2007
No te aha tatou i riro ai ei mau melo no te Ekalesia parau-ti‘a ?
Novema 2007


No te aha tatou i riro ai ei mau melo no te Ekalesia parau-ti‘a ?

Te mana hau atu i te faufaa rahi ta matou e nehenehe e fatu o te faufaa rahi ïa no te hoê iteraa papû no to tatou ra Fatu o Iesu Mesia.

Hōho’a

No te aha tatou i riro ai ei mau Melo no te Ekalesia parau-ti‘a ? Noa’tu eita e nehenehe ia‘u ia pahono i teie nei uiraa no te taato‘araa o na 13 milioni melo no te Ekalesia, te hinaaro nei râ vau e faaite atu mai roto mai i to‘u nei aau i te tahi mau pahonoraa e au i ta outou iho mau pahonoraa.

Te mau faufaa rahi o te mure ore

« Inaha, o tei noa‘a i te ora mure ore ra, ua faufaahia ïa” (PH&PF 6:7).

Aita te faufaa moni i riro ei tuhaa no to‘u tamarii-rii-raa. E pae matou i roto i to matou utuafare: to‘u metua tane e e 4 tamarii. Ua pohe to‘u metua vahine i te paeraa o to‘u matahiti. Ua faaohipahia te moni iti a to‘u metua tane no te hoo i ta matou nei maa ; e faataime-roa-hia te hooraa o to matou mau ahu.

I te hoê mahana, no to‘u mana‘o pe‘ape‘a, ua haere atu vau i to‘u ra metua tane e parau atura, « papa, no te aha aita oe e hoo i te tahi tiaa no‘u ? A hi‘o na i teie nei mau tiaa ; ua tahito roa teie e e nehenehe oe e ite atu i to‘u manimani avae rahi na roto i te apoo o te tiaa ».

Pahono mai nei oia e, « e tata‘i taua i te reira », e na roto i te tahi faanaana ereere e anaana ïa to‘u nau tiaa. Parau mai nei oia ia‘u i muri mai, « e ta‘u tamaiti, ua tata‘ihia te reira ».

Ua pahono vau, « aita roa, e nehenehe noa ta oe e ite i to‘u manimani avae rahi ».

« E nehenehe noa te reira e tata‘i », o ta’na ïa parau. Ua rave faahou â oia i te faanaana, e ua tuu i ni‘a i to‘u manimani avae, e aita i maoro roa ua anaana to‘u manimani avae mai to‘u nau tiaa. No reira i te omuaraa o to‘u nei oraraa ua haapii mai au e eita te oaoa e roaa i te moni.

I roto i te mau tau i muri mai, ua haapii na misionare e piti ia matou i te mau tao‘a faufaa o te evanelia tei faaho‘i mai, e no te haapiiraa no ni‘a i te opuaraa no te faaoraraa e te mau utuafare mure ore. Ua bapetizohia matou, e i te taime a haamata ai to‘u metua tane i to’na piiraa ei peresideni mataeinaa, ta’na fâ matamua o te tereraa ïa i te hiero e te fariiraa i te mau haamaitairaa e tae mai na roto i taua tusia ra. 15 mahana te maoro ia tere, e 8.000 kilometera te atea, e tere tei î i te mau fifi e te mau tape‘ape‘araa, te mau purumu ino, te pereoo utaraa taata au ore, e te ite-ore i te puromu e terehia ra, ma te ti‘aturi rahi râ i te mau oro‘a ta matou e haere ra e rave.

I to matou taeraa’tu i te oire no Mesa, Arizona, ua tere ti‘a’tu matou i te hoê aroa purumu rahi e i te hopea o te reira ua nehenehe ia matou ia ite mata atu i te fare no te Fatu, o te anaana e te nehenehe. Te haamana‘o nei au i te oaoa tei faaî i to matou mau aau ; ua himene e ua arue matou e ua tahe te mau roimata na ni‘a i te mau papari‘a o te feia mo‘a e rave rahi.

I muri iho i roto i te hiero, ua tuturi matou ei utuafare no te faaroo i te mau fafauraa nehenehe no ni‘a i te utuafare mure ore, ma te papû-maitai e e riro to matou metua vahine, noa’tu aita oia i reira, ei metua vahine no matou e a muri noa’tu, e ua ite matou i te hau tei tae mai na roto i te iteraa e e utuafare mure ore to matou.

No reira ua horo‘a mai te fafauraa no te ora mure ore ia matou te mau faufaa rahi o te ora mure ore ! « Inaha, o tei noaa i te ora mure ore ra, ua faufaahia ïa » (PH&PF 6:7).

Te autahu‘araa i faaho‘ihia mai

Te Ekalesia a Iesu Mesia o te hoê Ekalesia no te mau tahu‘a, « e autahu‘araa arii, e nunaa mo‘a » (1 Petero 2: 9)

Te horo‘a nei te Ekalesia tei faaho‘i mai i te utuafare tata‘itahi te hoê taata tei mau i te autahu‘araa ma te mana o te Atua no te haamaitai. E hea taime to‘u faarooraa i te reo ha‘iha‘i e te mărû o te hoê tamarii rii i te parau raa i te fare e, « e papa, e nehenehe anei oe e haamaitai ia‘u ? » E ia tuu pinepine i to‘u nei na rima i ni‘a iho i to’na upoo i te mau taime o te ma‘i e te fifi e ia faahiti i te mau haamaitairaa no te tamahanahana e no te faaora e ia ite i te mana o te autahu‘araa ia faaohipa i to’na mana e ia po‘ipo‘i a‘e ia faaroo i taua reo ha‘iha‘i ra i te parauraa mai, « mauruuru e papa, ua ta‘oto maitai vau i na pô ra ». Aita tatou e titauhia ia haere i te atea no te tii i te tahi taata tei mau i taua mana ra – tei roto noa te reira ia tatou nei ! Aue ïa haamaitairaa ia haapii i teie nei haapiiraa i ta tatou mau tamarii ! Teie ana‘e te Ekalesia i ni‘a i te fenua nei o te horo‘a i taua haamaitairaa ra i te mau utuafare.

Na roto i teie mana, ua nehenehe ia‘u ia faatoro‘a i ta‘u mau tamaroa atoa i te autahu‘araa e ia horo‘a ia ratou te mana o te Atua no te faatere i Ta’na mau oro‘a.

No reira, teie te tumu vau i riro ai ei melo no teie Ekalesia, no te mea tei ni‘a te mana o te autahu‘araa i te fenua nei e ua tae roa te reira i roto i to tatou mau utuafare.

To tatou iho mau iteraa papû

Te mana hau atu i te faufaa rahi ta tatou e nehenehe e fatu o te faufaa rahi ïa no te hoê iteraa papû no to tatou ra Fatu o Iesu Mesia e To’na mana faaora.

E noaa ia tatou te hoê iteraa papû a ora ai tatou i te hoê oraraa parau-ti‘a e a imi ai tatou i te reira na roto i te pure. « E e horo‘ahia’tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo » (PH&PF 42:14), o te a‘o ïa a to tatou Fatu i te peropheta ra ia Iosepha.

I te onoraa o te matahiti o to ta‘u tamaiti Daniela, ua ite oia e ua pe‘ape‘a vau no te mea ua titauhia vau ia haere i te hoê amuiraa tĭtĭ, aita vau i papû eaha te haapii i te feia mo‘a. Ua haere mai oia ia‘u ra e ua parau mai, « e papa, e mea ohie roa ». Te mana‘o nei te mau tamarii e e mea ohie te mau mea atoa.

Ua parau atu vau ia’na, « ahani, e ta‘u tamaiti, no te mea hoi e e mea ohie, a faaite mai na ia‘u eaha te mea o ta‘u e parau ia ratou ».

« A a‘o ia ratou no ni‘a i te pure », o ta’na ïa parau ia‘u.

« E parau tumu maitai te reira » o ta‘u ïa pahono ia’na, « e mea pinepine ratou i te faaroo i teie nei parau tumu no te pure ; eaha râ ïa te parau apî o ta‘u e nehenehe e parau atu ia ratou ? »

« E mea ohie atoa, e papa. A tahi, a parau atu ia ratou, ‘hou outou a haamata ai i te paraparau i te Metua i te Ao ra, a feruri i te mau mea ta outou e hinaaro i te parau atu Ia’na’».

« E au ra e mana‘o faahiahia roa te reira », o ta‘u ïa pahono, « e i muri iho ? »

« I muri a‘e i to outou feruriraa i te mea ta outou e hinaaro i te parau, a parau atu Ia’na ! Ia oti ta outou mau aniraa, a tia‘i e a hi‘o e te vai ra anei Ta’na e parau mai ia outou ».

No reira, na roto i ta tatou mau pure, e paraparau te Varua i to tatou varua e e faaite oia ia tatou te ora mau nei to tatou Faaora.

Ua î au i te maere i te aroha ta to‘u Faaora o Iesu Mesia i faaite mai na roto i te pouraa mai, mai te mau parahiraa o te ra‘i e te haereraa mai i roto i te hoê ao i reira te rahiraa o te taata pato‘i ai i Ta’na ra poro‘i e noa’tu e e aita to ratou e mana i te rave ê atu i To’na ora, ua faautu‘a ratou Ia’na i te utu‘a pohe. Ua aufau te Mesia no ta‘u mau hara, no to‘u mau ma‘i, to‘u mau ati e to‘u mau oto. Eiaha noa no te faaite i To’na ra mauiui ; ua faaite râ o Luka e « mai te toto putua ra to’na hou i te mairiraa » (Luka 22:44).

Hau atu i te mau mea atoa, teie te tumu vau i riro ai ei melo no teie Ekalesia: no te mea ua faaputapû te Varua i to‘u nei aau e ua faaite mai ia‘u e te ora nei te Mesia, e o Oia to‘u Faaora, e ua aufau Oia no ta‘u mau hara, e ua faaineine Oia i te e‘a e mai te mea e ora tatou mai te au i Ta’na ra mau haapiiraa, e nehenehe ïa vau e oaoa i te taato‘araa o te tahi atu mau haamaitairaa.

Tau rii hepetoma i ma‘iri a‘e nei ua faaru‘e mai to‘u metua tane, ua hau atu â to‘u mauruuru i te Atua i teie nei, no te mau maitai e te nehenehe o Ta’na mau parau haapiiraa.

No te mea hoi e e nehenehe te oraraa utuafare e vai tamau noa i muri a‘e i te poheraa. No te mea hoi e e ua faaho‘ihia mai te autahu‘araa arii i ni‘a i te fenua nei. E no te mea hoi e ua paraparau mai te Varua i to‘u varua, ma te horo‘a mai ia‘u te hoê iteraa papû e te ora nei to‘u Faaora o Iesu Mesia e na roto Ia’na e nehenehe ai au, mai te au i to‘u haapa‘o maitairaa, ia ora i pihai iho Ia’na. No teie tumu e no te tahi mau tumu ê atu, i riro ai au ei melo no teie ana‘e Ekalesia parau-ti‘a i ni‘a i te tino o te fenua, e e mauruuru vau e a muri noa’tu no teie tumu. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.