2006
Te haaputuputuraa ia Iseraela i haapurara-ê-hia
Novema 2006


Te haaputuputuraa ia Iseraela i haapurara-ê-hia

Te tauturu nei tatou i te haaputuputu i te feia i ma‘itihia e te Fatu i na pae e piti o te paruru.

E to‘u mau taeae e to‘u mau tuahine here e, mauruuru no to outou faaroo, to outou haapa‘o maitai e to outou here. E hopoi‘a teimaha ta tatou ia riro ei taata ta te Fatu e hinaaro ia tatou ia riro e ia rave i te mea Ta’na e hinaaro ia tatou ia rave. E tuhaa tatou no te hoê ohipa rahi – te haaputuputuraa ia Iseraela i haapurara-ê-hia. E paraparau atu vau i teie nei mahana no ni‘a i te haapiiraa no to’na faufaa taa ê i roto i te opuaraa mure ore a te Atua.

Te fafauraa a Aberahama

I mutaa ihora, ua haamaitai te Fatu i te Metua Aberahama na roto i te hoê fafauraa no te faariro i to’na ra huaai ei nunaa ma‘itihia.1 E rave rahi te mau faahitiraa i teie nei fafauraa i roto i te mau papa’iraa mo‘a atoa. Tei roto atoa te mau fafauraa e e tae mai te Tamaiti a te Atua na roto i te reni heeraa o Aberahama e e fatu-ai‘a-hia te tahi mau fenua, e e haamaitaihia te mau nunaa e te mau opu o te fenua nei na roto i to’na ra huaai e e rave rahi atu â mau fafauraa.2 Noa’tu e ua tupu a‘ena te tahi tuhaa o taua fafauraa ra, te haapii nei te Buka a Moromona e e tupu teie nei fafauraa a Aberahama i roto ana‘e i teie nei mau mahana hopea nei !3 Te haapapû atoa nei te reira e tei rotopu tatou i te nunaa fafauhia a te Fatu.4 E haamaitairaa na tatou ia riro ei tuhaa no te faatupuraa i teie nei mau fafauraa. Auê ïa taime faahiahia no te ora !

Ua haapurara-ê-hia Iseraela

Ei mau huaai no Aberahama, ua noaa i te mau opu no Iseraela no mutaa iho ra, te mana autahu‘araa e te mau haamaitairaa o te evanelia, ua orurehau râ te nunaa i muri iho. Ua taparahi pohe ratou i te mau peropheta e ua faautu‘ahia ratou e te Fatu. Ua afa’i-ê-hia’tu na ati hoê ahuru i roto i te faatîtîraa i Assyria. Mai reira’tu ua mo‘ehia ratou i roto i te mau buka a te taata nei (Oia mau, aita na ati hoê ahuru « i mo‘e » i te Fatu). Ua tamau noa na ati e piti i vai mai no te hoê tau poto e i muri iho, no to ratou orurehau, ua afa’i-ê-hia’tu ratou i te faatîtîraa i Babulonia.5 I to ratou hoiraa mai, ua herehia ratou e te Fatu, area râ, aita faahou â ratou i faatura Ia’na. Ua pato‘i ratou e ua faaino ratou Ia’na. Ua tapu ra te hoê Metua here e te oto, « E haapurara vau ia outou i te mau fenua »,6 e ua na reira Oia – na te mau nunaa atoa.

Ia haaputuputuhia Iseraela

E mea maramarama maitai atoa te fafauraa a te Atua no ni‘a i te haaputuputuraa o Iseraela i haapurara-ê-hia.7 Ei hi‘oraa, ua ite atea o Isaïa e, i te mau mahana hopea nei e tono atu te Fatu i te mau « ve‘a na te moana » i teie nei mau nunaa « i purara e te rave-u‘ana-hia ».8

E faatupu-mau-hia teie nei fafauraa no te haaputuputuraa, tei itehia i roto i te mau papa’iraa mo‘a atoa, mai te mau tohuraa no te haapurara-ê-raa hia o Iseraela.9

Te Ekalesia a Iesu Mesia i te afa ti‘a o te mau tau ra e te taivaraa

Hou to’na Faasatauro-raa-hia, ua haamau te Fatu o Iesu Mesia i Ta’na Ekalesia. Tei roto i te reira Ekalesia, te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau hitu ahuru, te mau haapii e te tahi atu â.10 Ua tono te Fatu i Ta’na mau pĭpĭ na te ao atoa no te poro i Ta’na ra evanelia.11

I muri a‘e i te hoê tau, ua hi‘a te Ekalesia tei haamauhia e te Fatu i roto i te viivii varua. Ua faahuru-ê-hia Ta’na mau haapiiraa ; ua tauihia Ta’na mau oro‘a. Ua tae mai te Taivaraa Rahi mai tei faaite-atea-hia e Paulo, tei ite e, eita te Fatu e hoi faahou mai « o te taiva te tupu na na mua roa te mahana o te Mesia ».12

Ua pee te Taivaraa Rahi i te hoho‘a tei hope i te mau tau tuuraa evanelia atoa na mua’tu. Te tau tuuraa matamua roa i te tau ïa o Adamu. I muri iho ua tae mai te mau tau tuuraa a Enoha, Noa, Aberahama, Mose e te tahi atu. Ua farii te peropheta tata’itahi i te hoê faaueraa no te ra’i mai ia haapii i te atuaraa e te haapiiraa a te Fatu ra ia Iesu Mesia. I te mau tau atoa, ua opuahia teie nei mau haapiiraa ia tauturu i te nunaa. Ua hope râ to ratou haapa‘o ore raa i roto i te taivaraa. No reira, ua taaotiahia te mau tau tuuraa matamua atoa i te tau e te vahi. Ua taotiahia ratou i te tau no te mea ua hope tata’itahi ratou i roto i te taivaraa. Ua taotiahia ratou i te vahi i te hoê tuhaa na’ina’i o te palaneta Fenua.

Te faaho‘iraa mai i te mau mea atoa

No reira i titauhia’i ia faaho‘ihia mai te mau mea atoa. Ua pii te Atua te Metua e Iesu Mesia i te Peropheta Iosepha Semita ia riro ei peropheta no teie nei tau tuuraa. Ua faaho‘ihia mai te mau mana atoa no te ra’i o te mau tau tuuraa matamua na roto ia.13 Eita teie nei tau tuuraa no te îraa o te mau tau e taotiahia i te tau aore râ i te hoê vahi. Eita e hope i roto i te taivaraa e e faaîhia te ao nei.14

Te haaputuputuraa o Iseraela – E tuhaa mau no te faaho‘iraa o te mau mea atoa

Mai tei tohuhia e Petero e Paulo, e faaho‘ihia mai te mau mea atoa i roto i teie nei tau tuuraa. No reira, e ti‘a ia tae mai, ei tuhaa no taua faaho‘iraa mai, te haaputuputuraa o te tia’i maoro hia no Iseraela i haapurara-ê-hia.15 E omuaraa titauhia no te Tae Piti raa mai o te Fatu.16

Teie nei haapiiraa no ni‘a i te haaputuputuraa o te hoê ïa o te mau haapiiraa faufaa rahi roa a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua prau te Fatu : « E faaite atu vau i te hoê tapa‘o ia outou… [e] haaputuputu vau i to‘u mau taata i purara-maoro-hia ra, e te utuafare o Iseraela e, e ia faati‘a fahou vau i to‘u Ziona i roto ia ratou ».17 Ua riro te taeraa mai o te Buka a Moromona ei hoê tapa‘o i to te ao atoa nei e ua haamata te Fatu i te haaputuputu ia Iseraela e ia faatupu i te mau fafauraa Ta’na i rave ia Aberahama, Isaata e Iakobo.18 Eita tatou e haapii noa i teie nei haapiiraa, e rave atoa nei ra tatou i te ohipa i roto i teie nei haaputuputuraa. Te na reira nei tatou a tauturu ai tatou i te haaputuputu i te feia i ma‘itihia e te Fatu i na pae e piti o te paruru.

E mea faufaa rahi te Buka a Moromona no teie nei ohipa. Te faaite nei oia i te haapiiraa no ni‘a i te haaputuputuraa.19 Te turai nei oia i te taata ia haapii no ni‘a ia Iesu Mesia, ia ti‘aturi i Ta’na ra evanelia, e ia amui atu i Ta’na ra Ekalesia. Oia mau, ahani aita e Buka a Moromona, e ore ïa te haaputuputaraa tei fafauhia no Iseraela e tupu.20

E mea faufaa rahi roa te i‘oa faaturahia o Aberahama no tatou. Ua hau atu te reira i‘oa i te faahitihia i roto i te mau irava no te mau papa’iraa mo‘a no te Faaho‘iraa i roto i te mau irava atoa o te Bibilia.21 Ua tuatihia o Aberahama i te mau melo atoa no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.22 Te haapapû nei te Fatu i te fafauraa a Aberahama i to tatou nei anotau na roto i te peropheta Iosepha Semita.23 I roto i te hiero, te farii nei tatou i te mau haamaitairaa hope roa, mai te huaai no Aberahama, no Isaaka e no Iakobo.24

Te tau tuuraa no te îraa o te mau tau atoa

Ua ite-atea-hia teie nei tau tuuraa no te îraa o te mau tau atoa e te Atua mai te tau no te haaputuputu, i ni‘a i te ra’i e i ni‘a i te fenua nei. Ua ite o Petero e, i muri a‘e i te hoê taivaraa e tae mai te hoê faaho‘iraa. O oia, o tei vai i piha’i iho i te Fatu i ni‘a i te Mou‘a no te Faahuru-ê-raa, ua parau oia :

« E teie nei, e tatarahapa outou, e e fariu mai, ia paraihia ta outou hara, ia itea mai te anotau haumărû no ô mai i te aro o te Fatu ra ;…

« Ei te ra‘i â hoi oia parahi ai, e tae noa’tu i te tau e tia’i i te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta mo‘a atoa no’na mai te matamua mai â o teie nei ao ra ».25

I te tau apî, ua tonohia mai te mau Aposetolo Petero, Iakobo e Ioane e te Fatu « ma te mau taviri no [To’na] basileia, e no te hoê tau tuuraa no te evanelia no te mau taime hopea ; e no te îraa o te mau tau », [i reira Oia] « e amui ai i te mau mea’toa ia riro ei hoê, to nia i te ra‘i, e to te ao atoa nei ».26

I te matahiti 1830, ua haapii mai te Peropheta Iosepha Semita no ni‘a i te hoê ve‘a no te ra’i mai tei piihia o Elia tei mau i te mau taviri no « te faahoiraa mai i te mau mea atoa ».27

E ono matahiti i muri mai, ua haamo‘ahia te hiero no Ketelani. I muri a‘e i to te Fatu fariiraa i taua fare mo‘a ra, ua haere mai te mau ve‘a no te ra’i mai e te mau taviri no te autahu‘araa. Ua fâ maira o Mose28 « e ua horo‘a maira… te mau taviri no te haaputuputuraa o Iseraela mai na tuhaa e maha o te ao nei, e te arata‘iraa o na opu hoê ahuru mai te fenua apatoerau mai ra.

« I muri iho i teie, ua fâ maira o Elia, e ua horo‘a maira i te tau tuuraa no te evanelia a Aberahama, i te na ô raa mai e i roto ia tatou e i to tatou huaai e haamaitaihia’i te mau u‘i atoa i muri iho ia tatou ».29

I muri iho ua haere mai o Eliaha e ua parau maira : « Inaha, ua tae roa mai te tau, o tei parauhia maira e te vaha o Malaki – o tei faaite mai e e tonohia mai oia [o Eliaha], hou te mahana rahi e te mea hanohano ra o te Fatu e tae mai ai – no te faafariu mai i te aau o te mau metua i te tamarii, e to te mau tamarii hoi i te mau metua, oi tairihia mai te ao nei i te hoê ahua ra ».30

Ua tupu taua mau mea nei i te 3 no eperera 1836,31 e ua faatupu a‘era i te tohuraa a Malaki.32 Ua faaho‘ihia mai te mau taviri mo‘a no teie nei tau tuuraa.33

Te haaputuputuraa o te mau varua i te tahi atu pae o te paruru

Aua‘e e nehenehe atoa te titauraa ia « haere mai i te Mesia »34 e faatae-atoa-hia i te feia tei pohe ma te ore i ite i te evanelia.35 Te titau nei te tuhaa o to ratou faaineineraa i te mau tutavaraa i ni‘a i te fenua nei no vetahi ê. Te haaputuputu nei tatou i te mau reni heeraa, te faatupu nei tatou i te mau api anairaa utuafare, e te rave nei tatou i te ohipa monoraa i roto i te hiero no te haaputuputu i te mau taata i te Fatu e i to ratou ra mau utuafare.36

Ia rave i te ohipa haaputuputuraa : Te hoê faaotiraa na roto i te fafauraa

E mea faufaa rahi roa i ŏ nei i ni‘a i te fenua nei no te haaputuputuraa o Iseraela. E ti‘a te evanelia ia afa’i –matamua-hia i te « mau mamoe i mo‘e i te utuafare ra o Iseraela ».37 No reira, ua haere atu te mau tavini a te Fatu e poro i te Faaho‘iraa. I roto i te mau fenua e rave rahi ua maimi ta tatou mau misionare i te mau taata no Iseraela i haapurara-ê-hia ; ua auau ratou ia ratou i roto i te mau apoo no te mau mato ; e ua ravaai ratou ia ratou mai i mutaa ihora.38

Te maitiraa ia haere atu i te Mesia e ere ïa no ni‘a i te vahi outou e parahi ra. E faaotiraa râ na te taata tata’itahi. E nehenehe te taata « e faataehia i te ite i te Fatu ra »39 ma te ore e faarue i to ratou fenua ai‘a. E parau mau, i te mau mahana matamua o te Ekalesia, e mea pinepine te parau faafariu i te tuatihia i te parau haere atu i te tahi ê atu fenua. I teie nei râ, te tupu nei te haaputuputuraa i roto i te mau fenua tata’itahi. Ua faaoti te Fatu i te haamauraa o Ziona40 i roto i te basileia i reira Oia i te horo‘a raa i Ta’na Feia Mo‘a to ratou fanauraa e to ratou opu. Ua faaite atea te papa’iraa mo‘a « e haaputuputuhiate taata i to ratou utuafare i te fenua ai‘a no ratou ra, e e haaparahihia ratou i to ratou mau fenua atoa i parauhia ra »41 « Ua riro te fenua tata’itahi e vahi haaputuputuraa no to’na iho nunaa ».42 Te vahi haaputuputuraa no te Feia Mo‘a Berezilia tei Berezilia ïa ; te vahi haaputuputuraa no te Feia Mo‘a Nigeria tei Nigeria ïa ; te vahi haaputuputuraa no te Feia Mo‘a Korea tei Korea ïa, e na reira noa’tu. Ziona o « tei mâ ïa te aau ».43 Ziona, i reira ïa te Feia Mo‘a parau-tia. No te rahi o te mau ve‘a, te mau aparauraa, e te mau amuiraa e e nehenehe i te mau melo atoa ia farii i te mau haapiiraa, te mau taviri, te mau oro‘a e te mau haamaitairaa no te evanelia, noa’tu eaha te vahi ratou e parahi ai.

Te oraraa varua paruruhia tei te huru ia nahea te hoê taata i te ora, eiaha râ te vahi o ta’na e parahi. E ti‘araa to te Feia Mo‘a i te mau fenua atoa ia titau aifaito noa i te mau haamaitairaa a te Fatu.

E mea mau te ohipa a te Atua Mana Hope. Te ora nei Oia. O Iesu te Mesia. Teie Ta’na Ekalesia, tei faaho‘ihia mai no te faatupu i ta’na fâ hanahana, mai te haaputuputuraa i fafauhia no Iseraela. O te peresideni Gordon B. Hinckley te peropheta a te Atua i teie nei mahana, te faaite papû nei au i te reira i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te Mau Nota

  1. A hi‘o Genese 12:1-2 ; PH&PF 132:29-32 ; Aberahama 2:6-11.

  2. A hi‘o Genese 26:1-4, 24, 28 ; 35:9-13 ; 48:3-4 ; Ioane 8:33, 39 ; Te Ohipa 3:25 ; 1 Nephi 17:40 ; 2 Nephi 29:14 ; Iakoba 5 ; Etera 13:7-8 ; PH&PF 52:2.

  3. A hi‘o, ei hi‘oraa, 1 Nephi 15:12-18.

  4. A hi‘o 1 Nephi 14:14 ; 15:14; 2 Nephi 30:2 ; Mosia 24:13 ; 3 Nephi 29:3 ; Moromona 8:15 ; PH&PF 133:26-34.

  5. Ua horo‘a mai te opu no Levi i te mau tahu‘a i rotopu i te nunaa e aita i tai‘ohia ei opu aore râ ia farii i te fenua ai‘a no te opu. Ua horo‘ahia i na tamaiti e piti a Iosepha, Manase e Ephraima, te mau fenua ai‘a. Ua numerahia raua i roto i te mau ati, ei mono i to raua metua tane, o Iosepha. Na roto i te reira i tapeahia’i te numera ahuru ma piti opu.

  6. Levikito 26:33 ; a hi‘o atoa Ieremia 9:16.

  7. A hi‘o Genese 22:16-18 ; 3 Nephi 20-22 ; Aberahama 2:10-11.

  8. Isaia 18:2, 7.

  9. A hi‘o Levitiko 26:44 ; Deuteronomi 4:27-31 ; 28 ; 29 ; 30:2-5 ; Nehemia 1:9 ; Isaia 11:11-12 ; Ieremia 31:7-8, 10-12 ; Ezekiela 37:21-22 ; Amosa 9:14-15 ; Mataio 24:31 ; Iakoba 6:2 ; a hi‘o atoa Russell M. Nelson, « The Exodus Repeated », Liahona, Eperera 2002, 30-39.

  10. A hi‘o Luka 10:1, 17 ; Ephesia 4:11 ; Te mau Hiroa Faaroo 6.

  11. A hi‘o Mataio 28:19-20 ; Mareko 16:15.

  12. 2 Thessalonia 2:3. Ua iritihia « Taiva » mai roto mai i te parau Heleni apostasia, oia hoi « taivaraa ».

  13. A hi‘o PH&PF 128:18 ; 132:45.

  14. A hi‘o Isaia 27:6.

  15. A hi‘o 1 Nephi 15:18 ; a hi‘o atoa i te api upoo parau no te Buka a Moromona, paratarafa 2.

  16. A hi‘o PH&PF 133:17.

  17. 3 Nephi 21:1.

  18. A hi‘o Genese 12:2-3 ; 26:3-4 ; 35:11-12 ; e te mau upoo parau no te pene 3 Nephi 21 ; 29.

  19. Te mau haapiiraa no ni‘a i te haapurara-ê-raa-hia o te utuafare o Iseraela tei roto ïa i te mau haapiiraa matamua tei haapiihia i roto i te Buka a Moromona : « E ia haapurarahia te utuafare o Iseraela ra, e haaputuputu-faahou-hia mai ratou – te mau amaa mau o te raau olive ra, oia hoi te toea o te utuafare o Iseraela ra, e ite ratou i te Mesia mau ra, to ratou Fatu e to ratou Faaora » (1 Nephi 10:14).

  20. A hi‘o R. McConkie, A New Witness for the Articles of Faith (1985), 554.

  21. Ua faahitihia o Aberahama i roto e 506 irava o te papa’iraa mo‘a ; 216 i roto i te Bibilia, 290 i roto i te mau papa’iraa o te Faahoiraa hia mai.

  22. E farii atoa hia te fafauraa na roto i te faaamuraa ( a hi‘o Mataio 3:9 ; Luka 3:8 ; Galatia 3:26-29 ; 4:5-7 ; Aberahama 2:9-10).

  23. A hi‘o PH&PF 124:58 ; 132:31-32.

  24. A hi‘o PH&PF 84:33-40 ; 132:19 ; Aberahama 2:11.

  25. Te Ohipa 3:19, 21.

  26. PH&PF 27:13. Ua tohu atoa o Paulo i to tatou anotau, « e ia tae i te tuuraa parau i te hopearaa mau o te mau tau ra e amui ai [te Fatu] i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te ra’i, e to te ao nei » (Ephesia 1:10).

  27. PH&PF 27:6.

  28. E mea ti‘a roa ia Mose, o tei arata‘i matamua i te mau tamarii a te Atua i to ratou fenua ai‘a ia riro te taata o te horo‘a i te mau taviri no te haaputuputuraa o Iseraela i te ekalesia tei faaho‘ihia mai. Ua haere mai o Mose ia Petero, Iakobo e Ioane i ni‘a i te Mou‘a no te Faahuru-ê-raa e ua horo‘a’tu ia ratou taua iho mau taviri autahu‘araa i to ratou ra tau. I muri a‘e i te amuiraa o te Ekalesia i te ava‘e Eperera 1840, ua ma‘iti te Peropheta Iosepha Semita ia Orson Hyde no te haere atu i Ierusalema e ia haamo‘a i reira te fenua no te hoiraa o te mau Ati Iuda e Iseraela i haapurara-ê-hia.44 I te Sabati, 24 no Atopa 1841, ua tuturi o Elder Hyde i ni‘a i te Mou‘a Olive e ua haamo‘a i taua fenua no te haaputuputuraa o te mau ati Iuda e no Iseraela i to ratou fenua ai‘a.

  29. PH&PF 110:11-12.

  30. PH&PF 110:14-15.

  31. E mea faufaa rahi roa ia ite e ua haere mai o Mose, Elia e Eliaha i te Sabati Pata, i te haamataraa no te Oro‘a Pata.

  32. A hi‘o Malaki 4:5-6.

  33. A hi‘o PH&PF 110:16.

  34. Iakoba 1:7 ; Omoni 1:26 ; Moroni 10:30, 32 ; PH&PF 20:59.

  35. A hi‘o PH&PF 137:6-8.

  36. A hi‘o 1 Korinetia 15:29 ; 1 Petero 4:6.

  37. Mataio 10:6 ; 15:24.

  38. A hi‘o Ieremia 16:16.

  39. 3 Nephi 20:13.

  40. A hi‘o PH&PF 6:6 ; 11:6 ; 12:6 ; 14:6.

  41. 2 Nephi 9:2.

  42. Bruce R. McConkie, i roto i te Conference Report, Amuiraa i Mehico, no te area no Mehico 1972, 45.

  43. PH&PF 97:21.

  44. A hi‘o 2 Nephi 9:2 ; 10:7-9 ; 25:16-17, 20 ; 3 Nephi 21:22-28 ; PH&PF 29:7-8.