2007
A rave i teie nei
Novema 2007


A rave i teie nei

O teie te taime no te faafaaite atu i te Atua na roto i te rave‘a aroha no te tauiraa tei horo‘ahia ia tatou e te Faaora.

Hōho’a

I te ahuru ma hoêraa o to’na matahiti, ua horo‘ahia i ta maua tamarii paari (e metua tane oia i teie nei e e toru tamarii e te parahi ra oia i roto i teie nei amuiraa autahu‘araa i teie nei pô) te hoê ohipa e te tahi atu mau piahi no te piha haapiiraa hopea no te fare haapiira tama hou, te faaite ra i ta’na faanahoraa maa au-roa-hia e ana. No ta’na imiimiraa moni i te tau mahanahana, ua faaineine ïa te piha haapiiraa i te hoê buka tunuraa maa o te operehia na roto i te oire. I to te orometua haapii faaiteraa i teie opuaraa e te tai’o mahana o te mahana pae i mua’tu ua faaoti ihora ta maua nei tamaiti o Brett e e rave rahi roa te taime no te rave i te reira ohipa e ua haamo’e oia i te reira. I te omuaraa o te hebedoma i muri iho, a faahaamana‘o ai te orometua haapii i te mau piahi i te tai’o mahana hopea no te Mahana Pae, ua faaoti ihora o Brett e e nehenehe ohie noa ia’na ia rave faaoti i te ohipa i titauhia i te pô mahana maa e a tae noa’tu ai i taua taime ra e nehenehe ïa ta’na e faaohipa ia’na i roto i te tahi atu mau ohipa oaoa a‘e.

I te po‘ipo‘i mahana pae mai tei faataahia, ua ani te orometua haapii i te mau piahi ia faahaere ta ratou mau parau tunuraa maa i mua i te piha haapiiraa. No to’na faataimeraa i moehia’i ia Brett i te ohipa i titauhia ia’na e aita roa’tu oia i ineine. Ma te hepohepo, ua fariu atu oia i te hoê hoa piahi tei parahi i pihai iho ia’na e ua faaite atu ia’na to’na fifi. No to’na hinaaro i te tauturu, ua na ô maira te hoa piahi, « ua afa‘i mai au te hoê â parau haamaniraa maa. Mai te mea e hinaaro oe, a faaohipa i te hoê o ta‘u mau parau faanahoraa maa ». Ua harû vitiviti noa’tura Brett i te parau, papa‘i ihora i to’na ra i‘oa i ni‘a e horo‘a’tura, ma te mana‘o e ua ora oia i te mau pe‘ape‘a no roto mai i to’na faaineine-ore-raa.

I te hoê pô e rave rahi mau hebedoma i muri iho, ua tae atu vau i te fare na te ohipa mai no te hopu i te pape hou a haere atu ai i ta‘u mau apooraa a te Ekaesia i taua pô ra. Tau na mahana na mua’tu, ua piihia vau ei peresideni tĭtĭ i muri a‘e i to‘u taviniraa e rave rahi mau matahiti i te maoro ei episekopo. Ua matau-rii-hia matou i roto i to matou nei oire iti ei melo no te Ekalesia o te tamata i te ora i te haapiiraa a to matou nei faaroo. « Te vai nei te tahi mea e ti‘a ia oe ia ite mata », ua parau maira ta‘u vahine faaipoipo, Diane, a haere ai au na te opani. Ua horo‘a maira oia te hoê buka e te hoê api tei tapa‘ohia. Ma te hi‘o atu i te tapo‘i tei topahia Te mau Maa Auhia e te Fare Haapiiraa Noelani – 1985, ua huri atura vau i te api tei tapa‘ohia e ua tai‘o « Te Maa Auhia e te Utuafare Hallstrom – Faraoa Ava Rum Bacardi ».

E rave rahi o tatou o te tuu nei ia tatou i roto i te mau ohipa hau atu i te haamâ na roto i to tatou faataimeraa i te faariu-hope-maite-raa ia tatou i te evanelia a Iesu Mesia. Ua ite tatou i te mea ti‘a, te faataere nei râ tatou i te tuuraa i to tatou varua i roto i te ohipa no te faatau, te ri‘ari‘a, te feruri noa raa, aore râ no te faaroo ore. Te parau papû nei tatou ia tatou iho e « e rave au i te reira i te hoê mahana ». Tera râ hoi, no te rahiraa o te mau taata, eita roa’tu « te tahi mau mahana » e tae mai, e noa’tu e te vai nei te tahi o te taui, te vai nei ïa te hoê otoheraa e te haere-ore-raa i mua.

Ei tuhaa no te hi‘opo‘araa i to tatou huru faataimeraa i te pae varua, eaha râ ïa to tatou huru ia haere tatou i te mau pureraa a te Ekalesia ? No te imi anei i te ite, oia ïa « na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo » (PH&PF 88:118) o te tura‘i ia tatou ia rave i te mea ta tatou i haapii ? Aore râ te vaira anei i roto ia tatou te huru « Ua faaroo a‘ena vau i te reira » o te tape‘a vitiviti noa i te Varua ia tomo i roto i to tatou mau feruriraa e to tatou mau aau e o te faati‘a i te faataimeraa ia riro ei tuhaa faufaa rahi no to tatou huru taata ?

Ua parauhia no te hoê taata ti‘araa rahi e tuatapapa ra i te Ekalesia tei faaho‘ihia mai e o tei fafau e e haapa‘o oia i te mau faaueraa atoa ta te Fatu e horo‘a’tu ia’na, o te parau e, « e ua farii oia i te parau ma te oaoa, tera râ ua faahema’tura Satani ia’na ;… e na te mau pe‘ape‘a o teie nei ao i faatupu ai i ta’na pato‘iraa i te parau » (PH&PF 40:2). A faaau na te reira i te faahitiraa maramarama a te Fatu: « O oia o tei farii i ta‘u nei ture ma te haapa‘o hoi i te reira, o oia ïa ta‘u nei pîpî » (PH&PF 41:5).

Ua parau o Alama ma te mana‘o horuhoru, « e teie nei, e au mau taea‘e, ua hinaaro vau ma to‘u aau atoa, oia ïa, ma te onoono rahi e tae noa’tu i te mauiui, ia faaroo outou i ta‘u nei parau, e ia faarue i ta outou mau hara, e ia ore hoi outou ia haamaoro i te mahana no ta outou tatarahapa » (Alama 13:27).

Ua haapapû roa o Amuleka, te hoa haapii o Alama, i te parau poro‘i i te na-ô-raa e:

« Inaha hoi, tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua ; oia ïa, o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa.

« E teie nei,… ua tae mai ia outou te mau faaite e rave rahi, no reira, te a‘o atu nei au ia outou e, eiaha outou e faaroaroa i te mahana o ta outou tatarahapa e tae roa i te hopea » (Alama 34:32-33).

I to‘u faito matahiti ei haapii i roto i te Autahu‘araa a Aarona, e au râ e ua faaarahia vau i te mau po‘ipo‘i mahana maa atoa na te maniania a te ohipa o ta to‘u metua tane e rave ra i rapae mai i te haamaramarama o to‘u piha taotoraa. (E taime roa roa i muri mai i ite ai au e eaha oia i haamata noa’i i ta’na ohipa i raro a‘e i to‘u haamaramarama.) I muri a‘e i te hoê tau to‘u tamataraa i te tau‘a ore i te maniania, ua ti‘a ïa vau i ni‘a e ua amui atu i to‘u metua tane no te rave i ta‘u hopoi‘a i te mau hebedoma atoa no te tauturu ia’na i te tamâraa i te aua e haati nei i to matou fare.

Penei a‘e i muri a‘e i te tahi nau po‘ipo‘i no te oreraa vau e ti‘a oioi i ni‘a, aore râ no te tahi atu mau ohipa, ua hinaarohia ta’na faaitoitoraa tamau hou a rave ai au i te ohipa, ua parahi to’u metua tane i pihai iho ia’u i te hoê mahana e ua faaite mai ia‘u i te hoê hoho‘a rahi no te hoê animala, te hoê animala tei matauhia no to’na faatau. I muri iho ua iriti oia i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau e ua faatai‘o oia ia’u, « no te mea inaha, e ere i te mea ti‘a ia’u ia faaue atu i te mau mea atoa ; no te mea o oia o te haavîhia i te mau mea atoa, e faatau oia e ere hoi oia i te mea paari, no reira aita ta’na e utu‘a maitai » (PH&PF 58:26 ; haapapûraa faahauhia). Mai te reira mahana ua riro teie hoho‘a e ta’na haapiiraa ei mau rave‘a faufaa roa i roto i to‘u oraraa.

Te hoê o te mau faaitoitoraa maitai roa a te peresideni Spencer W. Kimball o te parau poto ïa « a rave ». Ua faarahi oia i te reira parau i muri iho « a rave i teie nei » no te haapii u‘ana i te hinaaro i te faaohipa i te taime.

Ua haapii atoa te peresideni Kimball i te parau haapiiraa hohonu e, e aratai te haamarirauraa i te ereraa o te faateiteiraa. Ua parau oia e: « Te hoê o te mau paruparau rahi o te taata i te mau tau atoa o te haamarirauraa ïa, te hinaaro-ore-raa i te farii i te hopoi‘a i teie nei… E rave rahi tei faati‘a ia ratou ia hahi ê atu e ua riro ratou… ei tîtî no te faatau i te pae feruriraa e te pae varua e te imiraa i te oaoa o te ao nei » (Teachings of Presidents of the Church: Spencer W. Kimball [2006], 4-5).

E rave rahi o tatou o te hinaaro nei i te e’a ohie – te rave‘a o te ore e titau i te ohipa rahi e te tusia. Oia ïa ua mana‘o vau i te hoê taime e ua itea ia‘u te reira. Te tere ra vau i muri i te afaa ruperupe i ni‘a’e i te oire no Honolulu, ua hi‘o vau e te vai nei – Te Purumu Ohie ! A moemoea noa’i au i te maitai no te mea ta‘u i ite, ua rave ihora vau i ta‘u pata hoho‘a no te pata i te taime oaoa. I to‘u râ hi‘oraa na roto i te pata hoho‘a, ua maramarama te mea ta‘u i ite. Ua faaara mai te hoê tapa‘o rearea rahi – Aita te Purumu Ohie e tuati atu i te tahi atu purumu !

E au paha te haamarirauraa ei e‘a ohie, no te mea e tatara te reira, no te hoê taime poto, te tautooraa e titauhia no te rave i te tahi mea faufaa rahi. E faatupu râ te haamarirauraa i te hoê hopoi‘a teiaha amuihia’tu i te mana‘o hape e te mauruuru ore. Eita te mau fâ pae tino e tei hau atu i te mea faufaa rahi, te mau fâ pae varua, e faatupuhia na roto i te haamarirauraa.

O teie te taime no te faaohipa i to tatou faaroo. O teie te taime no te rave i te ohipa parau-ti‘a. O teie te taime no te rave i te mea i titauhia no te faatiti‘aifaro i to tatou mau huru oraraa hinaaro-ore-hia. O teie te taime no te faafaaite atu i te Atua na roto i te rave‘a aroha no te tauiraa tei horo‘ahia ia tatou e te Faaora o te taata nei.

Te ti‘aoro atu nei matou :

  • I te mau taata atoa tei farii i te hoê iteraa papû no te parau mau o te evanelia e te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e tei ore i bapetizohia e i haamauhia.

  • I te mau taata atoa tei mau i te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka tei pato‘i i te hoê tăpŭraa e te fafauraa mo‘a na roto i te ofatiraa aore râ te faaea-noa-raa (a hi‘o PH&PF 84:39).

  • I te mau melo atoa o te Ekalesia tei rave i to ratou iho oro‘a hiero o tei ore i farii i te hoê parau faati‘a no te hiero.

  • I te mau melo atoa tei inoino na roto i te mau ohipa a te tahi atu taata e tei faatea ê atu ia ratou iho i te Ekalesia.

  • I te mau taata atoa o te ora ra i te hoê oraraa haavare e tei teiaha i te hara tei ore i faaafarohia.

Teie to‘u iteraa e e nehenehe ta outou e ta tatou paatoa e taui e e nehenehe te reira e tupu i teie nei. E ere paha te reira i te mea ohie, e nehenehe râ to tatou mau ati i te « horomiihia i roto i te oaoa i te Mesia ra » (Alama 31:38). Te faaite papû nei au i te reira i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.