2018
Te tauira’a te orara’a o te mau ta’ata pa’ari fa’aipoipohia
’Ātopa 2018


Te mau ’api nō Pātifita

Te tauira’a te orara’a o te mau ta’ata pa’ari fa’aipoipohia

Tē rahi nei te feiā pa’ari fa’aipoipohia e fāri’i nei i te pi’ira’a nō te tāvini i te hō’ē misiōni rave tāmau i roto i te ’ō vine.

’Ua fāri’i ’o Emile ’e ’o Bianca Hoffmann nō Papeete (Tahiti) i te anira’a ’ia tāvini i raro a’e i te fa’aterera’a a te peresideni misiōni ’o Steven R. Fox, i roto i te Misiōni nō Tahiti–Pape’ete. Tē fa’aea nei rāua i roto i tō rāua iho fare ’e tē rave nei rāua i te ’ohipa i te mau mahāna ato’a i roto i te piha ’ohipara’a a te misiōni i Pape’ete.

’O Elder Hoffmann te ti’a ha’apa’o i te mau pere’o’o. Nāna e ha’apa’o i te mau pere’o’o o te misiōni ; ’ua ’oa’oa ’oia i te tauturura’a a te feiā ’āpī tamāroa ’e te tamahine e tāvini nei i pīha’i iho iāna.

’O te tuahine Hoffmann te pāpa’i parau fa’atere o te misiōni. I te paraura’a a te peresideni misiōni, « E’ita te piha ’ohipara’a e tere maita’i mai te mea ē, ’āita ’oia. Nāna e tārena i tā’u mau fāreireira’a, e fa’anaho i tō’u mau rāterera’a, e ha’apa’o i te mau parau ato’a nō te mau misionare e tae mai ’e ’o te reva atu, e hi’o ē ’ia tere maita’i te mau mea ato’a i roto i te piha ’ohipara’a a te misiōni, ’e te mea faufa’a roa atu, e here i tā mātou mau misionare ! »

Nā roto i tōna mau ’itera’a ’a rave ai ’oia i te ’ohipa i te fa’aterera’a hau, ’ua ’aravihi maita’i ’oia nō te tāuturu i te mau misionare nō te mau parau tā rātou e hina’aro nō te rave i tā rātou tāvinira’a i Porinetia farani nei.

’O te fa’anahora’a maoro teie a Hoffmann mā ’ia tāvini i te hō’ē misiōni ’ia tae i tō rāua fa’atuha’ara’a, ’ia tae mai rā tāua taime ra, ’ua mata’u ri’i rāua ’o te ’ore te reira e tupu nō tō rāua mau fifi i te pae nō te ea. ’Ua ’oa’oa rā rāua i te ’itera’a ē, e nehenehe tā rāua e rave i tā rāua misiōni ’e ’ia fa’aea noa i roto i tō rāua iho fare nō te arai maita’i i tō rāua ea.

’Ia anihia ’oia ē, e aha te mau ha’amaita’ira’a tāna i fāri’i mai roto mai i tāna tāvinira’a, ’ua pāhono te tuahine Hoffmann, « ’ua ha’amaita’ihia māua i roto i tō māua ea. Teie tāreta misionare, ’o te rā’au maita’i a’e ïa nō te hō’ē ta’ata pa’ari fa’atuha’ahia. »

Tē mana’o ato’a nei ’o Hoffmann mā ē, ’ua piri ri’i mai tō rāua ūtuāfare i te Fa’aora nā roto i tā rāua tāvinira’a.

’O Célestin ’e ’o Wanda Lucas te tahi atu nā ta’ata pa’ari fa’aipoipohia e tāvini nei i roto i te Misiōni nō Tahiti–Pape’ete.

’Ua pa’ari ’o Elder Lucas i roto i te motu nō Raiatea—motu nō Raromata’i i te āteara’a e 40 minuti ia Pape’ete (Tahiti) nā ni’a i te manureva. ’Ua riro mai ’oia ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hōpe’a nei i te ivara’a o tōna matahiti. ’Aita i ti’a iāna ’ia rave i te hō’ē misiōni i tōna ’āpīra’a, ’ua tīa’i rā ’oia, ’ua rave i te ’ohipa, e ’ua fa’aineine i te taime tāna i tīa’i ’ia tae mai i muri a’e i roto i te orara’a.

’Ua fānauhia te tuahine Lucas i roto i te Ekālesia ’e nō Pape’ete (Tahiti) ’oia. ’Ua fa’aipoipohia ’o Célestin ’e ’o Wanda, ’ua fa’atupu i tō rāua ūtuāfare, ’e i muri a’e i te fa’atuha’ara’ahia i tāna ’ohipa tata’i mātini manureva, ’ua rave ’oia i te mau fa’aineinera’a i tītauhia nō te rave i te hō’ē misiōni ta’ata pa’ari fa’aipoipohia.

’Ua fa’ata’ahia ’o Elder ’e te tuahine Lucas nō te ha’apa’o i te mau vāhi fa’aeara’a o te mau misionare i roto i te misiōni. Tē ’oa’oa nei rāua i tā rāua ’ohipa. E rave rahi taime e haere rāua i te pō e fa’a’afaro i te hō’ē fifi o te mau misionare taure’are’a.

’Ua here rāua i teie mau tamari’i ’āpī ’e ’ua feruri rāua ē, e nā ta’ata arata’i rāua nō rātou ; tē rave nei rāua i te mau mea ato’a e ti’a ia rāua ’ia rave nō te fa’ateitei ’e nō te fa’aitoito ia rātou i roto i ta rātou tāvinira’a. Tē mana’o nei ’o Elder ’e te tuahine Lucas ē, ’ua fāri’i rāua « i te ’oa’oa, te hau, ’e te here » mai roto mai i tā rāua tāvinira’a misionare.

Tē fa’aitoitora’a a Elder ’e te tuahine Lucas i te mau ta’ata pa’ari fa’aipoipohia maori rā, « ’ia pure noa ’e ’ia vai te fa’aro’o. ’Eiaha e vaiiho i te mau ha’ape’ape’ara’a i te pae moni ’ia tāpe’a ia ’outou. E nehenehe tā ’outou e tāvini i te Fatu e ’ia ora noa i roto i tō ’outou fare. »