2007
Ia haamaitaihia te feia atoa tei mâ te aau
Novema 2007


Ia haamaitaihia te feia atoa tei mâ te aau

Ia haamaitai mai te Atua i ta tatou mau tutavaraa rahi ia vai mâ noa te aau e te mana‘o, e « [ia] faa‘una‘una noa te taiata ore i to [tatou] mau feruriraa ».

Hōho’a

Te haere ra maua na te hoê hiti tai o te fenua Caraïbes i te hoê po‘ipo‘i nehenehe i te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua ite maua ta‘u vahine i te tahi mau poti tai‘a na‘ina‘i tei hutihia mai i ni‘a i te one. Ia hi‘o maua i teie mau poti, ua haapii mai au i te hoê mea no ni‘a i te tai‘a o te ore roa e mo‘ehia ia‘u. Aita teie feia tai‘a i faaohipa i te upe‘a, te mau anave e aore râ, te mau auri tarau, e faaohipa râ te feia tai‘a i te mau rama i hamanihia i te mau niuniu tei haaperehuhia. Ua hamanihia te tahi mau niuniu mai te afata te huru. E tapu te feia tai‘a i te hoê opani faati‘a e va‘u tenetimetera i te rahi i na pae e piti o te rama e i reira e haapi‘ohia te niuniu tei tapuhia i te pae roto o te rama, e e mea na reira te mau i‘a i te tomo.

E taa roa ia toutou te faaohiparaa o te hoê rama. E taumuhia te hoê arainu i roto i te rama e e hopoi te feia tai‘a i te reira i te moana e e tuuhia i raro roa. Ia tae mai te hoê i‘a huru rahi i pihai iho i te rama e e hau‘a i te arainu, e imi ïa i te hoê uputa no te tomo i roto i te rama. I muri mai, ia hinaaro teie nei i‘a i te horo i rapae, aita’tura e nehenehe faahou no te mea e mau oia i te auaha o te tapo‘i tei tapuhia e o tei haapi‘ohia. – aita’tura e nehenehe faahou ia haere i rapae. Ia haere mai te feia tai‘a, e huti ratou i teie rama i rapae i te miti, e riro ïa te i‘a ei ma‘a no te airaa maa no te ahiahi.

Te vai nei te hoê aamu i roto i te Faufaa Tahito no ni‘a i te hoê taata tei topa i roto i te hoê herepata mai teie te huru. O te Arii Davida ïa, e ua riro teie aamu ei aamu oto roa o te mau papa‘iraa mo‘a.

« E hope a‘era te matahiti… tae a‘era i te tau e haere ai te hui arii i te tama‘i, ua tono a‘era Davida ia Ioaba e ta’na mau tavini, e ia Iseraela atoa ; e ua [pau roa te tamarii o Amona ia ratou]. Prahi atura râ Davida i Ierusalema.

« E tae a‘era i te hoê ahiahi, ua ti‘a a‘era Davida i ni‘a mai ni‘a mai i te ro‘i ra, ua hahaere noa na ni‘a i te tapo‘i fare o te arii ra: i reira to’na iteraa’tu i te hoê vahine te horoi ra ia’na iho ; e vahine mata maitai taua vahine ra » (2 Samuela 11:1-2).

Ua faaitehia ia Davida e te i‘oa o teie vahine o Bate-seba ïa. Ta’na tane o Uria, te hoê faaehau o tei tonohia e haere e aro e te toe‘a o te nuu i te Ati Amonita, ua ti‘a ho‘i ia Davida, to ratou arii ia haere atoa i reira. Ua afa‘ihia mai Bate-seba i roto i te fare o te arii ra. Ua faaturi ihora raua, e hapu ihora, e haamata ihora Davida i te mata‘u o te itehia ta raua faaturi. No te hunaraa i teie hara, tono atura Davida i te ve‘a ia faaho‘i mai ia Uria i Ierusalema. Ua ho‘i mai Uria e ua pato‘i i te haere i roto i to’na ra fare no te hi‘o ia Bate-seba. No reira, opua ihora Davida ia pohe Uria i roto i te tama‘i (a hi‘o 2 Samuela 11:3-7). E na roto i teie opuaraa ri‘ari‘a, ua tae mai te pohe ia Uria e te oto rahi ia Davida, ia Bate-seba e i te taatoo te basileia. Na roto i teie parau rahi, te na ô ra te Bibilia e, « e taua mea i ravehia e Davida ra, e mea ino ïa i mua i te mata o Iehova » (2 Samuel 11:27).

Te ite ra outou e mea nahea to Davida mauraa i roto i te rama ? Tei ni‘a oia i te tapo‘i o to’na ra aora‘i, e i raro mai i roto i te aua o te hoa tapiri, ua hi‘o ti‘a’tu oia i te hoê mea o te ore e ti‘a ia’na ia hi‘o. O te arainu ïa a te enemi. Ua titau te mâ, te viivii-ore e te haavaraa maitai ia huri ê te mata o Davida e eiaha ia hi‘o area râ, aita roa oia i na reira. Inaha râ, ua faati‘a oia i to’na feruriraa ia hi‘o ti‘a i te mau mea nevaneva tei rahuihia, taua mau mana‘o e arata‘i roa’tu i te raveraa i te mau ohipa, e ua faatupuhia te mau ino i te mau mea ino roa’tu. Ua mau Davida i roto i te rama, e teie mau hopea ra, e mau mea mure ore ïa.

Te vai nei te mau rama pae varua i teie mahana e parauhia te mau hoho‘a faufau, e e rave rahi, tei umehia e te mau parau poro‘i faatihaehae, e ua tomo i roto i teie nei rama no te pohe. Mai te mau rama atoa, e mea ohie roa ia tomo i roto e mea fifi râ ia horo i rapae. E faati‘amâ vetahi ia ratou ma te parau e e nehenehe matou e mata‘ita‘i i te hoho‘a faufau ma te mamae-ore i to’na hopea ino. E parau ratou mai teie te huru, « e ere i te mea ino roa », e aore râ, « o vai te tau‘a mai ? Aita roa e taa-è-raa », e aore râ, « no te mata‘ita‘i noa ». Teie râ, ua hape roa ratou. Ua faaara mai te Fatu e, « e o oia o te hi‘o atu i te hoê vahine ma te faahinaaro ti‘a-ore ia’na ra e faarue ïa oia i te faaroo, e e ere ho‘i oia i te Varua ; e mai te mea e ore ho‘i oia e tatarahapa e hurihia oia i rapae » (PH&PF 42:23). O te mea ïa i tupu ia Davida: ua hi‘o atura oia ia Bate-seba, e ua nounou ia’na, e ere ihora i te Varua. Eaha ïa te taa-è-raa o te toe‘a o te oraraa o Davida ahiri oia i huri-ê i to’na ra mata.

Oia’toa mai te ereraa i te Varua, e ere atoa te feia mata‘ita‘i hoho‘a faufau i te hi‘oraa e i te mana‘o maitai. Mai te Arii Davida ra, e tamata ratou i te huna i ta ratou hara, ma te mana‘o e e ore te Fatu e ite mai (a hi‘o 2 Nephi 27:27). E riro te mau hopea mau i te me‘ume‘u ia mo‘e te faaturaa ia’na iho, e ino roa te autaea‘eraa, e faainohia te mau faaipoiporaa e e hamani-ino-hia te feia hara ore. Ia ite ratou e, aita ratou e navenave faahou i te mata‘ita‘i noa i te mau hoho‘a faufau, e imi faahou atu ïa ratou i te tahi mau hoho‘a hau atu â i te faufau. E riro ratou i te faatupu i te mau ta‘ero noa’tu e aita ratou e ite ra, e mai ia Davida, e ino roa to ratou huru a mo‘e-ê atoa atoa ai ta ratou mau peu morare teitei.

A ino roa’i te mau ihotumu manahune o te ao nei, te î-noa-maira te mau hoho‘a faufau i roto i te mau ve‘a, te mau faa‘ana‘ataeraa, te mau faatianianiraa e te Itenati. Area te mau mea tei au-roa-hia ia au i te hi‘oraa a to te ao nei, te haaviraa i te mau peu maitata‘i o te hoê ïa faito ataata roa ia faaohipa no te faito i te mea ti‘a e tae noa’tu i te mea e ere i te mea ataata. E nehenehe te hoê hoho‘a teata o tei matarohia e o tei au-roa-hia e na milioni feia mata‘ita‘i i te riro ei mau hoho‘a e ei mau peu hoho‘a faufau. Mai te mea te hoê hoho‘a teata, « e ere i te mea ino roa », e ere ia i te mea au roahia. No reira, mai te mea e mata‘ita‘i vetahi feia i te hoho‘a teata e aore râ, e iriti ratou i ta ratou reni itenati no te mata‘ita‘i i te mau hoho‘a ti‘a-ore, e ere ïa i te hape na tatou. E mea ti‘a i te mau melo o te mau ra i te autahu‘araa ia pee i te hi‘oraa o te Faaora e o Ta’na Ekalesia, eiaha râ i to te ao nei.

Ua haapii te Faaora e, « E ao to tei mâ te aau ; e ite hoi ratou i te Atua » (3 Nephi 12:8). E riro te mau fafauraa o te evanelia i te faaitoito, i te faahanahana e i te faateitei roa’tu. E farii tatou i teie mau parau faaau na roto i te mau fafauraa e faaauhia ia au i te huru o to tatou oraraa i te mâ e i te peu maitai. Ia haapa‘o ana‘e tatou e ia imi i te tamâ i to tatou aau, e piri atu ïa tatou i te Atua e i te Varua. Na te huru o to tatou aau e faaoti eaha te rahiraa o te papuraa o te huru a tua i to tatou hi‘oraa i teie nei i to te ao nei e i te faata‘a ia tatou ia rave faaoti i te parau fa‘aau ia nehenehe to tei mâ te aau « ia ite i te Atua ». No tatou nei râ, titauhia tatou ia mâ. No reira, ua papa‘i te aposetolo Ioane e :

« E au mau here e, e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aita i itea to tatou huru a muri atu: ua ite râ tatou e, ia fa mai oira ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru ; e ite hoi tatou ia’na i to’na ra huru mau.

« E te taata atoa tei ia’na taua tiairaa ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai ia’na atoa e maitai ra » (1 Ioane 3:2-3).

Mai te mea ua mau outou i roto i te rama o te hoho‘a faufau, teie te taime mau ia faati‘amâ ia outou na roto i te tauturu a te Faaora. Te vai nei te hoê uputa no te haere-ê-raa’tu i rapae area râ, e hinaaro outou i Ta’na tauturu no te horo i rapae. Tei ia outou iho râ te faaoraraa taato‘a ia outou iho na roto i te tatarahapa. A haere e farerei i to outou episekopo i teie nei. A imi i te arata‘iraa faauru. E tauturu mai Oia ia outou i te faanahoraa i te hoê opuaraa no te tatarahapa no te faaho‘i mai i to outou iho faatura-ia-outou-iho e i te faaho‘i mai i te Varua i roto i to outou oraraa. E roa‘a te mana faaora o te Taraehara a te Fatu ra o Iesu Mesia i te mau taata atoa o tei mauiui, oia’toa te hoho‘a faufau. Mai te mea e hi‘o ti‘a outou i te Faaora ma to outou aau atoa e ia pee i te a‘o a to outou episekopo, e iteahia ia outou te faaoraraa o ta outou e titau ra. E tauturu mai te Faaora ia outou ia imi i te puai no te pato‘i i te faahemaraa e i te mana no te pato‘i i te mau mea ta‘ero. Mai ta Moroni i haapii:

« E haere mai outou i te Mesia, e e tape‘a i te maumea maitata‘i i horo‘ahia mai, eiaha e rave noa’tu i te mea ino e te viivii ra…

« Oia mau, e haere mai i e Mesia ia maitai roa outou ia’na, e tape‘a ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paietei ore ra, e ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atoa, ei reira e nava‘i ai to’na aroha ia riro outou ei taata maitai roa i te Mesia ra » (Moroni 10:30, 32).

Ia haamaitai mai te Atua i ta tatou mau tutavaraa rahi ia vai mâ noa te aau e te mana‘o, e « [ia] faa‘una‘una noa te taiata ore i to [tatou] mau feruriraa » (PH&PF 121:45). Te faaite papu nei au i te here faaora o te Faaora e i te mana tamâ o Ta’na Taraehara, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.