2007
E tauturu te Atua i te melo no te Authu‘araa parau-ti‘a
Novema 2007


E tauturu te Atua i te melo no te Authu‘araa parau-ti‘a

E tae mai paha te parau poro’i na roto i te mau parau i roto i to oe feruriraa, e aore ra na roto i te hoê huru i roto ia oe, e aore ra e piti atoa ra. Tera râ, [e] horo’a mai [te reira] i te mana’o papû e i te arata’iraa no ni’a i te ohipa o te ti’a ia oe ia rave.

Hōho’a

I teie aru’i, te feruri nei au i te hoê tamaiti i te hoê vahi i roto i te ao nei. Te uiui nei to’na mana’o e, e ti’a anei ia’na ia rave i te ohipa i titauhia i te hoê melo no te autahu’araa. Ua feruri atoa vau mai te reira i te 13raa e aore ra 14raa o tomatahiti.

Ua paari au i roto i te hoê tuhaa misioni hoê ana’e amaa iti na’ina’i roa i reira e o te putuputu i roto i to matou fare. I muri iho, ua faanuu atu to’u utuafare i te vahi te vai ra te mau titi i reira, te mau paroita rarahi, e te mau fare pureraa, e te mau pupu autahu’araa no te mau tamaroa, e au ra e ua rahi a’e to ratou ite i to’u no ni’a i te ohipa o te ti’a i te mau melo autahu’araa ia rave. I roto i taua paroita ra, e mea huru fifi roa ta ratou faanahoraa no te opere i te oro’a. Ua feruri au e, e hape au ia tae ana’e mai i to’u taime no te opere e aore ra no te faaineine i te oro’a.

I roto i to‘u mata‘u e to‘u hepohepo, ua haamana‘o vau i to‘u haereraa i rapae i te fare pureraa ia vai hoê noa vau. Ua pe‘ape‘a vau. Ua pure au ia roa‘a te tatuturu e ua haapapuhia mai au e, eita vau e a‘e i te taviniraa i te Atua i roto i To’na autahu.

E rave rahi mau matahiti tei ma’iri i teie nei. Ua hau i te 50 matahiti i teie nei to’u mauraa i te Autahu’araa a Melehizedeka. Tera râ, i roto i te mau mahana i ma’iri a’enei, ua pure au mai te reira atoa te huru no te taparu i te tauturu e i te haapapûraa e, eita vau e paruparu i roto i teie toro’a tei tuuhia mai i ni’a ia’u no te tavini i roto i te Peresideniraa Matamua. Te vai ra te tahi mau taata maitai atu no te tavini e tei ineine maitai a’e. Tera râ, a pure ai au i teie taime, te mana’o nei au e, ua farii au i te hoê pahonoraa mai tei horo’ahia mai na ia’u ra i rapaeau i te fare pureraa no te paroita Yalecrest e râ ê te tau i teie nei. Te reira atoa te pahonoraa te ti’a ia outou ia farii i te taime a piihia ai outou ia tavini i roto i te autahu’araa, ta outou hoi e mana’o ra e, eita e maraa ia outou.

E tae mai paha te parau poro’i na roto i te mau parau i roto i to oe feruriraa, e aore ra na roto i te hoê huru i roto ia oe, e aore ra e piti atoa ra. Tera râ, te vai ra e toru na mea no te horo’a mai i te mana’o papû e i te arata’iraa no ni’a i te ohipa o te ti’a ia oe ia rave.

A tahi, e tae mai te haapapuraa i roto i te hoê haamana‘oraa i te taime i tauturu mai ai te Metua i te Ao ra ia outou i te mau ati e i te mau fifi. Ua tupu te reira ia‘u i teie na mahana i mairi a‘e nei.

I to‘u taure‘are‘araa e te noho noa ra vau i New Jersey, ua putu mai te hoê naho‘a taata huehue e te riri i mua i to matou fare. Ua haere atu to‘u mama e farerei ia ratou, e ma te ti‘a oia ana‘e ra i rotopu i teie naho‘a taata hi‘oraa ataata. Aita vau i faaroo i ta’na mau parau area râ, i roto noa i te tahi maa taime iti, ua haavaravara ratou ma te hau. Te haamana‘o ra vau e ua ite au i te hoê semeio.

I to‘u paariraa mai, ua haaman‘o faahou vau i te hoê ohipa tei tupu iho nei no te hoê naho‘a taata riri i to‘u pi‘i-raa-hia e te Peresideniraa Matamua ia haere e farerei e o tei haere ê atu na roto i te hoê varua hau.

I te hoê taime ua tonohia vau ia paraparau i te feia faatere o te mau ekalesia o te Mau Hau Marite e i te mau faaterehau o taua mau ekalesia ra tei putuputu i Minneapolis no te faahau i te mau tata‘uraa e vaira i rotopu i te mau ekalesia.

I to‘u tae-raa’tu, ua hitimahuta vau i te mea e, ua ma‘itihia vau ei taata a‘o. E ta‘u tumu parau ra oia ïa: No te aha i titauhia’i te hoê faaho‘iraa mai o te Ekalesia mau na roto ia Iosepha Semita. Ua anihia vau ia mono ia Elder Neal A. Maxwell

I to’u taeraa i roto i te oire i te pô na mua a’e i te mau putuputuraa, ua taniuniu atu vau i te Peresideni Hinckley. Ua parau atu vau ia’na e tupu teie mau farereiraa e toru mahana te maoro, e rave rahi mau a‘oraa o te horo’ahia i te hoê â taime, e e ma‘iti te mau taata tei hea a‘oraa ta ratou e haere e faaroo, e mai te mea e, e parau vau i te parau mau, eita e ore, aita e taata faahou e haere mai i te piti o te tuhaa. Ua ani atu vau ia’na e, eaha te ti’a ia’u ia rave. Na ô maira oia e, « A rave i te faaotiraa maitai a’e ta oe e mana’o ra ».

Ua pure au i taua aru‘i taatoa ra. Ia piri mai te poipoi, ua papû ia’u e e aparau atu vau ia ratou eiaha mai teie te huru, « Teie ta matou e ti’aturi nei tei tupu i ni’a ia Iosepha Semita e no te aha, e parau râ vau e, « teie te ohipa i tupu i ni’a ia Iosepha Semita e teie te tumu i na reira ai te Fatu ». Aita i haapapûhia mai ia’u e, eaha te hopearaa no te reira, te arata’iraa maramarama maitai râ – A haere i mua.

I to’u maere rahi, ua apapa noa te mau orometua no te haere mai e paraparau ia’u i muri iho i te a’oraa matamua. Ua tuati rii noa ta ratou mau parau. Ua farerei ratou paatoa i te hoê melo no te Ekalesia o ta ratou i haafaahiahia e aore ra, ua haere mai t e hoê peresideni titi e tauturu i te oire i roto i te hoê ati rahi i tupu. Ua ani mai ratou ia’u e nehenehe anei ta’u e faatae i to ratou tapa’o aroha e to ratou mauruuru i te mau taata ta’u i ore hoi i matau.

I te hopea no na mahana apooraa e toru ra, ua rahi roa te mau taata tei haere mai e faaroo i te parau no te Faaho’i-raa-hia mai te Evanelia e te Ekalesia mau a Iesu Mesia, eiaha no te mea aita â ratou i ti’aturi atura i te parau poro’i, no te mea râ ua ite ratou i te maitai i roto i te oraraa o te mau taata, te mau hotu no te faaho’i- faahou-raa-hia mai te evanelia.

A pure ai au i teie mau pô i ma’iri a’enei, ua ô mai taua mau mana’o ra e te tahi atu mau mana’o papû maitai mai teie te huru: « Aita anei au i haapao noa ia oe ? A feruri na i te mau taime i arata’i ai au ia oe i pihai iho i te mau pape atatia ra (mania). A haamana’o na i te mau taime i tuu ai au i te hoê iri vairaa tao’a i mua ia oe i mua i te aro o to oe mau enemi. A haamana’o e eiaha e mata’u i te ino ». (Hi‘o Salamo 23.)

Outou te mau diakono apî: a haamana’o. Outou te mau peresideni apî no te pupu autahu’araa: a haamana’o. Outou te mau metua tane te fifi ra ta outou mau tamarii, a haamana’o, eiaha e mata’u. Te mea aita e ti’a ia outou ia rave, e ti’a ia te reira i te ravehia na roto i te tauturu a te Atua. E tae noa’tu hoi i to outou aruaruraa, e i te mau matahiti e tae roa mai i teie nei, , na roto i To’na mana e To’na Varua, i haere noa Oia na mua ia outou, i to outou pae aui e i to outou pae atau, a rave ai outou i Ta’na ohipa (hi‘o PH&PF 84:88). E ti’a ia outou ia farii i te haapapûraa e, e haapa’o mai te Atua ia outou mai te mea e pure outou no te reira na roto i te faaroo.

Te tuhaa piti no te parau poro’i ta outou e farii a pure ai outou no te farii i te tautururaa i roto i to outou mau piiraa teimaha, ua tae mai te reira i ni’a ia’u i te Mahana pae poipoi roa. Ua pure au mai ta outou atoa e pure no ni’a i to outou mau vahi paruparu. E mea papû maitai te pahonoraa, e te afaro ti’a hoi: « A haamo’e ia oe iho ; A haamata i te pure no te mau taata ta oe e tavini ». E ohipa umere mau, te fariiraa i te Varua Maitai.

Tera râ, ia vai ineine noa no te feruri-ore-raa i te taime e pau a pure ai outou. E ite outou i te here no te mau taata ta outou e tavini. E ite outou i to ratou mau hinaaro, to ratou mau mana’o, to ratou mau mauiui, e to to ratou mau utuafare. E e haere noa te reira i te aanoraa ma te ore i ferurihia e outou, e tae roa’tu i te mau taata e ere paha no roto i ta outou pupu e aore ra i to outou utuafare, no te mau taata râ ta ratou i here i te ao atoa nei. Ia haamo’e ana’e outou ia outou iho no te pure no te mau taata o ta outou e tavini ra, na te reira e taui eiaha i ta outou noa ohipa, i to outou atoa râ aau. Te tumu no te mea, te Metua e Ta’na Tamaiti Here, o tei piihia outou ia tavini, ua ite ïa raua e ua here hoi raua i te mau taata e rave rahi o ta outou e tavini ra, noa’tu te iti o te reira mau taata i ta outou hi’oraa.

Te toru o te parau poroi e te hopea atoa hoi o te nehenehe ia outou ia ite a pure ai outou no te ani i te tauturu i roto i te hoê ohipa autahu’araa teimaha, o te haereraa ïa e rave i te ohipa. Ua horo’ahia te mana o te Autahu’araa ia outou no te haamaitai ia vetahi ê. E na roto i te reira, ua titauhia ia tatou ia haere e ia rave i te hoê mea e ere i te mea ohie ia rave, i te rahiraa o te taime. Taa’e noa’tu te tauturu papû a te Atua e te faaueraa ia haamo’e ia outou iho, e nehenehe ta outou e ti’aturi i ni’a i te muhumuhu maramarama a te Varua Maitai ia haere e ia rave i te hoê mea o te haamaitai i te oraraa o te hoê taata. E au te reira mai te haereraa e hahaere na roto i te pure, i te hoê taata e aore ra, i te hoê utuafare tei faataahia na outou e hahaere. No te hoê metua tane, o te faatitiaifaroraa ïa i te hoê o ta’na mau tamarii.

Te ohipa i titauhia ia outou ia rave, noa’tu e, e ohipa no te faatitiaifaro, e aore ra, no te haapii i te Evanalia a Iesu Mesia, e rave maitai atu outou i te reira mai te mea e, e haamana’o outou e, eaha te fa ta outou e hinaaro. Ua titauhia ia outou ia tauturu i te Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, ia faatupu i te ora mure ore no te mau taata ta outou e tavini. No te raveraa i te reira, na te Varua e tuu i te iteraa i roto i to ratou aau. E na te reira iteraa e arata’i ia ratou ia ma’iti i te haapa’o i te mau faaueraa a te Atua, noa’tu te huru o te vero e o te faahemaraa e tupu mai.

Mai te mea e, e haamana’o noa outou i te reira, na te Varua e arata’i ia outou no te haapii e no te faatitiaifaro na roto i te mana o te autahu’araa. E tape’a mâ noa outou ia outou iho i reira outou e haapii ai na roto i te Varua. E pure outou no te ani i te Varua ia faaite mai ia outou i te taime e faatitiaifaro ai, e e nahea ia faatitiaifaro, e e nahea ia faaite i te here rahi a’e (hi‘o PH&PF 121:43-44). Te mau huru ohipa atoa ta outou e rave i roto i ta outou ohipa no te autahu’araa, e arata’ihia te reira, e e faitohia hoi ia au i te huru no to te taata fariiraa i te iteraa papû o te parau mau i roto i to ratou oraraa e to ratou aau, ia nehenehe i te Taraehara ia faufaahia e ia faufaa noa.

E roaa te haapapûraa ia outou i roto i ta outou ohipa. E nehenehe ta outou e haamo’e ia outou iho, e ia haamata i te pure e i te here i te taata ta outou e tavini. E e nehenehe ta outou e ma’iti eaha te ohipa e rave no te faito i te manuia na roto i te huru o te tauiraa o te aau o te taata ta outou e tavini ra.

Tera râ, e ere i te mea ohie no outou e no te taata ta outou e tavini. E itehia te oto i roto i te ohipa e i roto i te tatarahapa i titauhia no te faatupu i te tauiraa o te aau na roto i te Taraehara. Tera ïa te huru o te ohipa i piihia outou ia rave. A feruri i te Faaora, o ta outou hoi e tavini nei. I tei hea taime i roto i To’na oraraa tahuti nei e nehenehe ta outou e ite i te hoê faaiteraa e, e mea ohie No’na ? Ua ani anei Oia i Ta’na mau pipi i te mau mea ohie ? No reira, no te aha e riro ai ei mea ohie i roto i ta’na ohipa e aore ra, no ta’na mau pipi ?

Te tumu no te reira, tei roto ïa i te parau ra e, « Te aau oto », tei haapii-maitai-hia ia outou i teie mahana. I te tahi taime, te parau ra te mau papa’iraa mo’a i te parau o te aau o te mau taata tei tamaruhia, tera râ, te parau pinepine tei faataa i te huru o ta tatou e titau nei no tatou iho e no te feia ta tatou e tavini nei, teie ïa, « e aau oto ». E nehenehe ta te reira e tauturu ia tatou ia farii e, to tatou piiraa ia tavini, e te hinaaro ia tatarahapa, e ere ïa i te mea ohie. E na te reira e tauturu ia tatou ia haroaroa maitai a’e e, no te aha e mea ti’a i te iteraa papû ia vai i roto i te hohonuraa o te aau na roto i to tatou faaroo e, ua pohe o Iesu Mesia no ta tatou mau hara.

I teie nei, i teie pô e faaoti na tatou e, eaha ta tatou e rave. Tatou paatoa, noa’tu te huru o to tatou piiraa, e hi’o ana’e tatou i te mau ohipa tei hau i to tatou puai. Ua tia ïa te reira, i te mea e, na te manuia e tuu i te iteraa papû i roto i te hohonuraa o te aau o te taata. Eita te reira e tupu ia tatou. Eita atoa te Atua e faahepo i te reira.

No reira, e titau te manuia i te taata ta tatou e tavini ia farii i te iteraa o te Varua i roto i to ratou aau. Ua ineine te Varua. Tera râ, e rave rahi te taata aita i ineine no te titau i te Varua. Ta tatou ohipa, i roto i te otia o to tatou mana, o te titauraa ïa i te Varua ia tae mai i roto i to tatou oraraa, ia tupu hoi te hinaaro i roto i te mau taata ta tatou e tavini nei ia farii i te mau hotu o te Varua i roto i to ratou oraraa – mai ta ratou i ite i roto i to tatou oraraa.

Na teie e arata’i ia’u i roto i te tahi mau mana’o no ni’a i te mea o ta tatou e ma’iti ia rave e aore ra, eiaha e rave. Te tahi mau mea o te nehenehe ta tatou e rave, te titau nei te reira i te Varua. Te vai ra te tahi e tura’i ratou i te Varua ia haere ê atu. Ua ite outou i te reira.

Aore roa e melo tei mau i te autahu’araa e hinaaro i te manuia, e haapa’o ore i te vahi e hi’ohia ra e to’na na mata. Ia ma’iti tatou e hi’o i te mau hoho’a o te faatupu i te hinaaro, na te reira e faaatea ê i te Varua. Ua faaara-tamau-hia outou no ni’a i te mau fifi o te itenati e o te ve’a no te tuuraa i te mau hoho’a faufau i mua ia tatou. Tera râ, ua riro te peu morare ti’a ore ei mau mea matarohia i teie nei, no reira, i te mau mahana atoa, ua titauhia te ma’itiraa paari eiaha e hi’o tamau i te mau mea atoa o te faatupu i roto ia tatou i te mau mana’o o te pato’i i te varua.

Ua titau-atoa-hia te reira haapa’o i roto i ta tatou mau parau. Eita ta tatou e nehenehe e ti’aturi ia paraparau no te Fatu maori râ, e haapa’o maitai tatou i ta tatou parau. Ua riro te parau ino e te tuhi ei faainoraa i te Varua. Mai te peu morare ti’a ore tei riro ei mau mea matarohia, oia atoa te parau ino e te tuhi. I mutaa iho ra, i roto ana’e i te tahi mau vahi e i rotopu i te tahi ana’e mau pupu taata e faaroohia ai te faahiti-faufaa-ore-raa i te i’oa o te Fatu, te mau parau ino, e te parau arearea faufau. I teie nei, mai te mea ra e, tei te mau vahi atoa te reira, e o te faatiahia i roto i te mau huru pupu taata atoa, inaha, e ere hoi mai te reira i mua ra.

E nehenehe ta outou e taui – e ti‘a ia outou ia taui – i te parau ta outou i parau na, noa’tu e, aita ta outou e nehenehe ia haavi i te parau a vetahi ê. Tera râ, ua ite au e, i roto atoa i teie ohipa, e nehenehe ta outou e ti’aturi i te tauturu a te Atua. Tau matahiti i ma’iri a’e nei, e ofitie au i roto i te Nuu Reva e piti matahiti te maoro, i roto i te hoê piha toro’a, i pihai iho i te tapa’o pae no te nuu moana, hoê tapa’o pae no te Nuu, e hoê tomana roru hinahina.Ua haapii ratou ia paraparau i roto i te tama’iraa e i roto i te hau tei ore roa i auhia e au, e ua ite au e, ua tiahi te reira i te Varua Maitai. E misionare mataeina vau i te reira taime, te tamata ra i te ahiahi ia imi e ia haapii i te taata i raro a’e i te faaururaa a te Varua Maitai. E mea fifi roa. E tapa’o piti noa to’u. E mau taata paari ratou iau. Ua pure au no te ani i te tauturu. Aita vau i ite e, e mea nahea to te Atua raveraa, tera râ i roto i te roaraa o te tau, ua taui ta ratou huru paraparau. Ua ore màrû noa te parau tuhi e i muri iho, te parau ino ïa. I roto noa i te taime e taero ratou, i reira taua mau mea ra e ho’i faahou mai ai, tera râ, i te ahiahi noa te reira, no reira, e nehenehe ta’u e haapae i te ohipa misionare.

E nehenehe ta outou ia tapea i taua mau haamana’oraa ra, no te paturu i to outou faaroo ia tupu ana’e te fifi i roto i te oraraa. Te tauturu nei te Atua i te mau melo autahu’araa haapa’o o te faaoti ia eiaha e hi’o e e parau i te mau parau ino i roto i te hoê ao ino.E ere te mea ohie, eita roa’tu e riro ei mea ohie, tera râ, e nehenehe e faatupuhia te fafauraa no outou mai tei faatupuhia no’u: « E ia faa‘una‘una noa te tai‘ata-ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to toutou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua ; e e mairi mai ai te haapiiraa n te autahu‘araa i ni‘a i to outou aau mai te hupe no te ra‘i maira » (PH&PF 121:45).

Te faaite papu nei au e, ua ite au e te mau nei outou e o vau nei i te autahu‘araa a te Atua e e pahono mai Oia i ta tatou mau pure na roto i te haapapuraa hau e na roto i te hia‘ai i te tavini maitai atu â Ia’na. E te fafau atu nei au ia outou e ma te faaite papu na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.