Învățături ale președinților
Capitolul 7 Joseph şi Hyrum Smith: martori ai lui Hristos


Capitolul 7

Joseph şi Hyrum Smith: martori ai lui Hristos

„Ne ridicăm glasurile pline de recunoştinţă pentru viaţa şi slujirea profetului Joseph Smith, a lui Hyrum Smith, patriarhul, precum şi pentru cele ale profeţilor, apostolilor şi femeilor şi bărbaţilor neprihăniţi care au clădit pe temelia stabilită de ei.”

Din viaţa lui Joseph Fielding Smith

Încă de când era foarte tânăr, Joseph Fielding Smith a ştiut că familia sa avea o legătură foarte specială cu profetul Joseph Smith. El a fost inspirat de exemplul bunicului său, Hyrum Smith, fratele mai mare şi prietenul fidel al profetului Joseph. Hyrum a slujit cu credinţă alături de fratele său, în calitate de conducător în cadrul Bisericii. El a ajutat, de asemenea, la publicarea Cărţii lui Mormon şi a fost chemat să fie unul dintre cei opt martori ai cărţii. La data de 27 iunie 1844, Joseph şi Hyrum au fost martirizaţi în Carthage, Illinois, pecetluindu-şi mărturiile despre Salvator şi Evanghelia Sa. „În viaţă nu au fost despărţiţi şi în moarte nu au fost separaţi!” (D&L 135:3).

Joseph Fielding Smith nu i-a cunoscut niciodată pe bunicii săi Smith. Cu mult timp înainte ca el să se fi născut, bunicul său Hyrum a fost martirizat. Soţia lui Hyrum, Mary Fielding Smith, a murit, de asemenea, de tânără. Joseph Fielding Smith a spus: „Nu am cunoscut-o niciodată pe bunica mea Smith. Am regretat mereu acest lucru, deoarece ea a fost una dintre cele mai nobile femei care au trăit vreodată, însă am cunoscut-o pe buna ei soră, mătuşa mea Mercy Thompson, şi, în copilărie, obişnuiam s-o vizitez acasă la ea şi să stau pe genunchii ei, timp în care îmi spunea povestiri despre profetul Joseph Smith şi, o, cât de recunoscător sunt pentru acea experienţă!”1.

Joseph Fielding Smith a învăţat, de asemenea, din exemplul tatălui său, Joseph F. Smith, care l-a cunoscut personal pe profetul Joseph Smith. Despre tatăl său, Joseph Fielding Smith a spus: „Nu a existat nicio urmă de îndoială sau de nesiguranţă în mărturia lui. Acest lucru se observa îndeosebi când el vorbea despre divinitatea Salvatorului nostru sau despre misiunea profetului Joseph Smith”2.

Aceste exemple şi învăţături l-au ajutat pe Joseph Fielding Smith să aibă, în copilăria lui, o mărturie despre Evanghelia restaurată. „Nu-mi amintesc să fi existat vreun moment în care să nu fi crezut în misiunea Domnului şi Salvatorului nostru Isus Hristos sau în misiunea profetului Joseph Smith”3, a spus el ulterior. Când propovăduia Evanghelia, uneori, el îşi depunea mărturia folosind exemple din familia lui: „Îl iubesc pe profetul Joseph Smith? Da, îl iubesc, la fel cum l-a iubit şi tatăl meu înaintea mea. Îl iubesc, deoarece el a fost slujitorul lui Dumnezeu şi datorită restaurării Evangheliei, precum şi datorită beneficiilor şi binecuvântărilor de care avem parte eu şi familia mea şi dumneavoastră şi familiile dumneavoastră prin intermediul binecuvântărilor care au fost revărsate asupra acestui bărbat şi a celor care îl susţineau”4.

Deşi preşedintele Smith a fost recunoscător pentru învăţăturile şi moştenirea familiei sale, el a avut propria-i mărturie. El a spus: „Mereu am fost recunoscător pentru mărturia, pe care am primit-o prin intermediul Spiritului Domnului, că Joseph Smith, profetului lui Dumnezeu, a fost chemat să fie conducătorul dispensaţiei plenitudinii timpurilor”5. Cu altă ocazie, el a depus mărturie: „Eu ştiu, prin darul lui Dumnezeu, că Joseph Smith, în anul 1820, I-a văzut cu adevărat pe Tatăl şi pe Fiul; că Tatăl L-a prezentat pe Fiul Său; că Fiul i-a vorbit, l-a întrebat ce dorea să ştie şi l-a sfătuit; i-a spus ce să facă promiţându-i că, în cele din urmă, va primi mai multă cunoaştere şi că plenitudinea Evangheliei, care nu exista pe faţa pământului în acel moment, avea să fie restaurată”. Apoi, el a depus mărturie că toţi oamenii pot primi aceeaşi mărturie: „Fiecare suflet de pe faţa pământului care are dorinţa de a şti are acest privilegiu, căci fiecare suflet care se va umili şi care, cu umilinţă şi credinţă profunde şi cu un spirit smerit, se duce în faţa Domnului, va ajunge să cunoască aceasta la fel de bine precum ştie că trăieşte”6.

Învăţături ale lui Joseph Fielding Smith

1

Două subiecte au fost foarte importante pentru preşedintele Joseph Fielding Smith: acela că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu şi acela că Joseph Smith a fost profet.

Noi creăm o legătură între numele Isus Hristos şi Joseph Smith. Hristos este Domnul; El a înfăptuit jertfa ispăşitoare; El este învierea şi viaţa; prin intermediul Lui, toţi oamenii vor fi ridicaţi în nemurire, iar cei care cred şi se supun legilor Sale vor dobândi şi viaţa eternă.

Joseph Smith a fost un profet, chemat în aceste zile din urmă pentru a primi, prin revelaţie, adevărurile Evangheliei care duc la salvare şi pentru a fi administratorul legal, având putere de sus, care să administreze rânduielile Evangheliei.

Deoarece aceste adevăruri revelate prin intermediul lui sunt cele care vor ajunge la fiecare naţiune înainte de cea de-a Doua Venire, nu este de mirare că Moroni i-a spus lui Joseph Smith că „numele [lui] va fi ţinut de bine şi de rău printre toate naţiunile, neamurile şi limbile sau va fi pomenit şi de bine şi de rău printre toate popoarele” [Joseph Smith – Istorie 1:33].

Nici nu este de mirare că, ulterior, Domnul i-a spus profetului: „Marginile pământului vor întreba de numele tău şi proştii îşi vor bate joc de tine şi iadul se va dezlănţui împotriva ta;

În timp ce aceia care au inima pură şi înţelepţii şi nobilii şi virtuoşii vor căuta permanent sfat şi autoritate şi binecuvântări din mâna ta” (D&L 122:1–2).

Marginile pământului încep, acum, să întrebe de numele lui Joseph Smith şi mulţi oameni, din multe naţiuni, se bucură de Evanghelia restaurată prin intermediul lui.

Încă de la începutul acestei dispensaţii, mărturia despre Isus, aşa cum i-a fost revelată lui Joseph Smith, a fost propovăduită în Statele Unite, Canada, Marea Britanie, cea mai mare parte a Europei şi în Insulele Pacificului.

În ultimii ani, lucrarea a avut un progres aproape incredibil în Mexic, în ţările din America Centrală şi în America de Sud.

Iar Asia este acum [în anul 1971] deschisă mesajului Evangheliei într-un mod care întrece orice a existat în trecut. Biserica este stabilită în Japonia şi Coreea, în Taiwan şi Hong Kong şi începem să facem muncă misionară în Thailanda, Singapore şi Indonezia.

Şi, prin înţelepciunea Domnului, va veni ziua când alte naţiuni, care acum nu primesc mesajul adevărului, ne vor deschide porţile, iar vârstnicii lui Israel vor intra pentru a le spune celor cu inima sinceră despre Hristos şi despre Evanghelia împărăţiei Sale, care există pe pământ, în aceste zile, prin intermediul profetului Joseph Smith.7

Joseph Smith este revelatorul cunoaşterii despre Hristos şi despre salvare pentru lumea din ziua de astăzi şi pentru această generaţie.8

Două subiecte au fost întotdeauna foarte importante pentru mine. Acela că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, care a fost răstignit pentru păcatele lumii, precum şi acela că Joseph Smith a fost un profet chemat şi însărcinat să inaugureze dispensaţia plenitudinii timpurilor. Acesta este mesajul meu către lume.9

2

Domnul l-a chemat pe Joseph Smith să fie conducătorul acestei dispensaţii glorioase.

Joseph Smith… a răspuns şi, sub îndrumarea mesagerilor sfinţi, a făcut pregătirile necesare pentru întemeierea împărăţiei lui Dumnezeu şi pentru această lucrare minunată şi pentru acest miracol, astfel încât lumea să poată fi pregătită pentru venirea Domnului.10

Imagine
The Prophet Joseph Smith, Jr. in the Sacred Grove (in Manchester, New York) when he received the First Vision. Joseph is depicted kneeling before God the Father and Jesus Christ. Both God the Father and Christ are portrayed wearing white robes. The Father is presenting Christ to Joseph. There are trees in the background. (Joseph Smith - History 1:15-20)

„Joseph Smith a fost un profet chemat şi însărcinat să inaugureze dispensaţia plenitudinii timpurilor.”

Eu ştiu că el [Joseph Smith] a fost chemat, însărcinat de către Tatăl nostru din Cer; că el a primit revelaţie şi îndrumare de la Fiul lui Dumnezeu şi acestea au ca scop ajutarea şi binecuvântarea tuturor oamenilor, dacă aceştia le acceptă.11

Nu există nicio urmă de îndoială în mintea mea cu privire la faptul că Domnul l-a ridicat pe Joseph Smith să fie profet şi i-a dat revelaţii, porunci, i-a deschis cerurile şi l-a chemat să fie conducătorul acestei dispensaţii glorioase. Sunt total convins că, în tinereţea lui, când s-a dus afară să se roage, el I-a văzut pe Dumnezeu Tatăl şi pe Fiul Său, Isus Hristos, şi s-a aflat, cu adevărat, în prezenţa Lor; în mintea mea, nu există nicio îndoială – eu ştiu că acest lucru este adevărat. Ştiu că, ulterior, a fost vizitat de mai multe ori de către Moroni, a primit Preoţia aaronică de la Ioan Botezătorul care şi-a aşezat mâinile pe capul lui, a primit Preoţia lui Melhisedec, în acelaşi fel, de la Petru, Iacov şi Ioan şi că Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă a fost organizată în ziua a şasea a lunii aprilie a anului 1830, prin poruncă divină.12

Când a ales un reprezentant care să fie conducătorul acestei „[minunate lucrări] care va veni foarte curând printre copiii oamenilor” [vezi D&L 4:1], Domnul nu a ales pe cineva versat în învăţăturile şi tradiţiile lumii. Căile Sale nu sunt căile omului, nici gândurile Sale nu sunt ca gândurile oamenilor [vezi Isaia 55:8]. O persoană educată în învăţăturile lumii ar fi avut mult prea multe tradiţii şi filozofii omeneşti care ar fi abătut-o de la adevăr. În marea Sa înţelepciune, Domnul a ales un copil simplu – un băiat în vârstă de paisprezece ani. Acestui tânăr, Domnul i-a revelat plenitudinea Evangheliei pe care lumea nu ar fi primit-o din cauza necredinţei. De-a lungul anilor de îndrumare divină – căci el a fost instruit de mesageri veniţi din prezenţa Domnului – acest tânăr, Joseph Smith, a fost pregătit să conducă lucrarea de restaurare a Evangheliei şi de clădire a împărăţiei lui Dumnezeu.13

3

Domnul a spus că această generaţie va primi cuvântul Său prin intermediul profetului Joseph Smith.

În fiecare eră în care Evanghelia este pe pământ, aceasta trebuie să le fie revelată profeţilor Domnului, iar ei trebuie să fie chemaţi în calitatea de administratori legali care să înfăptuiască şi să coordoneze înfăptuirea rânduielilor necesare salvării pentru semenii lor.

Joseph Smith este profetul pe care Domnul l-a chemat în aceste zile pentru a restaura adevărurile privind salvarea şi pentru a primi cheile şi puterile de a administra aceste adevăruri salvatoare.

Domnul i-a spus: „Această generaţie va avea cuvântul Meu prin intermediul tău” (D&L 5:10). Şi, apoi, referindu-se la Evanghelia restaurată prin intermediul lui Joseph Smith, Domnul a spus: „Această Evanghelie a împărăţiei va fi predicată în toată lumea, pentru a fi o mărturie pentru toate naţiunile; şi, atunci, va veni sfârşitul sau distrugerea celor răi” [Joseph Smith – Matei 1:31].14

Eu spun acum –

că Joseph Smith este cel spre care trebuie să se uite toţi oamenii din aceste zile pentru a afla adevărul despre Hristos şi Evanghelia Sa;

că, în cele din urmă, numele acestui profet va fi cunoscut în fiecare colţ al pământului şi printre toţi oamenii;

că cei cu inima sinceră îl vor accepta ca profet şi-L vor preaslăvi pe Domnul pe care el L-a făcut cunoscut;

că Biserica pe care el a organizat-o ca urmare a poruncii divine prosperă pentru că urmează revelaţiile care au fost primite prin intermediul lui;

şi că toţi cei care cred învăţăturile lui Joseph Smith şi care le urmează vor ajunge să ştie că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu care a fost răstignit pentru păcatele lumii.

Tot aşa cum ştiu că Isus este Hristosul – şi, anume, prin revelaţie de la Spiritul Sfânt – la fel ştiu că Joseph Smith este, a fost şi va fi mereu un profet al lui Dumnezeu…

În spiritul mărturiei şi recunoştinţei, împărtăşesc următoarele cuvinte din Doctrină şi legăminte: „Joseph Smith, profetul şi văzătorul Domnului, a făcut pentru salvarea oamenilor din această lume mai mult decât oricare alt om care a trăit în ea, cu excepţia unică a lui Isus” (D&L 135:3).15

4

Joseph Smith şi fratele său, Hyrum, au fost uniţi, atât în viaţă, cât şi în moarte.

Sunt recunoscător pentru restaurarea adevărului etern în această ultimă dispensaţie a Evangheliei; pentru misiunea şi slujirea lui Joseph Smith, profetul, şi pentru cele ale bunicului meu, Hyrum Smith, patriarhul; precum şi pentru faptul că cheile împărăţiei lui Dumnezeu au fost încredinţate din nou omului pe pământ.16

Imagine
Hyrum with his arm around Joseph with men pulling a boat ashore behind them.

Joseph şi Hyrum Smith: „În viaţă nu au fost despărţiţi şi în moarte nu au fost separaţi!” (D&L 135:3).

„Şi, din nou, adevărat îţi spun ţie, binecuvântat este slujitorul meu, Hyrum Smith; pentru că, Eu, Domnul, îl iubesc datorită integrităţii inimii sale şi pentru că el iubeşte ceea ce este drept înaintea Mea, spune Domnul.” [D&L 124:15]

Cine nu ar fi fericit să i se acorde atât de multă încredere şi să fie lăudat, toate acestea venind din partea Domnului? Hyrum Smith s-a numărat printre primii botezaţi în această dispensaţie. De-a lungul vieţii sale, el a stat alături de fratele său Joseph şi l-a întărit încurajându-l şi dând dovadă de credinţă şi dragoste devotată. Hyrum a fost un om cu o inimă de o blândeţe deosebită. El a fost foarte umil şi l-a iubit pe fratele său mai mult decât şi-a iubit propria-i viaţă. Acest lucru se vede şi în modul în care a murit, el fiind martirizat. El nu se temea să apere adevărul. Într-adevăr, el „a îndrăgit ceea ce este drept”.

Hyrum Smith s-a născut în a noua zi a lunii februarie, în anul 1800, şi era cu aproape şase ani mai mare decât profetul. Joseph Smith nu a avut parte de nicio onoare de care să nu fi avut parte şi Hyrum, care s-a bucurat alături de fratele său de toate binecuvântările pe care Domnul le-a revărsat asupra lui. Aceeaşi dragoste frăţească a fost arătată de către profetul Joseph faţă de fratele său, Hyrum. Ei au avut parte de aceleaşi necazuri şi bucurii. Aceleaşi persecuţii s-au abătut asupra amândurora. Ei au fost aruncaţi în aceleaşi temniţe din cauza Evangheliei şi, când timpul pecetluirii mărturiei lor a sosit, au fost martirizaţi împreună. „În viaţă nu au fost despărţiţi şi în moarte nu au fost separaţi!” [D&L 135:3]…

Iată un omagiu venit din partea profetului: „Frate Hyrum, ce inimă credincioasă ai! O, fie ca Eternul Iehova să te încununeze cu binecuvântări veşnice ca răsplată pentru grija pe care ai avut-o pentru sufletul meu! O, ce multe sunt tristeţile pe care le-am împărtăşit şi, din nou, ne găsim încătuşaţi de mâna neînduplecată a asupririi. Hyrum, numele tău va fi scris în cartea legii Domnului pentru ca cei care vin după tine să privească şi să-şi modeleze lucrările lor după lucrările tale”.

Mai departe, profetul a spus: „M-aş ruga în inima mea ca toţi fraţii mei să fie ca preaiubitul meu frate Hyrum, care are blândeţea unui miel şi integritatea lui Iov, pe scurt, modestia şi umilinţa lui Hristos; şi eu îl iubesc cu acea dragoste care este mai puternică decât moartea, căci nu am avut niciodată vreun motiv să-l cert şi nici el pe mine”.17

5

Joseph şi Hyrum Smith şi-au pecetluit mărturiile cu propriul sânge.

Bunicul meu, patriarhul Hyrum Smith, a fost chemat să deţină cheile acestei dispensaţii împreună cu profetul Joseph, fratele lui mai mic. Domnul a spus că orice vorbă trebuie să fie sprijinită pe mărturia a doi martori [vezi 2 Corinteni 13:1]…

Joseph Smith nu ar fi putut să reziste singur, lucrarea sa ar fi eşuat, tot aşa cum lucrarea Salvatorului a avut nevoie de confirmarea unui alt martor, şi cine altcineva ar fi putut mărturisi pentru Hristos dacă nu Tatăl Lui? [Vezi Ioan 8:12–18.] Şi astfel, Domnul a chemat un alt om care să fie alături de Joseph Smith şi care să deţină cheile salvării în această dispensaţie, în calitate de martor alături de el…

Pe lângă faptul că [Hyrum] a fost chemat să devină patriarhul Bisericii, ceea ce a fost dreptul lui de întâi născut, Domnul i-a mai spus:

„Şi, începând de acum, Eu îl desemnez să fie profet, văzător şi revelator pentru Biserica Mea, la fel ca şi slujitorul Meu Joseph;

Pentru ca să poată acţiona, de asemenea, în armonie cu slujitorul Meu Joseph; şi pentru ca el să primească sfaturi de la slujitorul Meu Joseph, care îi va arăta cheile prin care poate cere şi primi, şi poate fi încoronat cu aceeaşi binecuvântare, şi slavă, şi onoare, şi preoţie, şi cu darurile preoţiei, care odată i-au fost date aceluia care era slujitorul Meu, Oliver Cowdery;

Pentru ca slujitorul Meu, Hyrum, să poată depune mărturie despre lucrurile pe care i le voi arăta, pentru ca numele său să fie ţinut în amintire onorabilă din generaţie în generaţie, în vecii vecilor” [D&L 124:94–96].

Conform acestei chemări şi porunci, profetul Joseph Smith i-a conferit lui Hyrum Smith toate cheile, toată autoritatea şi toate darurile preoţiei pe care el, profetul, le deţinea şi care, în trecut, fuseseră deţinute de Oliver Cowdery. Domnul i-a revelat, de asemenea, lui Hyrum Smith tot ceea ce era necesar pentru a-l face complet şi, în toate aspectele, un martor alături de fratele său, Joseph, în calitatea acestuia de profet, văzător, revelator şi preşedinte al Bisericii, şi să fie pentru tot timpul acestei vieţi şi pentru toată eternitatea la conducerea acestei dispensaţii alături de fratele său Joseph, un martor al lui Isus Hristos.18

Alături de fratele său, bunicul meu, patriarhul Hyrum Smith, el [Joseph Smith] şi-a pecetluit mărturia cu propriul sânge, în închisoarea Carthage. Şi eu, de asemenea, doresc să fiu un instrument în mâinile Domnului care să anunţe marginile pământului că salvarea este din nou disponibilă, deoarece Domnul a ridicat un văzător puternic, în această perioadă, pentru a întemeia din nou împărăţia Sa pe pământ.19

Imagine
Room in Carthage jail seen on slant; men with guns come through door; Joseph is heading for window which reveals crowd below; painting is bathed in reddish hues.

Împreună, Joseph şi Hyrum Smith şi-au pecetluit mărturiile cu propriul sânge.

Ne ridicăm glasurile pline de recunoştinţă pentru viaţa şi slujirea profetului Joseph Smith, a lui Hyrum Smith, patriarhul, precum şi pentru cele ale profeţilor, apostolilor şi femeilor şi bărbaţilor neprihăniţi care au clădit pe temelia stabilită de ei.20

Sugestii pentru studiu şi predare

Întrebări

  • Preşedintele Smith a vorbit despre membri ai familiei care au ajutat la dezvoltarea mărturiei lui în copilărie despre misiunea lui Joseph Smith (vezi „Din viaţa lui Joseph Fielding Smith”). Ce putem face pentru a-i ajuta pe copii să dobândească o mărturie despre misiunea profetului Joseph Smith?

  • Ce legături există între numele Isus Hristos şi Joseph Smith? (Vezi secţiunea 1.) Ce influenţă a avut slujirea profetului Joseph Smith asupra mărturiei dumneavoastră despre Salvator şi Evanghelia Sa?

  • Cugetaţi asupra comentariilor preşedintelui Smith despre faptul că Domnul l-a chemat pe Joseph Smith şi nu „pe cineva versat în învăţăturile şi tradiţiile lumii” (secţiunea 2). Cum ne ajută înţelegerea acestui lucru atunci când ne simţim nepotriviţi pentru a ne îndeplini responsabilităţile?

  • În secţiunea 3, preşedintele Smith citează Doctrină şi legăminte 5:10 şi 135:3. Cum aţi explica aceste versete cuiva care nu este familiarizat cu misiunea lui Joseph Smith?

  • Ce puteţi învăţa din relaţia dintre Joseph Smith şi fratele său, Hyrum? (Vezi secţiunea 4.)

  • Ce simţiţi când vă gândiţi la faptul că Joseph şi Hyrum Smith şi-au pecetluit mărturiile cu propriul sânge? (Vezi secţiunea 5.) Cum le putem onora sacrificiile?

Scripturi suplimentare

Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Genesa 50:30–31; 2 Nefi 3:5–15; D&L 11:11–26; 76:22–24; 135

Ajutor pentru predare

O modalitate de a încuraja învăţarea sârguincioasă este aceea de a asculta cu atenţie atunci când cineva adresează o întrebare sau când cineva face un comentariu. „A asculta este o exprimare a dragostei. Deseori, necesită sacrificiu. Când îi ascultăm cu adevărat pe ceilalţi, renunţăm deseori la ceea ce vrem să spunem pentru ca ei să se poată exprima” ( Predarea, nu este chemare mai mare [1999], p. 66).

Note

  1. În Conference Report, apr. 1962, p. 44.

  2. În Bryant S. Hinckley, „Joseph Fielding Smith”, Improvement Era, iunie 1932, p. 459.

  3. În Conference Report, apr. 1962, p. 44.

  4. În Conference Report, apr. 1960, p. 73.

  5. În Conference Report, apr. 1962, p. 45.

  6. În Conference Report, oct. 1949, p. 88–89.

  7. În Conference Report, oct. 1970, p. 6.

  8. „The First Prophet of the Last Dispensation”, Ensign, aug. 1971, p. 7.

  9. În Conference Report, apr. 1920, p. 108–109.

  10. În Conference Report, apr. 1920, p. 107.

  11. În Conference Report, oct. 1949, p. 88.

  12. „To Know for Ourselves”, Improvement Era, mart. 1970, p. 3.

  13. Essentials in Church History (1950), p. 20–21.

  14. În Conference Report, oct. 1970, p. 6.

  15. „The First Prophet of the Last Dispensation”, p. 7.

  16. „A Prophet’s Blessing”, Ensign, iulie 1972, p. 130.

  17. „Hyrum Smith: A Tribute by Joseph Fielding Smith”, Improvement Era, febr. 1933, p. 201; s-a renunţat la caracterele cursive din textul original; vezi, de asemenea, Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith (2007), p. 487.

  18. În Conference Report, apr. 1930, p. 91–93; vezi, de asemenea, Doctrines of Salvation, redactată de Bruce R. McConkie, 3 volume (1954–1956), 1:216–219.

  19. „The First Prophet of the Last Dispensation”, p. 7.

  20. „Ogden Temple Dedicatory Prayer”, Ensign, mart. 1972, p. 9.