taavale ma o loo faatopetope atu i le falemai, ua matuā manu’a tigaina. O lenei aiga e itiiti se latou tupe maua, e na o le tausiga lava o le aiga e lava ai. O le taimi lea ua feagai nei le aiga ma le pili a le fomai, o se pili o le falemai—e faapefea la ona e taulimaina?

Ou te popole afai ou te fai atu nei lena fesili ma fai atu e te tali mai nei, o le toatele o outou o le a faapea mai: “Ia, o le a tapa atu i tupe o le taulaga anapogi.” Ma e lē o le auala lena e amata ai le Polokalama Faauelefea, ma o iina foi lea tatou te sese ai. O le mea muamua, tatou te amata i le tagata lava ia. Tatou te lē o ese mai lena tulaga seia vagana ua tatou fesoasoani i le tagata na te faia mea uma na te mafaia e fesoasoani ai i lana lava faafitauli. Atonu, o tatou lagona alolofa ma le faamomoiloto e uuna’ia ai i tatou i nisi faaiuga, peitai o le mea muamua lena, ona tatou aapa atu ai lea i tagata patino o lena aiga. Tatou te le maua le maopoopo o le aiga, tatou te le maua le malosiaga e maua mai i le lotogatasi o le aiga, pe afai tatou te lē tuu atu le avanoa ma fesoasoani e taitai pe faatonutonu se ala e mafai ai e tagata patino o lena aiga, ona fesoasoani mo i latou lava, e ui ina mafatia naua.

Ona, sosoo ai lea ma lo tatou valaau atu i le faleteuoloa mo mea e manaomia vave. I se aiga faapena e pei ona ou faamatalaina atu, ou te manao ia outou tagatagai i le aoga o le tuuina atu i lena aiga o lavalava, meaai, o mea e momoe ai, ma suauu latou te manaomia mo ni nai masina ina ia fesoasoani atu ai i le tinoitupe lea semanu latou te faaaluina e totogi ai lena pili na faafuasei ona tulai mai mo le falemai, nai lo le na ona tago atu loa lava i le taulaga anapogi ma avatu i ai le tinoitupe. …

O le taimi nei, i luga atu lea o mea e mafai ona e faia mai le faleteuoloa, o le isi mea e sosoo ai, o le fautuaina atu lea i le epikopo o le faaaogaina o tupe o le taulaga anapogi, lea na aoaoina ai o ia, e faaaoga muamua mea na te saunia mai ana lava taumafaiga faapea taumafaiga a ona taitai. O lea la tulaga, e ao ai ona tatou tuu le aoina o le taulaga anapogi ma le faateleina o taulaga anapogi, ma le aoaoina atu o le tulafono o le anapogi, e fai ma vaega aupito taua o le Fuafuaga o le Uelefea. …

O le taimi nei, ua tatou oo mai i le vaega o le toe faaleleia o o tatou faafitauli. O iina e faatino ai e le Aualofa, ma korama o le Perisitua a latou matafaioi aupito taua. Ia o le a la le vaega po o le matafaioi a le Aualofa i le polokalama o le toe faaleleia? Ia, o le mea muamua e te faia, pe a e asiasi atu i le fale o se aiga faanoanoa, o le faia lea o mea e pei ona manaomia e le epikopo, ia faia se auiliiliga o tulaga o i ai le aiga. …

E te alu i ai ma faia se auiliiliga, saili tulaga o i ai, ma fai se oka mai le faleteuoloa, pe afai e tatau ai, ma toe lipoti atu i le epikopo mea o loo manaomia e le aiga mo lana faamaoniga ma le aumaia o mea mai le faleteuoloa, po o tupe foi o loo ia teuina, pe afai e tatau ai. O le lona lua o mea e te faia, o le mautinoa lea ua e sailiili i faafitauli tau i le puleaina o le aiga, ma ia faaalia se tulaga vaaia o le a fesoasoani e foia ai faafitauli o loo i ai. E tatau ona e sauniuni e faafetaia’ia faalavelave tutupu faafuasei i le aiga, o ma’i, maliu, ma isi tulaga faapena, e manaomia ai le alofa faauso e mafai ona taulimaina e le Aualofa. Ma e tatau foi ona i ai pea lava pea ia te oe le agaga galulue faatasi i lenei vaega o le polokalama. E tatau ona avea ou lima ma lima e siitia ai, ia avea ou lima e faasagatonu ai le tulaga o le aiga i taimi o faalavelave faafuasei.6

O le taimi la lenei e tatau ai i uso o le perisitua ona iloa la latou vaega o le korama. E tatau i korama taitasi ona iloa tagata o le latou korama ma mea latou te manaomia ma saili i latou e tetele aitalafu, ma fautua atu i ai le ala e o ese mai ai i le nofo aitalafu. E le’i i ai lava se taimi e sili atu ona manaomia ai e se tagata se uo nai lo se taimi e lofituina ai i ni tulaga faapea. O le taimi lenei e tuu atu ai ia te i latou le malosi o le silasila mamao ma le mana e fetuleni atu ai i luma. E le gata ina tatau ona tatou aoaoina tagata e o ese mai le nofo aitalafu, ae ao foi ona tatou aoao i latou e aua le aitalafu.7

Tatou te faamoemoe ia faia e le tagata mea uma na te mafaia e fesoasoani ai mo ia lava, pe o se faalavelave faafuasei mo se aiga e tasi pe o le alaalafaga atoa foi, o le a faia e tagata e tau mai i le aiga mea uma latou te mafaia e fesoasoani ai, ona se’e atu lea o le Ekalesia ma oloa mai le faleteuoloa, ma le taulaga anapogi e taulimaina ai tulaga manaomia e lē o maua i le faleteuoloa, ma le mea mulimuli, o le a fesoasoani atu le Aualofa ma korama o le perisitua i le toe faaleleia.8

E mafai faapefea ona tatou faia ia faalagolago tagata o o tatou aiga ia i latou lava?

Ina ia mafai e se tagata po o se alaalafaga ona ola faalagolago ia te ia lava, o laasaga nei e lima e tatau ona faia:

Muamua: E le tatau ona i ai se paiē po o le faapalapala i le Ekalesia.

Lona lua: E tatau ona tatou aoaoina le lesona o le ositaulaga.

Lona tolu: E tatau ona tatou tomai i le faiga o le ola ma galulue faatasi.

Lona fa: E tatau ona tatou ola i le olaga faauso i a tatou korama o le perisitua.

Lona lima: E tatau ona tatou mauaina le lototetele e faafetaia- ’ia ai luitau o faafitauli i aso taitasi i lo tatou faaaogaina muamua i le mea e gata mai ai o mea tatou te maua po o mea foi i le lotoifale a’o le’i talosaga atu i isi e fesosoani mai.9

Ia manatua o le polokalama o le uelefea a le Ekalesia, e tatau lava ona amata ia te oe lava ia. E tatau ona amata i tagata taitasi o le Ekalesia. E tatau ona tatou faautauta ma faasoasoa lelei… E tatau ona e gaioi oe lava ma faatino e oe lava ia a’o le’i gaioi mai le polokalama uelefea i lou lava auaiga. …

Ia tulimata’i le aoaoga … ia mautinoa ua i ai meaai i totonu o outou fale; ma fautuaina o outou tuaoi ma uo ina ia faapea foi ona faia, auā sa i ai se tasi sa i ai [le] tofamamao na silafia ai le tatau ona i ai o lenei tulaga, ma o le a tatau foi mo le lumanai, ma ua avea ma laveai o o tatou tagata i aso ua mavae.

O lea la, aua nei o tatou valelea ma manatu faapea talu ai o loo susulu le la i le asō, o le a laofie foi taeao. Na ta’uina mai e le Alii ia i tatou i se faaaliga nisi o mea o loo fotua’i mai, ma o loo tatou soifua ma ola i se vaitau o le faataunuuina o na valoaga. Tatou te maofa, ae e leai lava se mea o tupu i le taimi nei e le’i mua’i silafia e perofeta. …

Ia fesoasoani mai le Atua ina ia tatou faatulagaina lelei o tatou lava fale ma ia tulimata’i atu o tatou mata i ē o pulefaamalumalu i lenei Ekalesia ma mulimuli i a latou faatonuga, ma o le a lē taitai seseina lava i tatou.10

Ia e faaali mai ia te au ni tagata “o le a galulue malosi,” e aloese mai noataga o le nofo aitalafu, ma galulue faatasi i se auaunaga lē manatu faapito ina ia ausia se faamoemoega sili, ona ou faaali atu lea o ni tagata ua ausia le tulaga saogalemu aupito sili i le lalolagi o tagata soifua ma mea faaletino.11

E tula’i mai puapuaga i soo se atunuu. O se tasi o puapuaga aupito mata’utia na tatou feagai o [se mafui’e] lea i le Vanu o San Fernando i [Kalefonia]. Sa tatou popole ina ua gasolo atu aso ae lē o mafai ona matou maua mai se fesootaiga ona ua motusia telefoni, ma sa leai se auala e mafai ona ona maua mai ai se tala pe o faapefea o tatou tagata; o lea sa matou faafesoota’ia ai lo tatou [taitai perisitua] i se mea e latalata ane i le eria na lulu ai le mafui’e ma talosagaina o ia mo se tala. Ma sa oo mai le tala, “O loo lelei mea uma. O lea na matou faaaogaina meaai na teuina faaagaga. Sa i ai foi a matou vai na teuina.” Sa faaleagaina le vai masani, ma sa matuā lamatia tagata ona o le faaleagaina o le vai; peitai o tagata lava na ua’i mai i faatonuga ma teuina ia vai faapea foi meaai ma isi mea e tagolima i ai i le taimi o faigata; ma e ui lava ina e le’i tofu tagata uma ma meaai ma vai, o i latou lava na usiusitai ma saunia e le’i atuatuvale i latou, ma sa latou sagai ane faatasi i se auala ofoofogia e fesoasoani ai le tasi i le tasi.12

Fautuaga mo Suesuega ma Talanoaga

  • E pei ona faamatalaina mai e Peresitene Lee, o le a le auala a le Alii e tausia ai ē matitiva ma ē lē tagolima? (Tagai MFF 104:14–18.)

  • O a ni a tatou risosi o i ai e mafai ona tatou fetufaai atu i ē matitiva?

  • Aisea e tatau ai ona tulimatai atu a tatou taumafaiga e fesoasoani ai i ē matitiva ma ē lē tagolima, mo le ola e faavavau? E mafai faapefea ona tatou faia lenei mea?

  • E tatau i se a ona faia e tagata taitoatasi ma aiga mea uma latou te mafaia e fesoasoani ai ia i latou lava? O a faamanuiaga e oo mai i aiga e fesoasoani mo i latou lava i taimi e manaomia ai? O le a le matafaioi a korama o le perisitua ma le Aualofa e fesoasoani ai ia i latou e manaomia le fesoasoani?

  • O le a le uiga o le faalagolago o le tagata ia te ia lava? O a laasaga e tatau ona tatou faia ina ia tatou saga faalagolago ai ia i tatou lava?

  • Aisea ua avea ai le tomai ma le naunau e galue ma vaega faavae taua o le faalagolago o le tagata ia te ia lava? E mafai faapefea ona tatou aoao a tatou fanau ia galulue?

  • O a faamanuiaga tatou te maua pe a tatou faalogo ma usiusitai i fautuaga a o tatou taitai e totogi a tatou aitalafu ma ola faautauta ma faasoasoa lelei le puleaina o a tatou tupe?

Faamatalaga

  1. Lipoti o le Konafesi, Oke. 1972, 123–24; po o le Liahona, Setema 1973, 104.

  2. “The Place of Relief Society in the Welfare Plan,” Relief Society Magazine, Dec. 1946, 814– 15.

  3. “Let Others Assist You,” lauga i se fonotaga faauelefea, 4 Ape. 1959, Historical Library files, O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai, 22.

  4. “Place of Mothers in the Plan of Teaching the Gospel in the Home,” Relief Society Magazine, Jan. 1965, 12.

  5. Lipoti o le Konafesi, Ape. 1946, 69–70.

  6. “The Place of Relief Society in the Welfare Plan,” 812–13.

  7. O Aoaoga a Harold B. Lee, ed. Clyde J. Williams (1996), 315.

  8. O Aoaoga a Harold B. Lee, 306.

  9. “What Is the Church Welfare Plan?” Instructor, July 1946, 316.

  10. “Follow the Light,” lauga i le fonotaga faauelefea tau faatoaga, Ape. 1969, Matagaluega e Teuina Talafaasolopito, O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata, 4–5.

  11. Decisions for Successful Living (1974), 202.

  12. “Listen and Obey,” lauga i le fonotaga faauelefea tau faatoaga, 3 Ape. 1971, Matagaluega e Teuina Talafaasolopito, O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata, 4–5.

O le faleteuoloa a epikopo mo le Siteki a Paionia ma Siteki a Sate Leki, Aai o Sate Leki, Iuta, 1933. O Harold B. Lee o le peresitene o le Siteki a Paionia i le taimi lea.