Ua I’u Lava ina Taunuu Saogalemu i le Fale

O le a le faamoemoega o le olaga … ? Na pau lava le tali e mafai ona maua i le mau e tasi lea o loo faaalia ai le faamoemoega o le Atua na aumai le ola i mea uma, ma o lena faamoemoega na faamatalaina i se faaaliga i le perofeta o Mose: “O la’u galuega lenei ma lo’u mamalu—ia faataunuuina le faaofuina o le tagata i le tino ola pea ma le ola faavavau.” [Mose 1:39.] Afai e i ai se tasi e na o sina taimi i le olaga nei e manava ai pe ola ai foi, ona toe aveesea lea, pe ola foi e pei ona umi o le ola o se laau, ua tatau ona faataunuuina le faamoemoega o lo tatou Tama e tusa ai ma le mauaina o le tino ola pea. Ma o lenei mea ua ta’ua o le ola faavavau, o le ola ai lea i lona olaga, ina ia mafai ona faitaulia ua agavaa mo le ola faavavau i le afioaga o le Atua leTama ma le Alo.³

O le tagata i le lalolagi o agaga o se atalii o le Atua. Sa foafoaina le lalolagi ma faatulagaina e fai ma mea e nonofo ai agaga o le lagi ua tuuina i ai ni tino faitino e “faataitai ai i latou, ia iloa ai, pe latou te faia mea uma e poloaiina ai i latou e le Alii lo latou Atua.” [Tagai Aperaamo 3:25.] O le faamoemoega o le Atua na faia ai lena fuafuaga “ina ia faataunuuina le faaofuina i le tino ola pea ma le ola faavavau” pe i se isi foi faaupuga, o le taui o le faamanuiaina i le olaga nei, o le toe aumaia lea o agaga taitasi i le afioaga o lena “Atua na foai mai ai le ola” faatasi ai ma se tino toetu e lē toe oo i ai le oti ma ua faaatoatoaina, e nofo ai e faavavau i le afioaga o le Alii lo tatou Matai ma le Tama o i tatou uma.⁴

Na faamatalaina e [Peresitene George F. Richards] le tala lenei, o se tala i se taulealea sa matua naunau lava o ia ia lelei lana aoga. Sa le mafai e ona matua ona auina atu o ia i le kolisi, o lea sa savali ai o ia i le aai e i ai le kolisi, ma ina ua mavae ana sailiiliga filiga, sa faamanuiaina o ia ina ua maua se nofoaga e mafai ona totogi e nofo ai. I se taimi mulimuli ane, sa ofo atu e se tasi o polofesa ia te ia se galuega o le tata fafie e totogi ai lona pili. Sa i ai nisi, na latou maua tala i le lelei o lana tata fafie, sa latou faafaigaluegaina foi o ia e tata a latou fafie. Sa oo ina ua iloa, ua leai se taimi e alu ai i le kolisi, ma sa faamalieina o ia i le avea ai ma se tata fafie ua faamanuiaina.

O se tulaga foi lea ua maua ai le toatele o i tatou. Na tatou o mai i le lalolagi mo se faamoemoega patino—o le galulue lea mo o tatou lava faaolataga, a tuu i se isi faaupuga, ia saunia ai mo le olaga a sau, lea e faavavau. O nisi o i tatou ua foliga ua galo le faamoemoega sa i o tatou luma, ma ua faamalilieina lava i la tatou sailiga mo le oa po o le tamaoaiga ma tulaga lauiloa lea e maua i le olaga, i se isi faaupuga, ua fiafia lava pe ua faamalieina i le na ona “tataina o fafie.”⁵

Talosia ia o i tatou ua i ai molimau [ia Iesu]…mai o tatou loto, ia tagi atu i lo tatou Tama: “Le Alii e, se a le mea e te finagalo i ai ou te faia?” [Galuega 9:6.]

Ma afai tatou te tatalo atu i le maelega atoatoa ma le faatuatua, ona oo mai ai lea ia i tatou mai tusitusiga paia o le tali i lena olega ma le agaga tatalo. Ua faatele ona oo mai le tali, o lea taimi ma lea taimi, o mea uma tatou te fai, e tatau ona faia “ma le manatu tasi i le mamalu o le Atua.” [MFF 82:19.] O le a le mamalu o le Atua? Na ta’u atu e le Alii ia Mose:

“… o la’u galuega ma lo’u mamalu lenei—ia faataunuu le faaofuina o le tagata i le tino ola pea ma le ola faavavau.” (Penina Tau Tele, Mose 1:39.)

Faatasi ma le i ai pea lava pea o lena sini i o tatou luma, ma le vaaia o āga uma i o tatou olaga, o faaiuga uma tatou te faia a o faatulaga atu agai i le atinaeina o se olaga e mafai ai ona tatou ulufale atu i le afioaga o le Alii ma lo tatou Tama Faalelagi, ina ia maua ai le ola faavavau, pe o le a la le tele o se atamai o i ai i le tele o mea i le olaga.⁶

Mai le tele o mai, mai foi i tusitusiga a taitai musuia o le Ekalesia, ma faamatalaga tusitusia mai le poto salalau, e mafai ona faauigaina le ola faavavau o se olaga i le afioaga o na Tagata ua faavavau, o le Atua le Tama ma Lona Alo o Iesu Keriso. Ina ia faapuupuu lena uiga, atonu e mafai ona tatou faapea o le ola faavavau o le soifua lea o le Atua. …

Ina ia i’u ina ausia lenei mamalu faaselesitila, e tatau ona avea pea ma sailiga e lē muta a tagata soifua uma.⁷

O outou uma lava…e tatau ona tutu i luma “o le nofoa faamasino o Lē Paia o Isaraelu…ona faamasinoina ai la o i latou i le faamasinoga paia a le Atua.” (2 Nifae 9:15.) Ma e tusa ai ma le faaaliga ia Ioane, “Ona fofola lea o tusi; ua fofola foi ma le tasi tusi, o le tusi lea o le ola; ona faamasinoina ai lea o e na oti i mea ua tusia i tusi, e tusa ma a latou amio.” (Faaa. 20:12.) O “tusi” o loo tautala i ai, o faamaumauga ia [o a outou amio po o galuega] o loo teuina i le lalolagi…O le tusi o le ola o le faamaumauga lea o loo teuina i le lagi.” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 128:7.) O outou na ola i ni olaga amiotonu ma ua oti e aunoa ma le avea ma ni auauna a le agasala, pe o ē foi ua salamo atoatoa ai a outou agasala, o le a ulufale atu i le “malologa o le Alii,” o lea malologa foi “o le atoatoaga lea o le mamalu o le Alii.” [Tagai MFF 84:24.]⁸

Ua ta’u mai ia te i tatou mai tusitusiga musuia “o a tatou upu e ta’usalaina ai i tatou (pe faaeaina ai foi i tatou), e ta’usalaina foi i tatou i a tatou galuega (pe siitia ai foi i tatou)…[tagai Alema 12:14], pe a tatou faafesagai ma le Faamasino Sili o i tatou uma, e faamoemoe ina ia tatou mauaina le faamalo a le Matai: “Ua lelei ia, le auauna lelei e, ma le faamaoni.” [Mataio 25:21.] E eseese ma mataupu masani a isi lotu, e faapea o le Aposetolo o Peteru o le leoleo lea o le faitotoa i le isi olaga, ae ua ta’uina mai ia te i tatou “o le leoleo o le faitotoa o Lē Paia o Isaraelu lea; na te le tofia foi i ai se auauna” (2 Nifae 9:41.)⁹

O le seoli aupito tele e mafai ona pagatia ai se tasi o le mu lea o ona manatu. Ua ta’uina mai i mau o ona manatu o le a ta’usalaina ai o ia, e i ai foi le manatu pupula i lona olaga uma (tagai Alema 12:14; 11:43). Tou te manatua o loo ta’ua i tusitusiga paia le tusi o le ola a le Tamai Mamoe, o se faamaumauga lea o le olaga o le tagata o loo teuina i le lagi. … O le a faamasinoina tagata e tusa ai ma faamaumauga na teuina o o tatou olaga. (Tagai MFF 128:6–7.) O lea, pe a tatou le mauaina lena tulaga aupito maualuga o le mamalu ma tatou iloaina mea ua tatou lē maua, o le a mu ai o tatou manatu ma lagona, ma o le a sili atu ona leaga nai lo soo se ituaiga afi faaletino ou te manatu e mafai ona puapuagatia ai se tagata.¹⁰

Pe a tatou pasi atu i faitotoa o le oti… o le a Ia fetalai mai ia te i tatou, “Na outou tauaveina lo’u igoa. O le a le mea ua outou faia i lo’u igoa? Pe ua outou faamāina ea le suafa o le Alii o Iesu Keriso, i le avea ai ma se tasi o la’u ekalesia?” Manatu faalemafaufau i se pupula faanoanoa, manatu faalemafaufau i le lulu o Lona ao ona liliu lea ma toe savali ese. … Ae manatu faalemafaufau foi pe a tatou feiloai ma Ia ona susulu mai ai lea o le fiafia i Ona fofoga. Ua Ia fofola mai ona aao, ma fetalai mai, “Lo’u atalii e, lo’u afafine, sa e faamaoni i le fogaeleele. Sa e tausia le faatuatua. Ua mae’a au galuega. O loo i ai nei se palealii ua saunia mo oe i lo’u malo.” [Tagai 2 Timoteo 4:7–8.] Ou te le manatua se isi tulaga faaeaea i le lalolagi atoa e sili atu i lo lena tulaga e taliaina ai i le afioaga o le Silisiliese, i lena lalolagi a sau. ¹¹

Ua tõina mai e le Alii ia i tatou ni nai aso po o ni nai vaiaso po o ni nai tausaga a o gasolo pea le taimi—e le afaina pe o le a le umi—aua i le tausiga o tusi a le Silisiliese, e taua aso taitasi o sauniuniga. Sa tusia e se tasi perofeta, “E tatau i tagata ona sauniuni i lenei olaga e fetaiai ma le Atua; ioe, faauta, o le aso o lenei olaga, o le aso lea e tatau ona fai ai e tagata a latou galuega. … Aua faauta, afai ua uma ona outou faatuai i le aso o lo outou salamo e oo lava i le oti, … o le tiapolo… na te faamaufaailogaina outou mona.” (Alema 34:32, 35.)¹²

E tatau ona tatou manatua e leai se eseesega tele pe tatou te vave oti a o laiti pe faamatuā tagata foi, o le mea aupito taua e lē o le taimi e oti ai, ae pe o le a le tulaga o i ai lo tatou sauniuni pe a oti. O se aso lenei o sauniuniga a tagata e fetaiai ma lo latou Atua. E maoae ma alofa mutimutivale o Ia ina ua ia faatagaina mai se taimi e faanofo vaavaaia ai i tatou, ma o le taimi foi lea e tatau ai i le tagata ona faaatoatoaina o ia lava.¹³

O le asō, o le taimi lea e amata ai ona tatou suesue i o tatou loto. Pe ua e iloa ea o lē fea poloaiga e aupito sili ona taua ia te oe i le asō?…Pe o le a amata ea ona e galue ai i le asō? Pe o le a e faatalitali seia i’u ina tuai tele? Fai mai se tamaitiiti, “Afai e avea a’u ma tama matua, ona ou faia lea.” Ma o le a le uiga o lena mea? Pe a avea o ia ma tama matua,…ona ia fai mai lea, “Pe a ou faaipoipo, ona ou faia lea o lea mea ma lea mea.” A oo ina uma ona faaipoipo o ia, ona suia uma ai lea, ma faapea, “Ia se’i ou litaea.” Ma a oo foi ina litaea, ona agi mai ai lea o se matagi malosi ma taia ai o ia ona faafuasei ai lea ona ia iloa a ua tuai, ua leai uma ni ana mea. Ae ua tuai tele. Ae sa tele le taimi na ia maua i lona olaga atoa. Ae na te le’i faaaogaina. O le mea lea, o le asō, o le aso lea ua tatau ai ona tatou amata ona fai se fuafuaga, ae le’i tuai.¹⁴

[Ua ou toe manatua ai] se tala na faamatala mai ia te au i Atumotu o Hawaii i le taumafanafana talu ai e uiga i se teineitiiti na o ma lana uo i lona aiga. Sa taaalo i la’ua iina, a o faaaluina e le tinamatua le tele o le taimi e faitau ai le Tusi Paia i le fale. O taimi uma lava e sau ai lea teineitiiti o lo latou tuaoi, o la lava e faitau le Tusi Paia a le tinamatua, ona i’u lava lea ina fai atu i le afafine o le tama a le tinamatua, “Aisea e faaalu ai e lou tina le tele o lona taimi e faitau ai le Tusi Paia?” Ma sa tali ane lea teineitiiti, “Oi, o loo suesue loloto ma faatopetope tinamatua mo le suega faaiu.”

Ia, e le sese lava o ia. Ma ou te manatu e tatau ia i tatou uma lava ona mafaufau atili i le taua o le suesue loloto ma faatopetope mo le suega faaiu.¹⁵

O le a le umi talu ona e toloina le aso e te salamo ai mai au amio sese? O le faamasinoga o le a tatou feagai o le a faia i luma o le Faamasino Amiotonu, o le a ia silasila i mea tatou te gafatia ma mea foi e le tatau ona tatou oo atu i ai, o o tatou avanoa ma mea tatou te vaivai ai. O le tagata e agasala ma ua salamo ma tumu ai lona olaga i taumafaiga lelei, e mafai ona lē tele ni mea na te misia i lena aso o le faamasinoga amiotonu e pei o lē, e ui ina lē faia se agasala matuia, ae ua toilalo ma le faanoanoa ona o le lē faia o mea na te gafatia ona fai, ma maua foi le avanoa e fai ai ae lē faia.¹⁶

A o tatou nonofo ai iinei i le asō, ma mafaufau loloto i o tatou olaga, manatu faapea ua i ai se mea e tatau ona tupu pe a tatou tuua lenei faapotopotoga, ma faamuta ai o tatou ola. Pe o i ai ea se galuega e le’i maea e tatau ona e faia a o le’i oo mai lena taimi? Pe o i ai ea ni tagata o i le isi itu o loo faatalitali mai ia te oe, ma o le a e mitamita e feiloai atu i ai pe afai e te faia ni mea patino e le’i maea ma e tatau ona e faia i le asō? Pe ua e saunia ea e feiloai atu i o outou aiga iina, ina ua e faia mea uma e te mafaia mo le fiafia o lo latou lumanai? Pe o i ai ea ni au agasala e tatau ona e salamo ai ae e te le’i foi atu i le maota o Lē na foai atu ia te oe le ola?¹⁷

O le olaga lenei, ua tofu maua e i tatou uma le avanoa e filifili ai ituaiga tulafono na tonu ia i tatou e usitaia. O loo tatou ola nei ma usiusitai i tulafono faaselesitila e mafai ai ona avea i tatou ma ni uso o le mamalu selesitila, pe o tatou ola nei foi i tulafono terasitila e mafai ai ona avea i tatou ma ni sui mo le … mamalu terasitila, po o tulafono telesitila. O le nofoaga o le a tatou nonofo ai i lalolagi e faavavau o le a fuafua lava i le ituaiga usitai tatou te tuu atu i tulafono o nei malo eseese i le taimi o loo tatou ola ai nei i luga o le fogaeleele.¹⁸

E faapefea ona sauniuni e fetaiai ma le Alii? … Na fetalai mai le Alii, “O lea, ia outou faapaiaina ai outou lava ina ia tasi o outou mafaufau i le Atua, ma o le a oo mai foi aso tou te vaai ai ia te ia; … o le a fai foi lena mea i lona lava aso tatau, ma i lona lava ala, e tusa ma lona lava finagalo.” (MFF 88:68.) O le fua faatatau lea na ia tuuina mai ia te i tatou i se faaaliga …, “E moni, ua faapea maile Alii: O le a oo i tagata taitoatasi o lē lafoai ana agasala ma sau ia te au, ma valaau mai i lo’u igoa, ma usiusitai i lo’uleo, ma tausi mai i a’u poloaiga, o le a vaai i o’u mata ma iloa o loo i ai au.” [MFF 93:1.]¹⁹

O le lagi, e pei ona tatou manatu pea i ai, o le nofoaga lea e nonofo ai e amiotonu, pe a o latou tuua lenei olaga, ma oe le nofoaga foi e afifio ai le Atua ma Keriso. O lea tulaga fiafia na ta ’ua ai e le Aposetolo o Paulo, “O mea e le i vaaia e mata, e lei lagona foi e taliga, e lei oo foi i le loto o se tagata, o mea ia ua saunia e le Atua mo i latou o e alolofa ia te ia.” (1 Korinito 2:9)²⁰

O le toatele o tagata latou te manatu o le tulaga faamanuiaina o le tele lea o ni mea, ae peitai, i fanau taitasi lava ia a le Atua, o le [tulaga faamanuiaina] o le maua lea i le iuga o le afioaga o le Atua ma mafuta lelei ai ma ia.²¹

E na o le tasi lava le faamoemoega e tusa ai ma le galuega a lo tatou Tama, ma o lea faamoemoega, a oo i le iuga pe a maea a tatou galuega i lenei lalolagi, pe i se taimi puupuu po o se taimi umi, a ua tatou faatoilaloina foi le lalolagi ma mauaina le aia tatau i lena nofoaga ua taua o le Malo Selesitila.²²

O le tagata e ola… agavaa mo se molimau o loo soifua le Atua ma o Iesu o le Keriso, ma o loo naunau e fesootai atu ia te Ia e fesili pea lava pea ina ia iloa pe o tusa lona finagalo ma mea o loo ia faia, o le tagata lea o loo ola i le tulaga atoatoa e tatau ona i ai i le olaga nei, ma o loo sauniuni foi mo le lalolagi selesitila, o le ola ai lea e faavavau ma lona Tama Faalelagi.²³

Ou te fia faamanatu atu foi ia te outou ina ia manatunatu loloto i le folafolaga ofoofogia a le Alii mo i latou uma o ē faamaoni:

“Afai foi tou te manatu tasi i lo’u mamalu, o le a faatumuina o outou tino atoatoa i le malamalama, o le a leai foi se pouliuli ia te outou; o le tino foi ua faatumuina i le malamalama e malamalama i mea uma.” (MFF 88:67.)

O tagata taitoatasi e sailiili, e mafai foi ona maua tonu e ia mo ia lava lena molimau e lē mafaamaluelueina, ma o le a faatumauina ai ma le mausali ona vae i le ala e tau moni atu i le sini mamalu o le tino ola pea ma le ola e faavavau, o la’u tatalo lea ma le lotomaualalo.²⁴