2018
Claire Teihotaata : ’Ā’amu nō te fa’aro’o ’e te itoito
’Ātopa 2018


Te mau ’api nō Pātifita

Claire Teihotaata : ’Ā’amu nō te fa’aro’o ’e te itoito

E ’ere ’o Claire Teihota’ata i te melo nō te Ekālesia ’a ta’uma ai ’oia i ni’a ia Manuia, te i’oa teie nō te hō’ē poti e rātere ti’a ra i Maupiti, hō’ē motu ātea roa ia Tahiti.

’Ua taui te mau mea ato’a ’a tupu ai te ’ati rahi, ’e ’a ta’ahuri ai te poti, ’e ’a pohe ai e rave rahi horopātete, 15 o rātou e mau melo nō roto i te ’āma’a nō te Feiā Mo’a i te mau Māhana Hōpe’a nei nō Maupiti, te rahira’a e vahine ’e te tamari’i.

I tāua mahāna ra, 23 nō Mē 1963, ’ua rātere te hō’ē pupu melo nō te haere i te ha’amaita’ira’a o te fare purera’a ’āpī nō Ha’apū, e ravehia e Gordon B. Hinckley, e ’āpōsetolo ’oia i tāua taime ra.

’Ua hutihia ’o Claire i te āteara’a hau atu i te piti maire i rapae i te moana hou ’a fa’aorahia ai ’oia fātata e iva hora i muri a’e.

E tuati ma’i te ’ohipa a Claire, ’e ’ua ite ’oia ē, e rave rahi horopātete i ni’a ia Manuia i taua mahāna ra, e Feiā Mo’a ïa nō te mau Māhana Hōpe’a nei Nā Claire i hāpono i te poro’i mātāmua i te feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia nō te fa’aara ia rātou ē, ’ua ro’ohia tō rātou mau melo i te hō’ē ati rahi.

’Ua ’imi ’oi’oi te peresideni Hinckley i te rāve’a ’ia fa’a’ohipahia te hō’ē poti tahito nō te tere ’oi’oi i Maupiti nō te tāmāhanahana i te mau ta’ata i ora mai. ’Ua ’imi ato’a ’oia ia Claire.

« ’Ua hina’aro ’oia e ha’amāuruuru ia Claire nō te ’ohipa tāna i rave ’e ’ua ani ē, e nehenehe ānei tāna e hōro’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a iāna », te parau ïa a te hina a Claire, ’o Hina Ioane, i roto i te uiuira’a mana’o. « Noa atu ē, ’āita ’oia i ta’a roa ē, ’eaha te hō’ē ‘ha’amaita’ira’a’, ’ua fāri’i tō’u mama rū’au i te anira’a a te peresideni Hinckley. »

I reira iho te tupura’a te hō’ē auhoara’a i rotopū i te peresideni Hinckley ’e ’o Claire, nō te orara’a tā’āto’a.

I tōna ho’ira’a i Maupiti, ’ua fa’aoti ’o Claire ’ia fa’aro’o i te mau ha’api’ira’a misionare.

« ’Ua putapū roa te ’ā’au ’o tō’u mama rū’au i te here o te mau misionare i te mau ta’ata nō te motu ’e tō rātou hina’aro ’ia tāvini ’e ’ia tāuturu i te ta’ata », te nā reira ra ’o Hina Ioane. « Terā te hō’ē tumu faufa’a roa i roto i tōna fa’afāriura’a. »

Fātata e piti ava’e i muri a’e i taua ’ati ra, ’ua bāpetizohia ’o Claire ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hōpe’a nei i te 1 nō Tiurai 1963.

« ’Ua riri roa tō’u papa rū’au i te mau misionare », te parau ïa a Hina. « Terā rā, i tōna itera’a ia Claire i te haerera’a mai i rapae i te pape ’e te ’itera’a i tōna hōho’a mata, ’ua ha’aputapū te hō’ē puai rahi iāna. Haere ’oi’oi atura ’oia i te mau misionare ra ’e nā ō atura, ‘’a bāpetizo iā’u i teie nei.’ »

I roto i tōna orara’a ’ua tāvini ’o Claire i roto i te mau pi’ira ’a rau o te ’Ēkālesia, ’e ’ua riro ’oia te hō’ē o te mau ’orometua mātāmua nō te séminaire i te taime ’a ’īritihia ai tāua fa’anahora’a ra i Porinetia farani. ’Ua ’aufau ato’a ’oia i te misiōni a tāna mau piahi tahito e rave rahi.

I te 14 nō ’Ēperēra 1985, ’ua pohe tāna tamāhine hō’ē roa (’e tāna hunō’a) a perehī ai tō rātou manureva i ni’a i te motu nō Hao, e toru ta’ata ’ē atu tei pohe ato’a. Noa atu rā i te reira, ’ua vai pa’ari noa ’e te fa’aro’o ’o Claire i roto i te ’Ēkālesia.

I te matahiti 1997, ’ua ho’i fa’ahou mai te peresideni Hinckley i Tahiti nei ’e ’ua tītau roa ’oia ’ia tae mai ’o Claire i roto i te hō’ē ’āmuira’a, hau atu i te 7 000 melo nō te ’Ēkālesia tei tae mai. I roto i taua rurura’a ra, ’ua fa’ati’a fa’ahou te peresideni Hinckley i te ’ā’amu o te ’ati i tupu i te matahiti 1963.

I roto i te hō’ē rurura’a i te matahiti 2005 nā te feiā pa’ari nō te fenua nei, ’ua ani te peresideni Hinckley, tei riro mai ’ei peresideni nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Māhana Hōpe’a nei, ia Elder Jean Tefan, ’o te tāvini ra i Porinetia farani, nō ni’a ia Claire.

’Ua fa’a’ite ’oia ē, « Tē ora noa nei ’o Claire. ’Ua rū’au roa ’oia, terā rā, tē ha’apa’o maita’i noa ra ’oia i roto i te ’Ēkālesia. » ’Ua hāponohia hō’ē rata parau ’āpī maita’i, nā Kent Hughes, te misionare tei tārahu i te poti ra o Manuia.

« E huru ta’ata puai tō tō’u mama rū’au, terā rā, e māfatu rahi tona », te nā reira ra ’o Hina. « E ta’ata ’ā’au hōro’a noa ’oia. »

I te 70ra’a o tōna matahiti, ’ua tupuhia ’oia i te ma’i māfatu ’e ’ua ha’aparuparu te pae aui o tōna tino. Nō tōna hina’aro ’ia tāvini pāpū, ’ua tu’u ’oia i tōna itoito i roto i te ’ohipa ’a’amu ūtuāfare ’e te ’ohipa hiero.

« Ua parau mai tō’u mama rū’au ē, ’ua hōro’a mai te Fatu iā’u i teie tītaura’a, terā rā te māuruuru nei au nō teie tītaura’a i te mea ē, ’ua ti’a iā’u ’ia fa’aora i te mau ta’ata e rave rahi », tā Hina ïa fa’ata’ara’a. « I te mau taime ato’a e fāreirei tō’u mama rū’au i te hō’ē fifi ’e ’aore rā, i te hō’ē tītaura’a, e imi ’oia i te pārurura’a i roto i te hō’ē ’ohipara’a nā te Ekālesia. »

« ’Ua parau mai ’oia iā’u ē, ’ua riro te ’evanelia ’ei tumu hō’ē roa nōna nō te fāri’i i te hau. »

’Ua fa’aru’e mai ’o Claire i te ava’e Novema 2016, i te 92ra’a o tōna matahiti, ma te vaiiho mai i te hō’ē fatura’a ’āi’a o te fa’aro’o, o te ha’apa’o ’e te itoito, tāna i hōro’a i roto i tāna hina tamāhine, ’o tē ora noa nei ā i roto i te fare i hāmanihia e tōna papa rū’au i Pape’ete (Tahiti).