2007
E rohi amui
Novema 2007


E rohi amui

Ua faanahohia te paroita no te pahono i te mau hinaaro o te feia e farerei nei i te mau ati teimaha e te mauiui hoi.

Hōho’a

Tau matahiti i mairi a‘e nei, ua papa‘i te hoê papa‘i ve‘a arearea i roto i te ve‘a i te hoê parau huru taa ê rii. Teie te tahi o te mau parau ta’na i papa‘i: « Te hoê momoni haere pureraa tamau i Utaha tona auraa ra, o te oraraa fatata roa i te mau melo o te paroita i ore ai te tahi mau ohipa rarahi e tupu o te ore e iteahia e te amuiraa i roto noa e pae minuti ».

Te parau faahou ra oia e: « Teie huru oraraa fatata te tahi e te tahi, e riro ïa te parau huna i te ite-vave-hia… E nehenehe atoa râ te reira e riro ei puai rahi ».

Te parau faahou ra teie taata e: « I te mahana piti, i te ohipa, te mataitai ra vau i te parau apî o te avatea i roto i te afata teata. Ua ino roa te hoê pereoo i roto i te hoê ati puromu. Ua faahorohia te metua vahine e e piti na tamarii na‘ina‘i i te fare ma‘i na ni‘a i te manu reva tautau e na ni‘a i te pereoo uta ma‘i… Tau hora i muri mai, ua faaroo a‘e ra vau e, no Eric e no Jeana Quigley taua pereoo ra, e noho teie na taata i te tahi noa‘e pae o te purumu o to‘u nohoraa.

« E farerei au i te utuafare Quigley i te fare pureraa,… e ere râ i te reira ana‘e ua tamaa amui atoa matou i roto i te hoê aru‘i faaoaoaraa hou a tupu ai taua ati ra. E hauti ta maua nau mootua e ta raua na tamahine, o Bianca e o Miranda…

« O Miranda, ahuru mamaha ava‘e te paari, ua pepe to’na upoo, e ua pohe e toru mahana i muri mai i roto i te fare ma‘i no te mau tamarii Paraimere.

« Teie tau taime ra e faufaahia’i… tera huru oraraa fatata te tahi e te tahi. Noa’tu e ua tupu te ati puromu e rave rahi maile i te atea i te utuafare aita te repo puehu i topa’tura i raro te tape‘a mai nei hoê taata no te paroita e ua haamata i te ma‘imi i roto i te hu‘ahu‘a pereoo. Area te toe‘a o te paroita ra, na mua ïa ratou i te ite hou a tae mai ai te mutoi e te mau utuutu ma‘i.

« Ua haere te mau melo o te paroita i roto i na fare ma‘i e toru, ua niuniu ia Eric i ta’na vahi raveraa ohipa, e ua faatia i te tahi mau pupu ohipa. Te mau taata aita ratou i tae mai i ni‘a i te vahi ati, ua titau ratou ia tauturu i te tahi atu vahi.

« I roto i te maororaa e 48 hora, ua oti te matie o te aua o Quigley ma i te tapuhia, ua tamahia te fare, ua pu‘ahia te ahu, ua faaihia te faatoetoe, ua pa‘ia te utuafare, e ua haamauhia te hoê afata i te fare moni. E faahopu atoa matou i ta ratou uri i te pape ahiri e, te vai ra ta ratou uri ».

Ua opani te taata papa‘i i ta’na mau parau na roto i teie parau hohonu roa: « Te vai ra te vahi maitai i roto i te parau no te ora-fatata-raa te mau melo o te paroita… Tei tupu i ni‘a i te iti ra, e tupu ïa i ni‘a i te taato‘araa » (« Well-Being of Others Is Our Business », Salt Lake Tribune, 30 Tiurai 30, 2005, Tuhaa C1).

Te aroha e te taviniraa i horo‘ahia e te mau melo aupuru o te paroita i roto i taua ati oto ra, e ere ïa te reira ana‘e. Te faaite ra te peropheta Alama no te Buka a Moromona i te mau taata tei hinaaro e pee i te Mesia: « No te mea ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoi‘a ia mâmâ te reira ; oia ïa, ua au ia outou ia oto a oto ai te feia oto ra ; oia ïa, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra », e i muri iho, mai ta Alama i parau ra, ua ineine a‘e ra ratou ia bapetizohia (a hi‘o Mosia 18:8-9). Na te papa’iraa mo’a e haamau i te niu no te utuuturaa e no te aupururaa ma te aroha mau.

Ua faanahohia te paroita no te pahono i te mau hinaaro o te feia e farerei nei i te mau ati teimaha e te mauiui hoi. Te episekopo, tei parau-pinepine-hia e, « te metua » o te paroita, na’na e horo‘a i te a‘oraa e te mau rave‘a tauturu. Te vai atoa ra te feia faatere no te Autahu‘araa a Melehizedeka e a Aarona, tei ineine no te tauturu, e tae noa’tu i te peresideniraa no te Sotaiete Tauturu, te mau taea‘e hahaere utuafare, te mau tuahine hahaere, e te mau melo no te paroita – te mau melo no te paroita pauroa te taime. Tei reira ratou no te horo‘a i te tamahanahana e no te faaite i te aroha i roto i te taime ati.

I rotopu i te mau taata e faaea ra i to matou vahi, e rave rahi mau ati oto roa tei tupu. I te ava‘e Atopa 1998, o Zac Newton, 19 matahiti te paari, te faaea ra i te atearaa e toru noa fare i te pae hiti‘a o te râ ia matou, tei pohe i roto i te hoê ati pereoo.

Aita i piti matahiti i muri iho, i te ava‘e tiurai, o Andrea Richards, 19 matahiti te paari, tei te tahi a‘e pae i te utuafare Newton te faaearaa, ua pohe oia i roto i te hoê ati purumu.

I te hoê mahana maa avatea i te ava‘e tiurai 2006, o Travis Bastian, e 28 matahiti te paari, tei ho‘i mai na ta’na misioni, e tae noa’tu i to’na tuahine 15 mtatahiti, o Désirée, te faaea ra i tera pae mai i te purumu e piti fare i te pae apatoerau i o matou, ua pohe raua i roto i te hoê ati pereoo uira ri‘ari‘a.

Hoê ava‘e i muri mai, i te ava‘e atete 2006, o Eric Gold, 32 matahiti, tei paari i roto i te utuafare tapiri noa mai i to matou, ua pohe atoa oia. Te vai atura te tahi mau taata i to matou vahi tei farii i te ati e ua faaoroma‘i i te reira ma te muhu ore maori râ, o ratou ana‘e e te Atua tei ite i te reira.

Na roto i teie na taata apî e pae tei faaru‘e, e riro te hoê taata i te feruri e, e mea taa‘e roa teie rahiraa ati no te hoê vahi iti faaearaa taata na‘ina‘i roa. Te feruri nei au e, te numera noa tei rahi no te mea te vai ra te mau melo no te paroita aupuru, tei ite i te taime e tupu mai ai te hinaaro. e mau melo o te haapa‘o nei i te a‘oraa a Alama e a te Faaora – e mau melo o te haapa‘o nei e te here nei e te haamama nei i te hopoi‘a a vetahi ê, e mau melo e oto a oto ai tei oto ra, e mau melo o te tamahanahana i tei au ia tamahanahanahia, e mau melo o te rohi amui.

I roto i teie mau hi’oraa tata‘itahi, ua ite matou i te here rahi, te taviniraa e te aroha tei riro ei mea faauruhia no te taatoaraa. Ua tae mai te episekopo, ua reva te mau taea‘e e te mau tuahine hahaere no te rave i ta ratou tuhaa, e ua faanahonaho te Autahu’araa a Melehizedeka e a Aarona e te Sotaiete Tauturu no te aupuru i te mau hinaaro pae varua e te pae tino. Ua faaihia te mau faato‘eto‘eraa maa, ua tamahia te fare, ua tapuhia te aihere i roto i te aua, ua topetopehia te mau raau, ua penihia te aua, ua horo‘ahia te mau haamaitairaa, e te vai ra hoi te tapono maru no te ta‘iraa i ni‘a iho. Tei te mau vahi atoa te mau melo.

I roto i teie mau hi‘oraa atoa, te mau utuafare tei mo‘e ê te hoê taata tei herehia, ua rahi to ratou faaroo, ua tupu i te rahi to ratou here i te Faaora, ua tupu i te rahi te mauruuru no te Taraehara, e te aau mauruuru no te hoê faanahonahoraa o te pahono hohonu i te mau hinaaro pae varua o te mau melo. I teie nei, te paraparau nei teie mau utuafare no ni‘a i to ratou iteraa i te Fatu na roto i to ratou ati. Te faaite nei ratou e rave rahi mau iteraa nehenehe tei tupu mai na roto mai i te mauiui. Te faaite papû nei ratou e, e nehenehe te mau haamaitairaa e tupu mai mai roto mai i te aau pe‘ape‘a. Te haamori nei ratou i te Fatu ma te faahiti i te mau parau a Ioba, i te na ôraa e, « Na Iehova i horo’a mai, e na Iehova i rave mai ; ia haamaitaihia te i’oa o Iehova » (Ioba 1:21).

Ei mau melo no te paroita, e na roto i te amoraa i te zugo a vetahi ê, ua haapii mai tatou e rave rahi haapiiraa:

  1. E mea tano maitai te faanahonahoraa a te Fatu no te ite e no te aupuru i te feia tei roto i te fifi o te aau e o te varua hoi.

  2. E nehenehe te ati e arata‘i ia tatou i pihai roa i te Atua ma te faaapî e ma te haamaramarama i to tatou farii-poupou-raa i te pure e te Taraehara, na te reira hoi e faaore i te mau huru oto atoa e te mauiui.

  3. Te mau melo tei ora i roto i te ati, e faarahi-pinepinehia to ratou here, te aroha, e te haro‘aro‘a. O ratou te matamua, e te hopea, e i te rahiraa o te taime, te feia maitai roa a‘e no te horo‘a i te tamahanahana e no te faaite i te aroha ia vetahi ê.

  4. Hoê paroita, mai te hoê utuafare, e hoê ratou mai te mea e, e rohi amui ratou – tei tupu i ni‘a i te hoê ra, e tupu atoa ïa i ni‘a i te taato‘araa.

  5. E penei a‘e, te vahi faufaa roa’tu, e rahi atu to tatou aroha e te aupuru, no te mea ua farii paatoa tatou i to tatou iho tamataraa e te mau iteraa. E nehenehe tatou e rohi amui.

Te oaoa nei au ia parahi i roto i taua huru pŭpŭ taata here e te aupuru. Aita e taata i hau a‘e i te ite nahea ia haamama i ta te tahi hopoi‘a, nahea ia oto ia au i tei oto ra, e ia tamahanahana i tei titau ia tamahanahanahia. Ua faaoti au ia parau i te reira e, « e rohi amui ». Tei tupu i te hoê taata, e tupu ïa i te taato‘araa. E rohi amui tatou.

Ia riro tatou ei mauihaa no te haamamaraa i te zugo a vetahi ê, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.