2006
Ia hi‘o, ia faatiaia, ia haere mai i te Mesia ra
Novema 2006


Ia hi‘o, ia faatiaia, ia haere mai i te Mesia ra

Te faatoro mai nei hoi te Mesia i To’na rima aroha ia tatou nei, ma te hinaaro puai ia farii ia tatou – mai te mea e, e maiti tatou e haere Ia’na ra.

I roto i te hoho‘a peni nehenehe roa a Minerva Teichert’s Te Mesia i roto i te hoê Ahu Uteute, teie te Faaora o te taata nei, ma te puta auri i Ta’na rima, te ti‘a nei ma te hanahana ma te faatiaia i to’na na rima. Ma te mârŭ e te aroha, te hi‘o nei Oia i te mau vahine te tamata nei i te fafa Ia’na. Ia hi‘o, ia faatiaia ia haere i te Mesia ra.

Mea au roa na‘u te tapa‘o o teie mau vahine i te faatororaa no te fafa i te Faaora. Te vaira tera hinaaro rahi i roto ia tatou no te haafatata i te Fatu, no te mea ua ite tatou e, te here nei Oia ia tatou tata’itahi e te hinaaro nei Oia e rave ia tatou « i roto i te rima o To’na here mure ore ».1 E nehenehe Ta’na tape‘araa e faaora i te mau ma‘i varua, te mau ma‘i o te feruriraa, e o te tino. Oia to tatou Arai, to tatou Hi‘oraa Maitai, to tatou Tia‘i Mamoe Maitai, to tatou Taraehara. E hi‘o ti‘a’tu â tatou ihea, e faatoro ê atu â tatou ihea, e e haere ê atu â tatou i hea maori râ, ia Iesu Mesia, « te tumu e te faaoti o to tatou faaroo ? »2

Teie Ta’na i parau, « Oia mau …ia haere mai outou ia‘u nei ra, e roaa ïa ia outou te ora mure ore. Inaha, ua faatorohia’tu to‘u rima aroha ia outou, e o te haere mai nei, o ta‘u ïa e ite mai. »3 E ere teie fafauraa Ta’na no te haere noa Ia’na ra, no te rave atoa râ i teie mau taahiraa faufaa i muri nei : a haere mai Ia’na ra.

Ua riro teie haapiiraa ei haapiiraa faaitoito e te oaoa. Te faatoro mai nei hoi te Mesia i To’na rima aroha ia tatou nei, ma te hinaaro puai ia farii ia tatou – mai te mea e, e maiti tatou e haere Ia’na ra. Mai te mea e, e haere tatou i te Faaora « ma te aau opua mau »,4 i reira tatou e ite ai i Ta’na iho tape‘araa here.

Ua rave « te hoê vahine »,5 i te reira faaotiraa e ua ite oia i Ta’na tape‘araa. « Ua haere maira te hoê vahine na muri mai ia’na, a hoê a‘era ahuru e piti tiahapa o’na matahiti i te poheraa i te tapahi, e ua pau roa a’na pue tao‘a tei te rapaau, e aore roa i ora ia ratou,

« Ua faatiaia maira i ta’na hiti ahu, mono ihora taua tapahi nona ra i reira.

« Ua na ô a‘era Iesu, O vai tei faatiaia mai Ia‘u nei ? E huna ana‘e ihora ratou atoa, ua parau atura Petero ma, E te Orometua, e ui mai hoi oe e, o vai tei faatiaia mai ia‘u, tei nenei mai, e tei tueve mai te taata atoa ia oe ?

« Ua na ô maira Iesu, ua faatiaia mai te hoê ia‘u : ua ite hoi au e, e mana tei reva’tu na no ô nei atu ia‘u nei.

« E ite a‘era taua vahine ra e, aita oia i mo‘e ua haere maira oia ma te rurutaina tipapa hua maira i raro i mua ia’na, faaite maira ia’na i mua i te aro o te taata atoa, i te mea i faatiaia mai ai oia ia’na, e ua ora roa oia i reira ra.

« Ua parau atura Oia ia’na, E faaitoito, e ta‘u tamahine, ua ora oe i to oe faaroo; ia ora na i te haerea ».6

Ua ui au ia‘u iho e, eaha te ohipa e tupu ahiri teie vahine, tei pohehia i te tapahi, aita oia i rava‘i i te faaroo no te imi i te mau rave‘a atoa no te faatiaia i To’na hiti ahu. I roto i tera rahiraa taata, te feruri nei au e, e ere i te mea ohie ia haafatata’tu Ia’na. Noa’tu râ, « ma te feaa ore »,7 ua tutava maite oia.

Oia atoa tatou nei, e faaite tatou e, te faaroo i te Fatu, tei roto roa te reira i te hohonuraa o to tatou aau no te tura‘i ia tatou ia rave i te ohipa.

Ua faati‘a mai to‘u hoa i te hoê hi‘oraa no to’na oto maha ore. Ua oto roa oia na roto i te hoê ati rahi tei tupu i roto i te utuafare, e i te hoê mahana, aita i ti‘a ia’na ia haere i rapae i to’na fare. Ma te faaara ore mai, ua haere maira te hoê tuahine no te Sotaiete Tauturu i to’na fare e na ô maira, « E mana‘o rahi to‘u e te hinaaro ra oe ia‘u ». Aita teie tuahine i aniani i te tahi atu mau haapapûraa, ua tauahi atura râ oia i to‘u hoa e ua ui atura, « Hinaaro anei oe i te hoê pure ? » I muri mai i ta raua pure ra, ua hoi taua tuahine ra. Na taua huru faatiaiaraa e te haafatataraa i tauturu i to‘u hoa i to’na aau oto.

Aita teie tuahine here no te Sotaiete Tauturu i faaroo noa i te Varua, ua rave râ oia mai te au i tei muhumuhuhia mai ra. Te auraa ra, ua faaite oia e, te maitai e itehia i roto i te mau haapiiraa o te faaoraraa, ua mau hohonu roa tei reira i roto ia’na, i rave ai oia i te ohipa i te mau mahana atoa mai ta te Mesia te huru. Ua itehia i roto i ta’na mau ohipa to’na ite papû e, « e ore roa te aroha e mou ».8

No outou e teie rahiraa milioni tuahine faaroo no te Sotaiete Tauturu, mai teie tuahine aau aroha, outou tei faaite i tera here mure ore o te Mesia,9 oia hoi, te aroha, teie ta te peresideni Gordon B. Hinckley i parau, « Aita e nehenehe e tai‘o i te rahiraa ohipa i ravehia e teie mau tuahine faahiahia, te nehenehe, e te aupuru, no te tauturu i tei roohia i te ati, no te rapaau i te puta o ratou tei pepe, e no te horo‘a i te puai e te faaitoitoraa, e te hinaaro ia haere i mua ».10

Na taua hinaaro i te haere i mua i to tatou Faaora i titau i te tahi mau taime ia tatarahapa i reira iho. Te hape nei tatou i te tahi taime e aore râ, aita tatou i rave i te mea e ti‘a ia ravehia no te faaitoito e aore râ, no te tauturu i te tahi taata. E mea faufaa taua mau faatitiaifaroraa i te mana‘o, te ohipa e aore râ, i te parau no te feia atoa e hinaaro e haere mai i te Mesia. E faaotiraa te reira na te taata hoê no te ite e, nahea tatou ia faatiaia te tahi e te tahi, ia au i te auraa mau o te reira parau e aore râ, ei faahoho‘araa.

E haafatata tatou ia tatou i to tatou Faaora mai te mea e, e haati tatou ia vetahi ê i to tatou rima here. E aore râ, aita. E tamaru tatou i te mauiui o te mana‘o e aore râ, o te tino. E aore râ, aita. E hi‘o tatou i te tahi e te tahi ma te mata here eiaha râ ma te mata faaino. E aore ra aita. E ani tatou i te faaoreraa hara no te ino ta tatou i rave, noa’tu e, e mea opua-ore-hia. E aore râ, aita. E rave tatou i te ohipa varua teimaha o te faaoreraa i te hara a tei faaino mai ia tatou. E aore râ, aita. E faaafaro oioi tatou i ta tatou mau hape i roto i to tatou mau autaatiraa ia ite ana‘e tatou i te reira. E aore râ, aita.

Ua ite au, mai ia outou, i te auraa o te parau ra e faatitiaifaro i te haerea. Te haamana‘o nei au i te hoê taime, a faatupu ai au i te inoino i roto i te hoê tuahine i roto i ta‘u paroita, ma te opua-ore-hia. Ua hinaaro vau e faatitiaifaro i taua fifi ra, tera râ, te farii nei au e, na to‘u aau te‘ote‘o i tape‘a ia‘u eiaha e haere e tatarahapa i mua ia’na. No to‘u utuafare, no te tahi atu mau ohipa ta‘u, ua iteahia ia‘u te rave‘a no te faataere i ta‘u tatarahaparaa. Ua feruri papû vau e, e afaro te mau mea atoa ia ratou iho. Aita râ i tupu mai te reira.

I roto i te hau eiaha o te hoê noa pô e rave rahi râ pô ua ara mai au ma te ite papû e, aita vau e haere nei na ni‘a i te haerea ta te Fatu i hinaaro ia haere au. Aita vau e faaohipa nei i to‘u faaroo no te ti‘aturi e, te faatoro papû mai nei Oia i To’na rima aroha ia‘u nei – mai te mea e, e rave au ma te parau ti‘a. Ua pure au no te ani i te puai e te itoito, ua faahaehaa vau ia‘u e ua haere au i te fare o taua tuahine ra, e ua ani au ia’na ia faaore mai i ta‘u hapa. Ua riro taua ohipa ra ei ohipa no te nehenehe e te faaora no maua toopiti atoa.

I te tahi taime, te faaafaroraa i te haerea, e ohipa poto roa ïa, mai te au i te hoiraa oioi i te fare i muri i te pureraa i te haereraa e farerei i te hoê tuahine ona ana‘e ihora o ta tatou i ite e, e paraparau maoro oia. E mea pinepine i te riro ei ohipa tamau te aroraa tatou i te mana‘o inoino i te mau melo o te utuafare no to ratou faatura ore ia tatou – taa ê noa’tu ta tatou tutavaraa ia faatupu noa i te mau autaatiraa maitai. Teie mau faatitiaifaroraa tamau i te haerea, tei riro hoi ei faaiteraa faufaa no te tatarahapa, « o te maitai ra ïa o te parau-ti‘a … ».11

Ia imi tatou i te reira maitai o te parau ti‘a, eita ïa tatou e maere, mai te mau vahine i roto i te hoho‘a peni a Minerva Teichert, e titau tatou ma te tuutuu ore e ma te haamori rahi ia faatiaia i te Faaora, i te mea e, ua ite tatou e, te faatoro mai nei Oia « i te rima aroha ia ratou tei ti‘aturi ia’na ra ».12 No te mea hoi e, e parau mau teie nei fafauraa hanahana, i hea’tu â tatou e hi‘o ai – i hea’tu â tatou e faatiaia ai – i hea’tu â tatou e haere ai – maori râ, ia Iesu Mesia ra, te Maramarama o teie nei Ao, te Arenio a te Atua, to tatou Mesia.

Ua ite au e, « E fa mai ïa te Tamaiti o te parau ti‘a ia outou ma te ora i raro a‘e i to’na pererau »13 eiaha no tera noa vahine tei pohehia i te tapahi, no tatou tata’itahi atoa râ. E arata‘i Oia e e haamaitai e e haaputuputu Oia ia tatou – mai te mea e, e maitii tatou ia haere mai Ia’na ra. E mata na tatou i te na reira i te mau mahana atoa o to tatou oraraa.

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te Mau Nota

  1. 2 Nephi 1:15.

  2. Hebera 12:2.

  3. 3 Nephi 9:14.

  4. 3 Nephi 10:6.

  5. Mareko 5:25.

  6. Luka 8:43-48.

  7. Iakobo 1:6.

  8. Moroni 7:46.

  9. A hi‘o Moroni 8:17.

  10. « Mormon Should Mean ‘More Good’ », Ensign, Novema 1990, 54.

  11. Hebera 12:11.

  12. Mosia 29:20.

  13. 3 Nephi 25:2.