2006
E aore o ratou e turoriraa
Novema 2006


E aore o ratou e turoriraa

Na roto i te mana faaitoito o te Taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe outou e o vau atoa nei e haamaitaihia no te pato‘i e ia upootia i mua i te inoino.

I teie avatea, te pure nei au ia tauturu mai te Varua Maitai ia‘u e ia outou ia ti‘a ia‘u ia aparau i te mau parau tumu faufaa no te evanelia.

Te hoê o te mau ohipa au roa na‘u ei taata faatere no te autahu‘araa, o te haereraa ïa e farerei i te mau melo o te Ekalesia i roto i to ratou fare. Ta‘u vahi au roa, o te haereraa ïa e farerei e e paraparau i te mau melo tei parau-noa-hia « melo paruparu. »

I te mau matahiti a riro ai au ei peresideni tĭtĭ, pinepine au i te farerei i te hoê o te mau episekopo e ia ani ia’na ia imi i te tahi mau taata e aore ra, mau utuafare e nehenehe ta maua e haere e farerei. Hou a haere ai i te fare, e tuturi maua te episekopo no te ani i to tatou Metua i te Ao i te arata’iraa e te faaururaa, no maua e no te mau melo ta maua e farerei atu.

E mea taa maitai ta maua mau farereiraa. E faaite maua i te here e te mauruuru no te taeraa’tu i roto i to ratou utuafare. E faaite maua e, e tavini maua no te Fatu i tonohia mai e ana i o ratou. E faaite maua e, te hinaarohia ra ratou – e e mea ti‘a ia ratou ia farii i te haamaitairaa o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai. E i te hoê taime o te tau‘araa parau, pinepine au i te ani i te hoê uiraa mai teie te huru: « E ti‘a anei ia oe ia tauturu ia‘u ia ite e, no te aha aita outou e amui faahou mai nei i roto i te mau haamaitairaa e te mau faanahonahoraa a te Ekalesia ? »

Ua tere au i roto e rave rahi hanere tere farerei mai teie te huru. Mea taa‘e tera taata, tera utuafare, tera fare, tera pahonoraa. Tera râ, i te roaraa o te mau matahiti, ua itehia ia‘u te hoê tumu parau tamau i roto i te mau pahonoraa e rave rahi i tamau uiraa. Teie te mau pahonoraa pinepine e faaroohia.

« E rave rahi matahiti i teie nei ua faahiti te hoê taata i te tahi parau i roto i te piha haapiiraa Sabati tei faatupu i te inoino i roto ia‘u. »

« Aita roa hoê taata i roto i teie amaa i haere mai e farii ia‘u e aore ra, i haere mai e farerei ia‘u. Ua mana‘o vau e e taata ratere au. Ua mauiui au no te auhoa-ore-raa i roto i teie amaa. »

« Aita vau i farii i te a‘o ta te episekopo i horo‘a mai. Eita to‘u avae e taahi faahou i roto i tera fare mai te mea e, e vai noa tera taata i ni‘a i taua ti‘araa ra. »

Ua rau ana‘e’tu â te mau tumu no te inoino tei faahitihia – mai te tuati-ore-raa te mana‘o no ni‘a i te haapiiraa i roto i te mau taata paari e tae roa’tu i te tahitohitoraa, te faaooraa, e te vaiihoraa i te hiti na te feia apî. Tera râ, te tumu parau e hoi tamau mai, oia ïa : « ua inoino vau no te mea.… »

E faaroo maite maua o te episekopo ma te hinaaro e te aau tae mau. E riro te hoê o maua i te ui no ni‘a i to ratou faafariu-raa-hia e to ratou iteraa papû no ni‘a i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. A tau‘aparau noa ai matou, pinepine te roimata i te tahe ia haamana‘o ana‘e teie mau taata maitai i te faaiteraa papû a te Varua Maitai e ia tatara ana‘e mai ratou i to ratou mau iteraa varua i mua ra. Te rahiraa o te mau « taata huru paruparu » ta‘u i haere e farerei, e iteraa papû mau to ratou no ni‘a i te parau mau o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai. Area râ, i teie taime, aita ratou e amui mai nei i roto i te mau ohiparaa e te mau pureraa a te Ekalesia.

E i reira vau e parau ai mai teie te huru : « Hinaaro vau e haapapû maitai i te ohipa tei tupu i ni‘a ia oe. No te mea hoi e, ua faatupu te hoê taata i te fare pureraa i te inoino i roto ia oe, aita ïa oe i haamaitaihia e te oro‘a mo‘a. Ua faaatea oe ia oe iho i te auhoaraa tamau a te Varua Maitai. No te mea ua faatupu te hoê taata i te inoino i roto ia oe, ua faaatea ê oe ia oe i te mau oro‘a o te autahu‘araa e o te hiero mo‘a. Ua tapu roa oe i te rave‘a e ti‘a ai ia oe ia tavini ia vetahi ê, e ia haapii e ia tupu i te rahi. E te vaiiho nei oe i te mau patu ia faaapiapi i te tupuraa varua o ta oe mau tamarii, te mau tamarii a ta oe mau tamarii, e te u‘i i muri mai. » E rave rahi taime e feruri te taata maa taime iti, e i reira e pahono mai ai e : « Aitâ vau i feruri a‘e nei i te reira parau mai te reira te huru. »

I reira ïa maua te episekopo e tuu ai i te hoê titauraa manihini : « E to maua hoa here e, ua tae mai maua i teie mahana i ô nei no te a‘o atu ia oe e, te taime no te faaoreraa i te inoino, o teie ïa taime. E ere e o maua ana‘e teie e hinaaro nei ia oe, te hinaaro atoa nei râ oe i te mau haamaitairaa o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai. Te taparu nei maua ia oe ia hoi mai – i teie nei. »

Faaoti Eiaha ia Inoino

Ia feruri ana‘e tatou e aore ra, ia parau ana‘e tatou e, ua inoino tatou, te auraa ra, te mana‘o ra ïa tatou e, ua faainohia tatou, ua faaoohia tatou, ua faaooohia, e aore ra, ua faatura-ore-hia tatou. Penei a‘e paha e, i roto i ta tatou mau ohiparaa e te tahi atu mau taata, ua tupu te tahi mau mea tano ore, te auraa ore, e te ino, tei faatupu i te inoino i roto ia tatou. Area râ, i te faahopearaa, eita roa’tu e ti‘a i te hoê taata ê atu ia faatupu i te inoino i roto ia oe, e aore ra, ia‘u. Ia feruri ana‘e tatou e, ua faatupu te hoê taata i te inoino i roto ia tatou, e parau hape te reira. Te inoino, o te hoê ïa ma’itiraa ta tatou i rave ; e ere râ i te hoê huru o te tuuhia mai e aore ra o te faahepohia mai i ni‘a ia tatou na te hoê taata e aore ra te hoê mea ê atu.

I roto i te rauraa o te mau mea i hamani e te Atua, te vai ra te mau mea e ohipa e te mau mea e faaohipa (a hi‘o 2 Nephi 2:13-14). Tatou te mau tamaiti e te mau tamahine na to tatou Metua i te Ao ra, ua haamaitaihia tatou i te horo‘a o te ti‘amâraa morare, te ti‘araa ia rave i te ohipa e te ma’itiraa ti‘amâ. Ma te ti‘amâraa i horo‘ahia ia tatou, ua riro oe e o vau atoa nei ei ti‘a, e to tatou huru mau, no te ohipa ïa eiaha râ no te faaohipa noa. Ia feruri ana‘e tatou e, e nehenehe ta te hoê taata e aore ra, ta te hoê mea e faatupu i te inoino, te riri, te mauiui, e aore ra, te au ore, te faaiti ra ïa tatou i to tatou ti‘amâraa morare, e te faariro ra ïa tatou ia tatou ei tao‘a o te faaohipahia. Area râ, ei mau ti‘a, tei ia outou ïa e tei ia‘u atoa nei te mana no te ohipa e no te ma’iti e nahea tatou i te pahono i te hoê huru faaino e aore ra i te hoê huru haamauiui.

O Thomas B. Marsh, te Peresideni matamua o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i roto i teie nei tau tuuraa, ua ma’iti oia ia tape‘a i te inoino, inaha, e û noa te fifi (a hi‘o Deseret News, Eperera 16, 1856, 44). Area o Brigham Young, ua faahapa u‘ana ïa te Peropheta Iosepha Semita ia’na i mua i te taata tera râ, ua faaoti oia eiaha e inoino (a hi‘o Truman G. Madsen, « Hugh B. Brown—Youthful Veteran », New Era, eperera 1976, 16).

Ia au i te mau hi‘oraa e rave rahi, ia ma’iti ana‘e tatou e tapea i te inoino, e tapa‘o ïa te reira no te ma‘i rahi i te pae varua. Ua vaiiho o Thomas B. Marsh ia’na ia faaohipahia, e te ohipa i tupu mai ra, o te taiva ïa e te oto rahi. Area o Brigham Young, ua riro mau oia ei ti‘a, e ua faaohipa i to’na ti‘amâraa, e ua ohipa ia au i te mau ture ti‘a, e ua riro mai oia ei mauhaa puai i roto i te rima o te Fatu ra.

Te Faaora tei riro ei hi‘oraa rahi roa no te ite e, nahea tatou ia pahono i te mau mea e aore ra, i te mau huru e faatupu i te inoino.

« E no ta ratou ino rahi, e mana‘o ai to te ao nei e, e mea faufaa ore oia; e no reira, e tairi ai ratou ia’na, e na’na hoi e faaoromai; e moto ratou ia’na, e na’na e faaoromai; Oia ïa, e tufa ratou i te huare i nia iho ia’na, e na’na hoi e faaoromai, no to’na aroha rahi e to’na faaoromai roa i te tamarii a te taata nei » (1 Nephi 19:9).

Na roto i te mana faaitoito o te Taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe outou e o vau atoa nei e haamaitaihia no te pato‘i e ia upootia i mua i te inoino. « E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture; aore o ratou e turoriraa » (Salamo 119:165).

Te Hoê Vahi Haapiiraa no te Tau Hopea Nei

E feruri paha tatou e, aita to tatou e puai no te haavî i te inoino. Area râ, aita teie huru i faataa-noa-hia no te feia faatere teitei ana‘e i roto i te Ekalesia mai ia Brigham Young. Te natura tumu o te Taraehara a te Faaora, e te ohipa tumu a te Ekalesia i faaho‘ihia mai, ua faataahia ïa te reira no te tauturu ia tatou ia farii i teie huru puai varua.

Ua haapii Paulo i te Feia Mo‘a i Ephesia e, ua faati‘a te Faaora i Ta’na Ekalesia « Ei faaau i te feia mo‘a i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra :

« Ia riro tatou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi » (Ephesia 4:12-13).

A hi‘o na outou i te faaohiparaa o te parau ohipa ra ei faaau i te ohipa ra. Mai tei tatarahia mai e Elder Neal A. Maxwell, e ere te Ekalesia i te « hoê fare faafaaearaa tei reira te mau mea atoa no te feia i hope roa i te haamaitaihia » (« A Brother Offended, » Ensign, Me 1982, 38). E vahi râ te Ekalesia no te haapiiraa, e vahi no te ohiparaa i reira te iteraa e roaa ai ia tatou na roto i te haapiipii-tamau-raa i te tahi e te tahi i roto i te parau no te « haamaitairaa i te Feia Mo‘a. »

Ua parau atoa o Elder Maxwell e, i roto i teie vahi haapiiraa no te tau hopea nei, tei parauhia, te Ekalesia i faati‘a-faahou-hia, te mau melo tei faataahia ei « materia no te rapaau » (a hi‘o « Jesus the Perfect Mentor, » Ensign, Fepuare 2001, 13), e mea faufaa roa hoi te reira no te tupuraa i te rahi e te haamahoraraa. E haapii te tuahine hahaere i ta’na ohipa na roto i te taviniraa e te hereraa i to’na mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. E haapii te hoê orometua aravihi ore i te mau haapiiraa faufaa rahi na roto i to’na haapiiraa i te feia aapo haapa‘o e tei haapa‘o ore, e na roto i te reira, riro mai ai oia ei orometua maitai a‘e. E e haapii te hoê episekopo apî nahea ia riro ei episekopo na roto i te faaururaa e na roto hoi i te raveraa i te ohipa i piha‘i iho i te mau melo o te paroita o tei paturu ia’na ma to ratou aau atoa, noa’tu e te ite ra ratou i to’na papû ore.

Ia ite ana‘e tatou e, e vahi haapiiraa te Ekalesia, na te reira ïa e tauturu ia tatou ia faaineine no te tahi mau mea e tupu mai. I roto i te tahi mau huru, e i te tahi mau taime, e riro paha te hoê taata i roto i teie Ekalesia i te rave e aore ra, i te parau i te hoê mea o te faarirohia ei ohipa faatupu inoino. E nehenehe teie huru mea e tupu mai i ni‘a ia tatou tata’itahi – e e riro atoa paha i te tupu mai e rave rahi taime. Penei a‘e paha aita te taata i opua e haamauiui e aore ra, e faainoino ia tatou tera râ, e nehenehe hoa ratou e riro ei mau taata tau‘a ore e te taa ore i te peu.

Eita ta outu e ta‘u atoa nei e nehenehe e faatere i te mana‘o e i te huru o te tahi atu mau taata. Tera râ, e faaoti tatou e, e nahea tatou ia ohipa. A haamana‘o e, outou e o vau nei, e mau ti‘a tatou, tei farii i te ti‘amâraa morare, e e nehenehe ta tatou e ma’iti eiaha tatou e mainoino.

I te hoê tau ati rahi no te tama‘i, ua tupu te tahi papa’iraa episetole i rotopu ia Moroni, te tapena o te nuu faehau Ati Nephi, e o Pahorana, te raatira haavâ e e tavana no te fenua. Te fifi ra te nuu faehau a Moroni, no te mea, aita e afaro ra te taeraa mai te tauturu no ô mai i te tavana ra, no reira, ua papa’i o Moroni ia Pahorana na roto i te « parau faahapa (Alama 60:2) » e ua faahapa u‘ana ia’na, e ua pari ia’na e taata tau‘a ore, e te hupehupe, e te haapa‘o ore. E mea ohie roa no Pahorana ia mainoino ia Moroni, e i ta’na parau poroi, ua faaoti râ oia e, eiaha e faatupu i te inoino. Ua pahono atu o Pahorana ma te aroha rahi, e ua faataa atura i te orureraahau i ni‘a i te faatereraa hau, aore o Moroni i ite i te reira. E ua pahono atura oia, « Inaha, te parau atu nei au ia oe, e Moroni, aita vau i oaoa i to outou mau ati rahi; oia ïa, ua teimaha to‘u aau i te reira…. E na roto i ta oe episetole i a‘o mai ai oe ia‘u, atira’tu ïa, aita vau i riri, te oaoa ra râ vau i te aroha rahi o to aau na » (Alama 61:2, 9).

Hoê o te mau tapa‘o rahi roa a‘e o to tatou paari pae varua, e itehia ïa i roto i te huru no ta tatou pahonoraa i te paruparu, te aravihi ore, e te mainoino o te tahi taata. E nehenehe te hoê mea, te hoê ohipa, e aore ra, te hoê parau e faatupu i te mainoino, tera râ, e nehenehe ta outou e ta‘u atoa e ma’iti eiaha e faatupu i te inoino – e ia parau mai ia Pahorana, « Atira’tu ïa ».

E Piti na Aniraa

E faaoti au i ta‘u a‘oraa na roto i na aniraa e piti.

Aniraa #1

Te ani nei au ia outou ia haapii e ia faaohipa i te mau haapiiraa a te Faaora no ni‘a i te mau pe‘ape‘a e te mau parau o te nehenehe e riro ei mainoinoraa.

« Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai i tahito ra, E aroha’tu oe e e riri atu i to enemi.

« Te parau atu nei râ vau ia outou E aroha’tu i to outou enemi ; e faaora’tu i tei tuhi mai ia outou ; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou ; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou;

« O tei aroha mai ia outou, o ta outou ïa e aroha’tu, eaha ta outou utua i reira ? E ere anei te na reira nei te mau telona ?

« E to outou mau taeae ana‘e ra ta outou e ite atu, eaha ta outou vahi hau i reira ? E ere anei te na reira atoa nei te mau telona ?

« Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra. » (Mataio 5:44 ; 46-48).

Te vahi maere o teie a‘oraa e « Ia maitai roa hoi outou » tei muri iho noa oia i te a‘o no ni‘a i to tatou huru e au ai ia pahono ana‘e tatou i te ohipa hape e te faatupu inoino. Mea papû maitai e, te mau titauraa e tae atu ai tatou i roto i te haamaitairaa i te Feia Mo‘a, tei roto ïa te mau titauraa o te tamata e o te faahepo ia tatou. Mai te mea e, e parau mai te hoê taata e aore ra, e rave oia i te hoê ohipa o ta tatou e faariro ei faatupuraa i te inoino, ta tatou titauraa matamua, o te pato‘iraa ïa ia inoino, e i muri iho, e aparau i te vahi mo‘emo‘e, ma te parau ti‘a, e i mua roa i taua iho taata ra. I roto i teie huru raveraa, e roaa te faaururaa no ô mai i te Varua Maitai ra, e e ti‘a atoa ïa ia haamaramaramahia te mau vahi papû ore, e ia taa maitai te mana‘o mau.

Aniraa #2

Rave rahi mau taata e mau utuafare o te ti‘a ia faaroo i teie parau poro‘i no ni‘a i te ma’itiraa e eiaha e mainoino, aita paha ratou i rotopu ia tatou i roto i te amuiraa i teie mahana. Te mana‘o nei au e, ua ite tatou paatoa i te mau melo o te parahi nei i te atea i te Ekalesia no te mea, ua faaoti ratou ia inoino – e o te haamaitaihia hoi mai te mea e, e hoi mai ratou.

E ti‘a anei ia outou, na roto i te pure, ia tabula i tera mau taata o ta outou e haere atu e farerei, e ia faaite atu i te titauraa ia haamori faahou e o outou ? Penei a‘e e nehenehe ta outou e horo‘a ia ratou i te hoê hoho‘a no teie nei a‘oraa, e aore ra, e hinaaro paha outou e aparau i te mau ture ta tatou i tuatapapa iho nei i teie mahana. Haamana‘o outou e, e hopoihia’tu teie titauraa na roto i te here e te mărû – eiaha râ na roto i te varua faateitei e te te‘ote‘o.

Mai te mea e, e pahono tatou i teie nei aniraa na roto i te faaroo i te Faaora, te faaite papû atu nei au e, e matara te mau uputa, e faaîhia to tatou vaha, e faaite te Varua Maitai i te parau mau mure ore, e i reira te ama o te iteraa papû e puai faahou ai.

I roto i to‘u ti‘araa ei tavini No’na, te faahiti-faahou nei au i te mau parau a te Fatu a parau ai Oia e, « I parau atu ai au ia outou i teie nei mau parau, ia ore outou ia maheaitu » (Ioane 16:1). Te ite nei au i te huru mau e te hanahana mau o te hoê Faaora ora e i To’na mana no te tauturu ia tatou ia haapae e ia upootia i ni‘a i te inoino. Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.