2006
I roto i te rima o to’na aroha
Novema 2006


I roto i te rima o to’na aroha

Teie te pŭpŭ tuahine rahi roa‘e i te ao atoa nei. E hamaniraa faatupuhia teie e te Atua.

E au mau tuahine here, e fana‘oraa rahi no‘u ia paraparau atu ia outou i roto i teie amuiraa rahi a te Sotaiete Tauturu. I faaroo a‘e nei tatou i teie avatea i te mau a‘oraa nehenehe roa tei vauvauhia mai e te mau vahine faaroo e te aravihi rahi. Te hinaaro nei au ia ite te peresideniraa o te Sotaiete Tauturu e, e ti‘aturi rahi to matou ia ratou. Te mauruuru nei matou ia ratou no te mau mea atoa. Te mauruuru nei matou no te tumu parau ta ratou i ma‘iti i roto i te Buka a Moromona, i te 2 Nephi – « Ati-noa-hia e te rima o to’na ra aroha » (hi‘o 2 Nephi 1:15). Ua ati-mau-hia te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e a muri noa’tu i roto i te rima o to tatou Fatu.

I to‘u mana‘o, teie te pŭpŭ tuahine rahi roa‘e i te ao atoa nei. E hamaniraa faatupuhia teie e te Atua. Ua paraparau e ua haa o Iosepha Semita mai te hoê peropheta a faati‘a ai oia i te Sotaiete Tauturu i te matahiti 1842. Te na ô ra oia i taua taime ra e, « Aita te faanahonahoraa o te Ekalesia a te Mesia i hope roa i te maitai tae roa’tu i te taime a faanahonahohia ai te mau tuahine » (Sarah M. Kimball, « Early Relief Society Reminiscences », Mati 17, 1882, Relief Society Record, 1880-92, Archives a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, 30).

I teie mahana, ua hau atu i te pae milioni melo i roto i te Sotaiete Tauturu. Ua faati‘ahia te reira i roto i te mau fenua e rave rahi, e te haapiihia nei te reira i roto i te mau reo e rave rahi. Te amuitahi nei te reira i te mau vahine atoa o te Ekalesia mai te 18 matahiti e paari atu. I roto ia ratou te vai ra te mau tamahine apî otahi, e mau vahine aore i faaipoipohia; o ratou e mau ivi e aore ra, ua taa i to ratou hoa faaipoipo, o ratou e tane faaipoipo ta ratou e te utuafare, o ratou tei ruhiruhia, e rave rahi hoi o ratou ua mo‘e ê to ratou hoa faaipoipo mure ore.

I te hoê taime, ua parau mai te hoê hoa e ere oia i ta tatou haapa‘oraa e, « Te auraa no te teie ti‘araa parau LDS oia ïa, te Here, te Pûpûraa ia’na iho e Taviniraa ». Eaha mau te Sotaiete Tauturu ? Eaha mau to’na ti‘araa ? Eaha to’na auraa ? E tamata vau i te parau i te tahi parau no ni‘a i te reira.

Ua riro te Sotaite Tauturu ei hi‘oraa no te here. E mea nehenehe mau ia ite i te here o te mau vahine maitai no te tahi e te tahi. Te amui nei ratou i roto i te amuitahiraa o te here na roto i te auhoa e te faatura i te tahi e te tahi. Ua riro teie pŭpŭ ei rave‘a hoê roa na te mau vahine no te faahoaraa.

E huru tera no te vahine i te haereraa e farerei i tei ati e tei rava‘i ore, na roto i te here. Te faanahonahoraa o te ohipa to-tauturu a te Ekalesia, e faanahoraa ïa tei niuhia i ni‘a i te autahu‘araa, eita râ te reira e tere mai te mea e, aita te Sotaiete Tauturu.

Ua riro te Sotaiete Tauturu ei hi‘oraa no te haapiiraa. E titauraa teie no te mau vahine tata‘itahi o teie Ekalesia ia titau i te mau ite atoa e roaa ia ratou. Na te reira e faaaano i to ratou oraraa, e e faananea hoi i te mau rave‘a. Na te reira e horomai i te mau aravihi faufaa no te taime e hinaaro-noa-hia’tu.

I te hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua farii au i te hoê rata no ô mai i te hoê metua vahine otahi, e o ta‘u e hinaaro nei e tai‘o atu ia outou i te hoê tuhaa o te reira rata. Te na ô ra e :

« Hoê 10 matahiti i teie nei to oe faahitiraa mai i te parau no to matou utuafare i te ava‘e Atopa i te matahiti 1996… Te mau parau a‘o e te faaitoitoraa ta oe i horo‘a mai ia‘u e i te tahi atu mau tuahine otahi, ua riro ïa ei avei‘a tei faaohipahia e au i roto i to‘u oraraa i te mau mahana atoa. Teie te parau tei riro ei fâ e ei parau faateni na‘u… ‘A rave i te faito maitai hopea e tae‘ahia ia oe,’ e o te reira ïa ta ta‘u mau tamaroa e tamata nei i te rave.

« Ta‘u na tamaroa e maha ua haafetiahia ratou paatoa i te haapiiraa tuarua. E piti i roto ia ratou tei rave i ta raua tau misionare. Te rave nei matou paatoa i te ohipa no to matou oraraa ma te tamau noa i te haapa‘o i te evanelia. E mea oaoa mau ia hi‘o e, ua ora matou ia matou iho i roto i te mau matahiti e rave rahi… Te vai ra tera mana‘o oaoa no te ohipa i ravehia no te faaora ia oe iho e no te faaamu i to oe utuafare…

« Ua faaitoitohia vau ia hoi faahou i te haapiiraa. E tamataraa rahi mau ia rave i te ohipa i te ao e ia haere i te haapiiraa i te pô. Na te reira i faaaano i ta‘u hi‘oraa i te oraraa nei e i tauturu ia‘u ia riro ei taata maitai a‘e. Ua tauturu papû to‘u utuafare, te mau melo o te paroita, e to‘u mau hoa rave ohipa ia‘u, e i teie ava‘e Titema, e haafeti‘ahia vau i te haapiiraa.

« A feruri noa ai au i ni‘a i to‘u haamaitairaa patereareha na roto i te hapaeraa maa e te pure, ua ti‘a ia‘u ia haamau i te tahi mau opuaraa papû i roto i to‘u oraraa, e ua faaohipa vau i te reira ei tabula arata‘i no te tape‘a maite ia‘u i roto i te mau parau tumu o te evanelia. Te haere nei au i te mau pureraa, te pure nei au i te mau mahana atoa, e te aufau nei au i ta‘u tuhaa ahuru. Te haapa‘o maitai nei au i to‘u piiraa e tuahine hahaere…

« E parau mau teie Ekalesia e ua riro hoi ei ohipa hanahana e ei haamaitairaa ia riro ei melo ti‘amâ e te haamaitaihia no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te arata‘ihia nei tatou na roto i te faaururaa a te hoê Metua here i te Ao ra, tei ite papû ia tatou, e tei hinaaro ia haere tatou i mua e ia tupu i te rahi. Te haamauruuru nei au ia oe no ta oe mau parau faaitoito maitai 10 matahiti i ma‘iri a‘e nei, e no te mau parau faauru tamau no ô mai i te Fatu ra, na roto mai i Ta’na mau tavini. Ua ite au e, e tamarii au na te Atua e ua haamaitaihia to‘u oraraa na roto i to‘u ti‘araa melo no Ta’na Ekalesia ».

Te ti‘a nei te Sotaiete Tauturu ei hi‘oraa no te parau no te ti‘aturiraa i ni‘a i te taata aiho. Te haaputuraa maa maitai roa a‘e, e ere ïa i roto i te mau fare haaputuraa rarahi a te Ekalesia, tei roto râ i te mau tura e te mau mohina i roto roa i te mau utuafare o to tatou mau taata. E mea oaoa mau ia ite i te mau tura titona e te raiti e te pipi i raro a‘e i te ro‘i e aore ra, i roto i te mau piha vairaa maa a te mau vahine tei mau papû i te hopoi‘a no te ohipa totauturu. Eiaha te reira mau maa ia riro ei maa aminamina, ia riro râ ai maa ora mai te mea e faaohipahia.

Te auraa o te Sotaiete Tauturu o te tusia ïa. E putapû roa to‘u aau ia tai‘o vau i teie mau parau ta Anne Campbell, ta’na i papa’i no ta’na tamarii. Te na ô ra oia e :

O oe te tere aita vau i haere ;

O oe te poe aita i ti‘a ia‘u ia hoo mai ;

O oe to‘u roto Italia ninamu.

O oe te tuhaa o to‘u ra‘i atea

(« To My Child », faahitia i roto Charles L. Wallis, taata nene‘i, The Treasure Chest, 1965, 54)

E rave rahi outou e mau metua vahine. Tei ia outou te hopoi‘a no te aupuru e no te haapii i ta outou mau tamarii. Ia paari ana‘e outou e ia hinahinahia to outou rouru, eita outou e hi‘o i te nehenehe o te ahu ta outou i oomo na, te pereoo uira ta outou e faahoro ra, e aore ra, te fare rahi ta outou e faaea ra. E ui papû outou e, « No te aha ta‘u mau tamarii i hahi ai ? »

Mai te mea e, ua maitai ratou, te oaoa ra ïa outou. Mai te mea râ e, aita, te vai ra ïa te tahi tamarûraa ia outou.

Ua papa’i au i te tahi vahi e : « Ia haamaitai mai te Atua ia outou e te mau metua vahine. Ia hope ana‘e i te tai‘ohia te mau upooti‘araa e te mau pau o te tautooraa a te taata, ia haamata ana‘e te repo o te aroraa o te oraraa nei i te haaputu, ia morohi ana‘e i mua to tatou mata te mau mea atoa ta tatou i rohi itoito i roto i teie ao, tei reira ïa outou, e e titauhia ia outou ia ti‘a i reira ei puai no te hoê u‘i apî, te rave‘a haamaitai i te taata nei » (One Bright, Shining Hope, 2006,18).

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei i roto i te Fare Menemene no Roto Miti, te arata‘i ra o Elder Marion D. Hanks i te hoê tau‘araa parau. I roto i taua tau‘araa parau ra te vai ra hoê tamahine nehenehe e te maramarama, ua taa oia e ta’na tane, e hitu ta’na tamarii, mai te 7 e tae atu i te 16 matahiti to ratou i taua taime ra. Te parau ra oia e, i te hoê pô ua haere atu oia i te tahi pae mai i te purumu no te horo‘a’tu i te hoê mea i te hoê taata e faaea ra i reira. A faaroo mai i teie mau parau ta’na ta‘u e faahiti atu.

« A huri ai au no te hoi mai i te fare, ua ite atura vau i to‘u fare mea maramarama maitai. E nehenehe ta‘u e faaroo i te reo o te mau tamarii a haere mai ai au i rapae i te fare te tahi tau minuti na mua’tu : ‘Mama, eaha ta tatou maa i teie pô ?’ ‘E nehenehe anei ta oe e afa‘i ia‘u i te fare buka ?’ ‘Hinaaro vau i te tahi mau api parau rahi i teie pô.’ Ma te rohirohi, ua hi‘o noa vau i taua fare ra, e ua ite au i te mori tei faaamahia i roto i te piha tata’itahi. Feruri a‘era vau i taua mau tamarii ra te tia‘i ra ia hoi mai au no te horo‘a i te mea ta ratou e titau ra. Mai te mea ra e, e mea teimaha roa ta‘u hopoi‘a, hau atu i ta‘u e nehenehe e amo.

« Te haamana‘o ra vau i te hi‘oraa i te ra‘i ma te ta‘i, e na ô a‘era vau, ‘E te Metua e, eita e oti ia‘u ia rave i teie pô. Ua rohirohi roa vau. Eita e maraa ia‘u. Aita ta‘u e nehenehe e hoi i te fare no te haapa‘o i tera rahiraa tamarii o vau ana‘e. E nehenehe anei ta‘u e haere atu ia Oe ra e ia faaea i reira no te hoê noa a‘e pô ? A nanahi po‘ipo‘i au e hoi mai ai.’

« Aita to‘u tari‘a i faaroo i te pahonoraa, ua faaroo râ vau i te reira i roto i to‘u aau. Teie te pahonoraa, ‘Eiaha, e aiu, eita oe e nehenehe e haere mai ia‘u nei i teie taime. Eiaha roa oe e titau i te hoi mai. E nehenehe râ ta‘u e haere atu ia oe na.’ »

E rave rahi mai teie metua vahine apî, tei vai i roto i te mo‘emo‘e e te pe‘ape‘a, aua‘e râ to ratou faaroo i te Fatu, o tei here ia’na e ua tauturu ia’na.

Te Sotaiete Tauturu, o te faaroo ïa. O te tuuraa ïa i te mea faufaa i mua roa. Mai te aufauraa i te tuhaa ahuru.

Ua faati‘a mai o Elder Lynn Robbins, no te Hitu Ahuru, i teie aamu no te hoê peresideni tĭtĭ no Panama.

No hoi noa maira oia na ta’na tau misionare, e ua itehia ia’na te tamahine ta’na e hinaaro e faaipoipo. Ua oaoa roa raua, e mea veve râ raua.

Ua tae a‘era i te hoê taime ua fifi roa raua, inaha, aita ta raua e maa faahou e aita atoa e moni. E mahana maa taua mahana ra, aita e maa faahou i roto i te afata. Ua pe‘ape‘a roa o Rene i te mea e, te poia ra to’na hoa here iti. Ua faaoti a‘era oia e, aita’tu ta’na e rave‘a faahou maori râ, e rave i ta raua moni tuhaa ahuru no te haere e hoo mai i te maa. A haere atu ai oia i rapae i te fare, ua tape‘a maira ta’na vahine ia’na e ua ani maira e, te haere ra oia i hea. Ua parau atura te tane e, te haere ra oia e hoo mai i te maa.

Ua ui maira oia e, nohea ta’na moni i te noaaraa mai. Ua parau atura oia e, e moni tuhaa ahuru ïa. Na ô mai nei te vahine e, « Na te Fatu te reira moni – eiaha oe e rave i te reira no te hoo i te maa ». E mea puai to’na faaroo i to te tane. Faaho‘i faahou atura te tane i te moni, e hahaere ana‘e’tura i ni‘a i te ro‘i ma te po‘ia i taua pô ra.

Ia poipoi a‘e, aita atoa raua i tamaa, e ua hahaere atura i te pureraa ma te tamaa ore. Ua horo‘a’tura o Rene i te moni tuhaa ahuru i te episekopo ra tera râ, no to’na aau teitei, aita oia i parau atu i te Episekopo e, aita ta raua e maa faahou.

Ia faaoti te mau pureraa, haamata a‘era raua e hoho‘i i te fare. Aita raua i atea roa’tu, tuo maira te hoê melo apî ia raua na to’na fare mai. E taata tai‘a teie, parau mai nei ia raua e, ua rahi roa ta’na i‘a eita e pau ia’na. Ua puohu a‘era oia e pae i‘a iti na’ina’i i roto i te api parau na raua, e ua haamauruuru atura raua i taua taata ra. A hoi noa ai raua i te fare, ua tape‘a faahou maira te tahi atu melo ia raua no te horo‘a mai i te tortillas (frite) ; i muri iho, te tahi faahou taata tei tape‘a mai ia raua no te horo‘a mai i te raiti ; ua ite maira te tahi atu melo ia raua e ua horo‘a maira i te pipi na raua.

Ia tae a‘era raua i te fare, ua rava‘i roa ta raua maa no te maororaa e piti hepetoma. Rahi roa’tu to raua maere i te mea e, i to raua tatararaa i te api parau puohu i te i‘a, ite a‘era raua e piti i‘a rahi, eiaha râ na i‘a na’ina’i noa e pae ta raua i feruri. Ua tapupu a‘era raua i te i‘a e ua afa‘i atura i te tahi pae i roto i te faatoetoeraa a to raua hoa.

Ua faaite tamau noa raua e, mai taua taime ra, aita raua i pohe faahou i te po‘ia.

E au mau tuahine here e, teie mau huru maitai nehenehe taatoa e faaitehia nei e te Sotaiete Tauturu, o te auraa ïa o tera parau e, « Ati-noa-hia e te rima o To’na ra aroha ».

Te titau nei tatou paatoa i te reira. Te ti‘aturi nei tatou paatoa i te reira. Te pure nei tatou paatoa no te reira.

I teie nei, e au mau tuahine here e, hoê parau toe no te opaniraa. Te faahaamana‘o atu nei au ia outou e, e ere outou i te mau tuahine ai‘a faito piti i roto i te basileia o te Atua. Na’na outou i hamani. Te mau nei te tane i te autahu‘araa. Area outou ra, e ohipa taa ê ta outou, e mea taa ê, tera râ, ua aifaito noa to’na faufaa. Ahiri aita outou, e mou te faanahonahoraa no te oaoa a to tatou Metua, e aita ïa to’na hoê auraa papû. E 50 i ni‘a i te hanere to outou rahiraa i roto i te Ekalesia, e mau metua vahine no tera e 50 i ni‘a i te hanere e toe ra. Aore roa e taata e nehenehe e ti‘avaru ia outou ma te feruri ore.

I te tahi a‘e nei mahana, ua farii au i te hoê rata na te hoê hoa rahi roa. To’na i‘oa o Helen, e te i‘oa o ta’na tane o Charlie. Teie te tahi mau mea ta’na i papa’i mai :

« I teie mahana ua paraparau vau e o Charlie i roto i ta matou pureraa oro‘a. I roto i ta‘u a‘oraa ua faaite au i te haapiiraa ta oe i horo‘a mai ia‘u i te taime a haafeti‘ahia ai au i te Fare Haapiiraa Tuatahi no Idaho Falls, e ua faaineine au i te mau mea atoa no te haere i te Fare Haapiiraa Tuarua no Ricks. Ua parau mai oe ia‘u e, e mea tano ia‘u ia haere i te fare haapiiraa Tuarua no Hawaii, i reira hoi au e fana‘o ai i te farerei e i te faaipoipo i te hoê tamaiti e tupuna tinito to’na.

« Ua faaroo vau i ta oe parau e ua haere au i CCH, i reira hoi to‘u farereiraa ia Charlie e faaipoipo atura vau ia’na. A 37 matahiti to maua faaipoipo-raa-hia i teie nei, e pae ta maua tamarii. Ua haere pauroa tera e pae tamarii ta maua i ta ratou misioni.… E toru ta maua tamarii tei faaipoipohia i te hiero no Hawaii. E piti aita â i faaipoipohia, e te ti‘aturi nei maua e, e itehia ia raua te mau taata ti‘amâ no te haere vave atu i te hiero. E ono ta maua mootua nehenehe roa, e e piti te faaineine ra i te tae mai.

« Ua haamaitaihia vau no te fariiraa i te hoê tane faaipoipo faaroo, tei faatura i to’na autahu‘araa e tei ti‘amâ no te tavini i te Fatu i roto i te ti‘araa episekopo, peresideni tĭtĭ, e peresideni misioni. Ua farii au i te haamaitairaa no te paturu ia’na i roto i to’na mau piiraa taatoa i roto i te Ekalesia. Ua tavini au ei peresideni Sotaiete Tauturu no te tĭtĭ fatata e pae matahiti te maoro.

« I teie mahana, ia tai‘o ana‘e au i to‘u mau haamaitairaa e rave rahi, eita e mo‘ehia ia‘u ta oe faaururaa rahi i roto i to‘u oraraa. Te hinaaro nei au ia ite oe e, ua haapa‘o vau i ta oe a‘oraa, e na roto i te reira, ua haamaitai-rahi-hia to‘u oraraa. Te haamauruuru nei au ia oe no to oe horo‘araa i to oe taime no te hi‘o mai i to‘u tupuraa mai te taime a faaru‘e atu ai au i Hong Kong no te haere mai i Marite nei ».

Tera ta te Sotaiete Tauturu e rave nei no te mau vahine. Te horo‘a nei te reira ia ratou i te rave‘a no te tupu i te rahi e no te haamahora ia ratou. Te horo‘a nei te reira ia ratou i te ti‘araa arii vahine i roto i to ratou utuafare. Te horo‘a nei te reira ia ratou i te parahiraa e te ti‘araa, i reira hoi ratou e tupu ai i te rahi na roto i te faaohiparaa i to ratou mau taleni. Te horo‘a nei te reira ia ratou i te haapeu e i te arata‘iraa i roto i te oraraa utuafare. Te horo‘a nei te reira ia ratou i te mana‘o poupou no te mau hoa faaipoipo e no te mau tamarii maitai e te mure ore.

E faanahonahoraa hanahana mau te Sotaiete Tauturu. Aita hoê mea e nehenehe e faaauhia ia’na i te ao atoa nei.

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou tata’itahi na roto i te fariiraa i teie mau huru faahiahia i roto i te pŭpŭ Sotaiete Tauturu. E te pure nei au no te reira ma te haehaa, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.