2006
A hi‘o na i ta outou mau tamarii rii
Novema 2006


A hi‘o na i ta outou mau tamarii rii

I roto i te ao nei i teie mahana, e hinaaro te mau tamarii… ia tatou tata’itahi no te paruru, no te haapii, e no te here ia ratou.

A tavini ai au nei i roto i teie piiraa, ua noaa ia‘u te tahi mau hoa apî. O Eliza teie. Ua himene maua i te mau himene Paraimere. Te haapii nei o Lucas i te mau Hiroa Faaroo i roto i te reo Paniola. E mea huru mamahu rii o Caitlyn, e hinaaro ite râ i te mau mea‘toa. Ua parahi atu vau i pihaiiho ia Martha i roto i te Paraimere e ua tuu i to’na rima i roto i to‘u rima. Te anaana nei te maramarama o te evanelia i ni‘a i to ratou mata.

Ua ite atu anei outou i te maramarama i ni‘a i te mau hoho‘a mata o teie mau tamarii ? O vai mâ te mau tamarii i roto i to outou nei utuafare e aore ra i te vahi piri mai ia outou ? A hi‘o na ia ratou. A feruri na no ni‘a ia ratou. Te haapii nei te Faaora ia tatou e, no te tomo atu i roto i te basileila o te Atua, e ti‘a ia riro mai tatou mai te hoê tamarii ra « te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoromai, e i te î i te aroha, e na te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa » (Mosia 3:19).

Tera râ, noa’tu ua î i te faaroo, e tae mai te mau tamarii i o tatou, e faaruru atu ai i te mau tamataraa o te hoê ao ino. Eaha te rave no te tauturu atu i teie mau tamarii ia mau i te maramarama o te faaroo i roto i to ratou ra mau mata ? Ua ite tatou e, aita te tahi mea e mono mai i te hoê utuafare parau ti‘a i roto i te oraraa o te hoê tamarii. Teie râ, i roto i te ao nei i teie mahana, e hinaaro te mau tamarii eiaha te hoê metua vahine e te hoê metua tane ana‘e ra e horo‘a nei i te taime, e hinaaro râ ratou ia tatou tata’itahi no te paruru, no te haapii, e no te here ia ratou.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te auraa no te parururaa i te mau tamarii, te horo‘araa ïa tatou i te hoê vahi o te titau manihini mai i te Varua i roto i to ratou oraraa e ia faufaahia hoi te reira i roto i to ratou ra aau. E faaore taue te reira i te huru atoa no te taa-ê-raa, te tau‘a-ore-raa, te rave-ino-raa, te faairiaraa, e aore ra te imiraa faufaa i ni‘a ia vetahi ê ra.

E a tupu ai te mau huru no te ohipa faufau i te ino rahi, e paruru atoa ïa tatou i te mau tamarii i te tahi atu mau huru faainoraa, mai te mau titauraa teitei roa, e aore râ, ha‘ehaa roa, te horo‘a-rahi-roa-raa i te mea ta ratou e hinaaro nei, te tabula-rahi-roa-raa i te mau ohipa hautiraa e te haapa‘o-noa-raa ia’na iho.. Na te rahi ino roa e haamorohi i te aravihi o te hoê tamarii ia ite mai no’na iho, ia ti‘aturi atu, e ia arata‘ihia e te Varua Maitai.

Te matara nei te mau tamarii i te mau parau mau o te evanelia hau atu i te tahi noa’tu tau, e te tamariiraa i paruruhia ra, ua riro ïa ei taime hoê roa i roto i te rave‘a maitai o te oraraa nei no te haapii atu e no te faaitoito ia maiti i te mea ti‘a.

E mea ohie ia ite eaha te haapii atu. Ua maramarama te mau papa’iraa mo‘a, e to tatou mau peropheta i ni‘a i te mea e haapii atu i ta tatou mau tamarii. Te amui atoa nei o Nephi i teie irava i te parauraa, « Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei hoi tatou i te Mesia, e te papai nei hoi tatou i ta tou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:26).

Ma te ite i te mea ta tatou e haapii atu no te Mesia e Ta’na evanelia, e nahea ïa tatou i te rave i te reira ? A haamata na roto i te peeraa i te a‘o a to tatou mau peropheta e te faataaraa i te taime i roto i to tatou mau utuafare, no te pure, te haapiiraa evanelia e te pureraa pô utuafare. Ua pinepine roa anei tatou i te faaroo i taua a‘oraa ra, e au ra hoi e mea ohie roa ? E aore râ, ua rahi roa anei ta tatou ohipa, e ia amui-faahou-hia mai hoê atu mea ra, ua aano roa’tu ïa. Te faaite papû nei au e, noa’tu e ere ta tatou haamoriraa utuafare i te mea maitai roa, na te haapa‘o ana‘e ra e iriti i te mau haamaramarama o te ra’i e, e titau manihi ai i te mau haamaitairaa a te Fatu.

Oia mau, te haapa‘o maitai o te taata iho e te hi‘oraa maitai i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, e haapiiraa evanelia matameha’i ïa no te mau tamarii. No reira, a tai‘o, a haapii mai e a faaohipa i te evanelia. Eita e nehenehe ia tatou ia haapii atu i te mau parau mau o ta tatou i ore i ite e ta tatou e ore e ora nei. O vai tatou nei e eaha te mea e vai nei i roto i to tatou aau, e ite mai ïa te mau tamarii ma te vitiviti hau atu i ta tatou e mana‘o nei.

No reira, a here i te mau tamarii. Te haamana‘o nei au i te reira here ei tamarii, e no te reira tumu, e mea ohie no‘u ia ti‘aturi e, ua here atoa te Faaora ia‘u. E manuïa te mau tamarii i te hoê utuafare tei reira na metua o te taa maita’i nei i ta raua « hopoia mo‘a no te aupuru i ta [raua] mau tamarii i roto i te here e te parau-tia » (« Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49).

Area râ, e nehenehe tatou paatoa ia tauturu. A hi‘o na i te mau tamarii e haati nei ia outou e a haapii mai i to ratou mau i‘oa. E i muri iho ra, a titau manihini ia parau mai, a faaroo atu, a haapapû atu, a arata‘i, a rahu, a tavini, e a faaite i te iteraa papû. E nehenehe to outou here e tauturu ia hopoi mai i te hoê tamarii i te here o te Faaora.

E tamarii o Vasily tei haamau‘a rahi i to’na taime i ni‘a i te poromu e tei ore e paturuhia e to’na na metua i roto i te imiraa oia i te parau ti‘a. Ua itehia ia’na hoê amaa iti no te ekalesia i to’na oire e ua haere atu oia i te mau ohipa atoa i faatupuhia i te fare pure. Ua hopoi atoa mai oia i to’na mau taea‘e rii i te fare pure e ua amui mai te tahi atu mau hoa ia’na i roto i te Paraimere. Oia mau, i te hoê taime, te Paraimere rahi roa‘e o taua vahi ra, no roto mai ïa i teie mau tamarii tamaroa rii e ere i te mau melo no te ekalesia. Ua umehia mai ratou i te parau mau e ua haamata te maramarama o te evanelia i te faaite mai i ni‘a i to ratou mau hoho‘a mata. Ua faariihia ratou, ua paruruhia, haapiihia e herehia e te mau melo atoa o taua amaa iti ra, e tae noa’tu i te feia apî, te feia apî paari, te mau misionare, te mau orometua haapii, e te feia faatere o te autahu‘araa. A feruri na i te mau tamarii i roto i te vahi i piri mai i ô outou e aore ra i te piha a te Paraimere. O vai ma te mau tamarii i roto i ta outou amaa e aore ra paroita ? Te vai ra anei hoê mai ia Vasily, o te hinaaro nei ia outou ?

Ia feruri ana‘e au i teie mau tamaroa e te mau tamarii mai ia ratou, e noaa te ti‘aturi rahi ia‘u mai roto mai i te aamu o te taeraa te Faaora i te fenua Amerika. A haamana‘o e, hou te fâraa mai o te Faaora, ua tupu te mau vero, te mau aueueraa fenua, te mau auahi, te mau puahiohio, e e toru mahana no te poiri pa‘opa‘o roa (a hi‘o 3 Nephi 8). Ua pinepine au i te mana‘o no ni‘a iho i te mau tamarii tei ite atu i taua mau huru ra. E e mana‘ona‘o noa vau i te taiâ e te huru i roto i te aau o te mau metua.

E i muri iho ra, te fâ nei te Faaora e te faaue nei i te naho‘a taata « ia hopoihia mai ta ratou mau tamarii rii » (3 Nephi 17:11). Aue te i‘ei‘e o taua mau metua ra ia hopoi mai i ta ratou mau tamarii i te Faaora ra. I muri a‘e, ua hi‘o maite atu ratou a ta’i ai te Faaora i ni‘a i ta ratou ra mau tamarii, e ua haamaita’i a‘era ia ratou hoê e hoê i te taime, pure atura i te Metua no ratou, e pii atura i te mau melahi ia pou mai no te haamaitai ia ratou (a hi‘o 3 Nephi 17:21, 24). E faahaamana‘o mai teie aamu ia tatou oia hoi, o te Faaora oia te paruru rahi, te orometua haapii matameha’i e te punavai mure ore no te here e te faaora.

A haati ai te pouri o teie mahana ia tatou, ua faaue atoahia ïa ia tatou ia hopoi mai i ta tatou mau tamarii i te Faaora, e a faahaamana‘o mai ai o Elder Ballard ia tatou, « O tatou ta te Atua i pii no te haati i te mau tamarii i teie mahana ma te here e te auahi ama o te faaroo e te iteraa o vai ma ratou » (« Behold Your Little Ones », Tambuli, Atopa 1994, 40; « Great Shall Be the Peace of Thy Children », Ensign, Eperera 1994, 60).

Te mau taea‘e e te mau tuahine, ei metua vahine e ei tuahine faatere no te Paraimere, ua ite au e ere i te mea ohie ia haa i pihai iho i te mau tamarii. Te parururaa, te haapiiraa e te hereraa i te mau tamarii e nehenehe ïa e riro ei hopoi‘a rahi, haaparuparu pinepine i te mana‘o, i te tahi mau taime e mea rohirohi, e i tera taime e tera taime, e taere ia itehia te mau hotu o to tatou mau tutavaraa. Tera râ, e ere ihoa i te mea ohie ia hopoi mai i te mau tamarii i te Faaora ra, o tatou iho nei te ti‘a ia haere mai Ia’na ra.

A imi ai tatou Ia’na, e To’na Varua no te tauturu ia tatou, e ite ïa tatou i te hoê semeio. E papû atu ia tatou e te taui nei to tatou iho aau, e te riro nei tatou atoa ei feia « tei mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoromai, e i te î i te aroha, e na te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa » (Mosia 3:19). E faaite atoa atu Tatou i te maramarama no te evanelia i to tatou mau mata. E taa maitai ïa Tatou i teie mau parau no te Faaora, « E o te ite atu i te hoê mai teie nei tamaiti iti te huru no to‘u nei i‘oa ua ite ïa ia‘u » (Mataio 18:5).

Te here nei au i te Faaora e te faaite papû nei no To’na mana faaora no‘u e no outou e no ta tatou mau tamarii, i roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.