2018
Tō tātou ʼanaʼanataeraʼa ʼia ora i te ʼEvanelia
’Ātopa 2018


Feia ʼĀpī Paʼari

Tō tātou ʼanaʼanataera’a ʼia ora i te ʼEvanelia

Tē vai noa ra ā te « mau parau riʼariʼa ». Tē vai noa ra rā te rāveʼa ʼia māʼiti i te faʼaroʼo ʼeiaha rā te fēʼaʼa ʼaore rā te pāpū-ʼore-raʼa.

Hōho’a
man hiking in the mountains

ʼUa ī te ’ē’a nō te ti’ara’a pipi i te mau ha’amaita’ira’a—tei « ’itehia ’e tei ’ite-’ore-hia ».1 Tē vai nei rā te mau taime ’e ’ere taua ’ē’a ra i te mea ’ōhie ’aore rā i mea tano maita’i, noa atu te mau ha’amaita’ira’a. E tītau te rirora’a ei pipi nā Iesu Mesia i te ’ohipa ’e te fa’atusiara’a, ’e i te tahi mau taime e mea fifi ’ia ’ite i te tumu nō te ’ora i te mau fa’auera’a ’e nō te rave i taua mau fa’atusiara’a ra.

’Ei feiā ’āpī pa’ari, e mea ’ohipa roa paha ’outou i te tāmatara’a i te amo i te mau hōpoi’a āpī, te ravera’a i te mau fa’aotira’a e taui i tō ’outou orara’a, ’e i te feruri e aha rā te huru o tō ’outou ’ē’a pipi nō te toe’a ’o tō ’outou nei orara’a. Hau atu i te reira, tē vai nei paha te mau mea i roto i te mau arata’ira’a a te ’Ēkālesia ’aore rā te ’ā’amu ’aore rā i roto i te ha’api’ira’a tumu tei ’ore roa i māramaramahia e ’outou ’e te mau fa’ahemara’a tā ’outou e fifi nei, mai te mau ha’amaita’ira’a ato’a tā ’outou e tīa’i ra ’e te mau uira’a nō ni’a i te ’ōpuara’a a te Atua nō ’outou.

Te ui nei paha te tahi o tātou i te tahi mau taime e ho’ona ānei te orara’a i te ’evanelia i te mau ha’amaita’ira’a tei fafauhia mai ia tātou. E mārō paha tātou ē e’ita te reira e tano ia tātou, ē ’ua rahi roa te ’ohipa, ’aore rā ’e mea huru teiaha a’e te mau uira’a i te mau pāhonora’a. Te tumu mau rā ’o te ’ana’anatae ïa. Nō te aha ’outou e rave ai i te mea tā ’outou e rave nei ’e e ora ai mai tā ’outou e ora nei ? Nō te aha ’outou e tāmau noa ai i te ha’apa’o i te mau fa’auera’a, noa atu ē ’aita e ta’ata e ’ite mai i te mea tā ’outou e rave nei ?

Noa atu ē ’o vai ’outou ’e tei hea ’outou i roto i tō ’outou orara’a, te mā’itira’a ’ia ’imi i te tumu nō tō ’outou ’ana’anataera’a ma te fa’atupura’a i tō ’outou fa’aro’o i te Fa’aora ’e tāna ’evānelia tei roto ïa i tō ’outou iho rima.

E haere ti’a mātou ’ia vai ra ?

Te ’imira’a ’e te tāpe’ara’a i tō ’outou ’ana’anatae ’ia ora i te ’evanelia e ’ere i te hō’ē tītaura’a ta’a ’ē nō tō tātou nei tau. I te taime ’a ora ai te Fa’aora i ni’a i te fenua nei, e fifi ā tō te mau ta’ata ’ia ta’a ’e ’ia ha’apa’o i te mau ture tāna i ha’api’i. E rave rahi tāna mau pipi tei fa’aro’o ’a ha’amāramarama ai ’oia i te hō’ē ha’api’ira’a tei fa’a’ino’ino ia rātou—tāna ’ohipa ’ei « pane nō te ora » (hi’o Ioane 6:35–58). ’Ua pāhono atu rātou ma te ti’aturi ’ore, i te nā-’ō-ra’a ē, « e parau ri’ari’a teie, ’e ’itea ia vai ? » (Ioane 6:60).

Nō tōna hi’ora’a ē e fifi tō rātou i te ti’aturi ’aore rā i te fāri’i i teie ha’api’ira’a, ’ua ui atu ra te Mesia, « te māheaitu ra ’outou i te reira ? » (Ioane 6:61). Nō tō rātou ’orera’a i tu’u i tō rātou fa’aro’o nā mua atu i tō rātou mau fē’a’ara’a, e rave rahi o tāna mau piti « tei fa’aru’e mai, ’aita mai ra i pe’e fa’ahou iāna » (Ioane 6:66).

I tō te Mesia rā anira’a i te toe’a o tāna ra mau pipi mai te mea ē « haere ato’a ānei », rātou, ’ua hōro’a Petero i te hō’ē noa pāhonora’a e ti’a ’ia hōro’ahia : « E haere ti’a mātou ’ia vai ra ? Tei ia ’oe ho’i te parau o te ora mure ’ore » (Ioane 6:67–68).

Te tumu nō tō tātou ʼanaʼanataeraʼa.

’Ua ’ite Petero i te tumu nō tōna ’ana’anataera’a. E tae ti’a mai te reira i te ’ā’au nō te aha tātou e rave ai i te mea tā tātou e rave nei i roto i te ’evanelia : Tō tātou ’itera’a pāpū ’e te fa’aro’o ia Iesu Mesia. « Ua fa’aro’o a’enei ho’i mātou ’e ’ua ’ite ho’i mātou ē, o ’oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra » ’ua parau Petero (Ioane 6:69 ;’āpitihia atu te ha’apāpūra’a). Nā roto i te noa’ara’a taua huru ’itera’a pāpū pūai ra nō Iesu Mesia, tōna hanahana, ’e tāna ’ohipa, e nehenehe ato’a tātou ’ia ’ite i te tumu ’a tāmau ai tātou i te ’ora i te ’evanelia--noa atu e au ra e mea fifi, noa atu e ’aita e ta’ata e ’ite mai, ’e noa atu ’aita tātou i pāpū e hina’aro ānei tātou.

Tē vai noa ra ā te « mau parau ri’ari’a ». Tē vai noa ra rā te rāve’a ’ia mā’iti i te fa’aro’o ’eiaha rā te fē’a’a ’aore rā te pāpū-’ore-ra’a. Mai tā Elder L. Whitney Clayton nō te Peresidenira’a o te Hitu ’Ahuru i parau, « Te fa’aotira’a ’ia ti’aturi ’o te mā’itira’a hau roa atu ïa i te faufa’a rahi tā tātou e rave ».2

Nō reira e aha tā tātou e rave ’ia ’ite ana’e tātou e tei te tahi atu pae tātou o te hō’ē ’o taua « mau parau ri’ari’a ra » ?

1. E pe’e i te hi’ora’a o Petero ’e o te tahi atu mau pipi tei fa’aea ha’apa’o noa, noa atu e mea ’ōhie ’ia « haere ’ē atu ». E fa’aro’o i te a’o a te mau peropheta, te mau ’āpōsetolo, ’e te tahi atu feiā fa’atere :

« I te mau taime nō te mata’ura’a ’e ’aore rā te fē’a’ara’a ’e ’aore rā te taime fifi rahi, e tāpe’a noa i tei mau ia ’outou, noa atu ē e mea iti te reira… E tāpe’a māite noa i te mau mea tā ’outou i ’ite a’ena ’e e vai pūai noa e tae roa atu ’ua tae mai te tahi fa’ahou ā ’ite ».3

« E rave hō’ē tā’ahira’a ’ōhie i mua i roto i te fa’aro’o―e i muri iho te piti. … E tūtonu i ni’a i te mau parau mau [tā ’outou] i ti’aturi ’e ’ia vaiiho i te reira mau parau mau ’ia fa’a’ī i tō [’outou] ferurira’a ’e tō ’outou ’ā’au.

« … E ha’amata ma te mau parau tumu mau o te ’evānelia ».4

2. E fa’aea piri atu i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e e pe’e i tā rātou mau ha’api’ira’a:

« E tai’o nā roto i te pure ’e e feruri hōhonu i te Buka a Moromona i te mau mahana ato’a ».5

« ’O tei hina’aro māite i te ha’apa’o i tōna ra hina’aro, e ’ite ïa i tā’u e ha’api’i nei e nā te Atua, e nā’u iho » (Ioane 7:17).

« ’Ei feiā rave ho’i ’outou i te parau nei, ’eiaha ’ei feiā fa’aro’o noa » (Iakobo 1:22).

3. E tāmau noa i te ha’apa’o i te mau fa’auera’a.

« E pāhonohia tā tātou mau uira’a mau ’a ’imi māite ai tātou ’e ’a ora ai tātou i te mau fa’auera’a … E nehenehe tō tātou fa’aro’o e haere i ni’a a’e i te mau ’ōti’a o te ferurira’a ».6

« ’A tāmau noa ai ’outou i te ha’apa’o… e hōro’ahia ïa ia ’outou te ’ite ’e te māramarama tā ’outou e ’imi nei ».7

I te pae hope’a, e riro tō tātou ’ana’anataera’a i te mea tā Petero i parau. Tē ti’aturi ra ānei tātou ē ’o Iesu te Mesia, ē tē fa’atere nei ’oia i tāna ’Ēkālesia ’e tei iāna ra te mau parau nō te ora mure ’ore ? ’Ua nā mua ānei tō tātou fa’aro’o iāna i te mau « parau ri’ari’a » tā tātou paha i ’ore i ta’a i taua taime ra ?

Te mau ʼutuʼa nō te oraraʼa i te ʼEvanelia.

Hōho’a
looking at the view from the top of a mountain

’Ia fa’aoti ana’e tātou ’ia here ’e ’ia pe’e i te Atua ’e ia Iesu Mesia ’e ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a noa atu ē ’aita tātou i māramarama maita’i i te reira, e mea fāito ’ore te mau ’utu’a. E ui te ta’ata tino nei, « e aha tā’u i reira ? » Tē pāhono nei te mau ha’api’ira’a o te ’evanelia : « Te mana’o hau i roto i teie nei ao, ’e te ora mure ’ore i roto i te ao a muri atu ra » ; o te hō’ē vāhi i fa’aineinehia nō ’outou i te mau fare nehenehe o te Atua; te mau mea ato’a tā te Metua i te Ao ra e vai ra ; « te ’oa’oa hope ’ore » (hi’o PH&PF 59:23 ; Etera12:34 ; PH&PF 84:38 ; Mosia 2:41) ; ’e, mai tā Elder Dieter F. Uchtdorf nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’Âpōsetolo i parau : « I ’ōnei [i roto i te ’Ēkālesia] e ’ite ’outou i te mea hau roa atu i te faufa’a … I ’ōnei e ’itehia ai ia ’outou te mau parau o te ora mure ’ore, te fafaura’a o te fa’aorara’a ha’amaita’ihia, ’e te ’ē’a o te hau ’e te ’oa’oa ».8 Tera noa te tahi.

’Ia hōro’a ana’e tātou ia tātou iho nō te pe’e atu i te Mesia ’e nō te ha’apa’o i tāna ra mau fa’auera’a, ’ua fafauhia ia tātou te tā’āto’ara’a o teie mau mea e hau atu ā. E’ita te ’ē’a i te mea ’ōhie noa ’aore rā i te māramaramahia, te mau ha’amaita’ira’a rā tei fafauhia mai ia tātou nō te fa’aea-pūai-noa-ra’a, e tāmau noa ïa i te matara mai i roto i tō tātou orara’a ē a muri noa atu.

Tera rā, noa atu te huru māere o teie mau ha’amaita’ira’a, ’eiaha te reira ’ia riro ’ei tumu mātāmua nō tō tātou orara’a i te ’evanelia. Noa atu e aha tā tātou mau uira’a, noa atu e aha te ha’api’ira’a tei ’ore i ta’ahia e tātou, tō tātou rā fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e tāna Tāra’ehara ’o te tāviri ïa nō tō tātou ’ana’anataera’a ’ia ora i tāna ’evanelia, mai ia Petero ’e te tahi atu mau ta’ata.

’Ua parau Elder Uchtdorf ē, « nā tō tātou mau hina’aro ’e mau mana’o e tura’i i tā tātou mau ’ohipa ’ia tae i te hope’a ». « ’Ua riro te itera’a pāpū nō te parau mau o te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia mai ’ei pūai tūra’i o tei hau atu i te pūai i roto i tō tātou orara’a. ’Ua tāmau noa Iesu i te ha’apāpū i te mana nō te mau mana’o maita’i ’e te mau hina’aro tano : ’A hi’o mai ia’u nei i tō mau mana’o ato’a na ; ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u’ (PH&PF 6:36).

« E tauturu te ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’e nō te ’evānelia tei fa’aho’ihia mai ia tātou i roto i tō tātou orara’a ’ia ha’api’i mai i ni’a i te ’ōpuara’a ta’a’ ē a te Atua nō tātou ’e ’ia rave mai te au i taua ’ōpuara’a ra. E hōro’a mai te reira ia tātou i te ha’apāpūra’a nō te orara’a mau, te parau mau ’e te maita’i o te Atua, nō te mau ha’api’ira’a ’e te tāra’ehara a Iesu Mesia, ’e nō te pi’ira’a hanahana o te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei ».9

Nō’u nei, e tāmau noa vau i te tāmata, noa atu e mea fifi. E tāmau noa vau i te parau i tā’u mau pure ’e i te tai’o i tā’u mau pāpa’ira’a mo’a. E tūtava vau i te ha’apūai i tō’u ’itera’a pāpū nō ni’a i te Fa’aora i te mau mahana ato’a. E tāmau noa vau i te tāmata i te ora mai tāna e hina’aro iā’u ’ia ’ora ’e ’ia ti’aturi i ni’a i tāna mau parau ’e tāna mau peropheta ora ’e te mau ’āpōsetolo nō te ha’api’i iā’u e nāhea i te ti’aturi i ni’a i te pūai tura’i ’o te mahuta mai ’eiaha noa mai roto mai i tō’u fa’aro’o ’e tō’u here nōna mai roto ato’a mai rā i tāna tusia mure ’ore ’e te here nō’u.

Mau fa’ata’ara’a

  1. Dieter F. Uchtdorf, « Te haereʼa o te pipi », Liahona, Mē 2009, 76.

  2. L. Whitney Clayton, « Māʼiti ʼia tiʼaturi », Liahona, Mē 2015, 38.

  3. Jeffrey R. Holland, « E te Fatu, ʼua faʼaroʼo vau », Liahona, Mē 2013, 93–94; haʼapāpūraʼa i roto i te aʼoraʼa mātāmua.

  4. Rosemary M. Wixom, « Te hoʻiraʼa i te faʼaroʼo, » Liahona, Mē 2015, 94.

  5. Thomas S. Monson, « Te pūai o te Buka a Moromona », Liahona, Mē 2017, 87.

  6. Rosemary M. Wixom, « Te hoʼiraʼa i te faʼaroʼo », 95.

  7. Russell M. Nelson, « Heheura’a nō te ’Ēkālesia, heheura’a nō tō tātou orara’a », Liahona, Mē 2018, 95–96.

  8. Dieter F. Uchtdorf, « Haere mai, ʼāpiti mai ia mātou », Liahona, Novema 2013, 23.

  9. Dieter F. Uchtdorf, « Te pūai nō te ʼiteraʼa pāpū a te taʼata iho », Liahona, Novema 2006, 37.