2007
E faaitehia te mana no te huru Atua i roto i te mau hiero o te Atua
Novema 2007


E faaitehia te mana no te huru Atua i roto i te mau hiero o te Atua

E faaitehia te mana no te huru atua i te mau taata atoa o… tei rave faaoti i te mau oro‘a mo‘a e to tatou Metua i te Ao ra.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, hoê o te mau mea i oaoa ai au i to‘u Metua i te Ao ra maori râ, te rave‘a i horo‘ahia ia‘u a rave ai au ei papa‘i parau i roto i te hiero no te Oire no Mehiko 15 matahiti te maoro. I roto i taua vahi mo‘a ra, oia’toa i roto i te mau hiero atoa, e ravehia te mau oro‘a no te feia ora e no tei pohe na roto i te mana o te autahu‘araa. I te matahiti 1832, ua farii te peropheta Iosepha Semita i te hoê heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa:

« E o teie autahu‘araa rahi a‘e ïa o te haapa‘o i te evanelia e o te mau hoi i te taviri no te mau parau ‘aro no te basileia, oia ïa te taviri no te ite i te Atua.

« No reira, i roto i te mau oro‘a no te reira, te mana no te huru atua e faaitehia mai ai » (PH&PF 84:19-20).

E rave rahi mau iteraa rau faahiahia o ta‘u i ite i roto i te mau papa‘i o te hiero o te nehenehe e haapapû i te reira.

I te matahiti 1993, i muri mai i te taviniraa ei peresideni no te Misioni no Mehiko Tuxtla Gutiérrez, ua tere matou to‘u utuafare e farerei i to‘u na metua e noho ra i Mehiko apato‘erau. I roto i teie nei tere, ua aparau matou no ni‘a i te oaoa o te taviniraa i te Fatu e i te iteraa i te taui i ni‘a i te feia o teie farii i te evanelia i roto i na matahiti e toru o ta maua misioni. Te paraparau nei maua no ni‘a i te feia o tei bapetizohia, tei haamauhia e o tei farii i te autahu‘araa, e te feia o ta maua i matau e o tei tomo i roto i te hiero e o tei taatihia ei mau utuafare no te tau e a muri atu.

Ua ui mai ta‘u tamaiti iti i te hoê uiraa o teie haaferuri ia‘u: « E Papa, ua taatihia nei oe i to oe na metua ». Ua faaite au ia’na e no te mea e ere to‘u papa i te mea itoito roa no na matahiti e rave rahi, aita’tura raua to‘u mama i taatihia i roto i te hiero. No te tautururaa ia’na ia itoito rii mai, ua faanahora vau i te hoê opuaraa. E faaohipa vau i ta‘u mau tamarii e o vau iho nei no te faaiteraa ia ratou e nahea ia rave i te reira. I te mau sabati atoa, e ti‘a mai to‘u papa i ni‘a no te afa‘i i to‘u mama e i to’na tuahine i te pureraa, no te hopoi noa e e ho‘i mai i te fare, e e tia‘i oia ia oti te pureraa, e ho‘i ïa oia e tii ia raua. No reira ua faaue au i ta‘u mau tamarii ia haere na muri i to ratou papa ru‘au e ia parau e, « e papa‘u, e nehenehe anei oe e rave i te tahi ohipa no matou ? Ua ite atoa vau i ta’na pahonoraa, « te mau mea’toa o ta outou e hinaaro, e ta‘u mau tamarii ». I reira e ani atu ïa ratou ia ‘na ia haere atoa mai i te pureraa na muri ia ratou ia nehenehe oia e faaroo i to ratou mau iteraa papû. E sabati matamua hoi no te ava‘e. Ua ite atoa vau e, e faaite ihoa’i oia i te tahi mau faaturoriraa ia ore oia e haere, no reira ua opua vau i te tomo i roto i te piha no te tauturu i ta‘u mau tamarii no te haaputapu i to’na mana‘o.

Ua piri i te taime no te faatupuraa i teie opuaraa. Ua haafatata’tu ta‘u tamahine Susana i to‘u papa e ui atura ia’na i teie ohipa. Ua parau mai to‘u papa e e rave oia i te mau mea’toa e anihia ia’na. Inaha, teie mai nei te aniraa ia haere i te pureraa e o ratou, e mai ta matou ihoa i tohu, ua faaite mai oia i ta’na aperaa: « Eita vau e haere no te mea aita â vau i hopu i te pape ». Ei reira maua ta‘u vahine o te tapuni ra i muri mai i te opani i parau atu ai, « e tia‘i ïa matou ia oe ! »

I to matou iteraa e, aita roa oia e ha‘uti‘uti, tomo paato‘a’tura maua ta‘u vahine e ta maua mau tamarii i roto i te piha e ma te tutuo: « Hopu i te pape ! Hopu i te pape ! » Inaha, tupu maitai atura ta matou opuaraa, ua haere atoa mai to‘u papa na muri ia matou, e faaea maira e faaroo i te mau iteraa papu o ta‘u mau tamarii, e ua tamaruhia to’na aau, e mai te reira mai â sabati aita roa oia i ma‘iri faahou i te pureraa. Tau ava‘e i muri mai i te rae‘a-raa-hia to’na 78 matahiti, ua taatihia raua to‘u mama, e o matou ta’na mau tamarii ia raua.

Ua ite au e mauruuru i te mana o te huru atua tei faaitehia mai i roto i te mau oro‘a o te hiero i nehenehe ai au ia ‘ati atu i to‘u na metua i teie nei no te ao a muri atu tae noa’tu i muri mai i te pohe.

Rave rahi mau taime aita tatou e maramarama maitai nei i te auraa o te mau oro‘a o te hiero i roto i to ratou îraa e tae roa’tu ia ite tatou i te mau fifi e aore râ, ua tomo tatou na roto i te tahi mau iteraa rau o tei faaoto ia tatou ma te ite ore i te faanahoraa no te oaoa.

I to maua ta‘u vahine faaipoipo-noa-raa-hia’tu a matahiti e te afa, te ineine nei oia i te fanau i ta maua aiu matamua. Ua opua maua ia fanau oia i roto i te Aihuaraau no Chihuahua i reira oia i fanauhia’i. I te reira taime te rave ra vau i te ohipa i te Oire no Mehiko e ua opua maua ia tae oia i taua vahi ra hoê ava‘e hou oia a fanau ai. E ua mana‘o vau e haere e farerei ia’na i reira i muri a‘e.

Inaha, ua tae i te taime e fanau ai oia. Tei te ohipa vau i niuniu mai ai to‘u metua hoovai. E parau apî oaoa: « Octaviano, ua fanau ta oe vahine e e aiu tamahine nehenehe roa ta oe ». I roto i to‘u oaoa rahi, faaite haere atura vau i te reira i to‘u mau hoa e fatu ohipa hoi, e ua titau mai ia‘u ia opere i te mau totora no te faahanahanaraa i te fanauraa o ta‘u aiu iti.

I te mahana i muri mai, opere- haere atura vau i te mau totora i na tahua e maha o ta‘u vahi raveraa ohipa. I to‘u tae-raa’tu i te piti o te tahua, ta‘i faahou mai nei te niuniu a to‘u metua hoovai. I teie taime e mea huru-è-rii te parau apî: « Octaviano, e mea maitai ta oe vahine area ta oe tamahine ra ua pohe ïa. E tupu te oro‘a hunaraa i teie mahana e aita e rae‘ahia mai ia oe. Nahea ïa oe ? » Ani atura vau ia paraparau ia Rosa, ta‘u vahine ma te ui atu i to’na huru. Pahono maira oia e, e mea maitai oia mai te mea noa e mea maitai au nei. I reira ua aparau maua no ni‘a i te faanahoraa no te oaoa ma te haamana‘o i teie papa‘iraa mo‘a:

« E ua ite atoa atura vau e, e ua faaorahia te mau tamarii atoa o tei pohe i roto i te basileia o te ao ra » (PH&PF 137:10).

Ui atura vau ia’na : « Te ti‘aturi ra anei oe i te reira ? » Pahono maira oia e: « E, te ti‘aturi ra vau ». Parau faahou atura vau e: « E mea ti‘a ia taua ia oaoa. Ua here au ia oe, e mai te mea e farii oe i te reira, e rave ïa vau i te tahi mau mahana faafaaearaa i teie na hepetoma i mua nei, e haere atu vau e farerei ia oe e e ho‘i amui mai taua i Mehiko nei ».

Ua ite râ maua e, i te hoê mahana e amui faahou maua i ta maua tamahine iti no te mea ua taatihia matou e te mana o te autahu‘araa i roto i te hiero. Ua oti ta maua tau‘araa parau i roto i te niuniu, e ua haamata faahou vau i te opere i te mau momona totora i ta‘u vahi raveraa ohipa.

I to ratou iteraa ia‘u i te opereraa i te totora, ua hitima‘ue hoê o to‘u mau hoa ohipa e ui maira ia‘u e mea nahea vau i nehenehe ai e opere i te totora i muri mai i teie parau apî taia. Pahono atura vau e, « mai te mea e horo‘a mai oe e toru noa‘e hora, e tatara’tu ïa vau ia oe no te aha vau i ore ai e oto e no to‘u ite i te mea e tupu i muri mai i te pohe ». Aita to’na e taime i reirara area râ, i muri mai. Ua motu ta maua tau‘araa parau e maha hora i muri mai. Ua farii oia i te evanelia e ua bapetizohia to’na mama, to’na teina e o oia’toa i roto i te Ekalesia i muri mai i te fariiraa i te mau haapiipiiraa.

Ua ite au e mauruuru i te mana o te huru atua tei faaitehia mai i roto i te mau oro‘a o te hiero, i nehenehe ai au e ite faahou i ta‘u tamahine. E tauahi au ia’na, e e ora matou e a muri noa’tu, mai ta matou e ora nei i teie mahana e ta maua na tamarii tootoru.

Te oaoa nei au i te mau parau a Malaki :

« Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi măta‘u o Iehova ra :

« Ia faafariu oia i te aau o te mau metua e te tamarii, e te aau o te tamarii e to ratou mau metua, o te haere mai hoi au, e o te tairi i te fenua nei i te ino » (Malaki 4:5-6).

E faatupu mau te autahu‘araa i te mau utuafare mure ore. Na te reira e faati‘a ia‘u, ei tamaiti ia faafariu i to‘u aau i to‘u metua tane o tei pohe i teie matahiti i mairi a‘e nei e ia vai hau noa i roto i to‘u ti‘aturiraa, na roto i te Faaora ia nehenehe au e ite faahou ia’na. Na teie autahu‘araa i faati‘a ia‘u ei metua tane, ia faafariu i to‘u aau i ta maua na tamarii e piti tei pohe i to raua tamarii-rii-roa-raa e ia vai hau noa i roto i to‘u ti‘aturiraa na roto i te Faaora, ia ite faahou vau ia raua, e ia ite mai ho‘i raua e o vau to raua metua tane i te ao nei a hi‘o ai au i roto i to raua na mata e ia parau ia raua e ua here au ia raua. E e mea na roto i teie nei autahu‘araa o tei faati‘a ia‘u ia ite e, i roto i te mo‘araa o te hiero, e mea nahea te mana no te huru atua i te faaite-raa-hia i te mau taata atoa – i muri mai i te faaiteraa i te faaroo i roto i te Mesia, te tatarahaparaa i ta ratou mau hara, e te imi tutavaraa i te oaoa – e ua haere mai no te raveraa i te mau fafauraa mo‘a e to tatou Metua i te Ao ra e ia farii i Ta’na mau oro‘a mo‘a o te haamauhia i te fenua nei oia’toa i te ao ra.

Ua here au i te ohipa hiero. Ua ite au e te ora nei te Atua, e o Iesu Mesia to‘u Faaora e e peropheta mau o peresideni Gordon B. Hinckley. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.