2009
O Lo’u Avanoa e Auauna Atu Ai
Oketopa 2009


O Lo’u Avanoa e Auauna Atu Ai

A o le’i talaia faitotoa o le Malumalu o Recife Pasila mo se isi aso o le faia o sauniga faaola, na ala a’e ai María José de Araújo, e 70 tausaga o lona soifua e sauni mo se isi aso o auaunaga le manatu faapito.

Ina ia oo atu i le Malumalu, e ao ai ia Maria ona malaga i le tasi ma le afa itula i ni pasi eseese se fa mai lona fale i Cabo de Santo Agostinho, e i saute o Recife, o le talafatai i matusasae o Pasila. Ae a o le’i aluese atu o ia, na te saunia ai se meaai ma isi mea e manaomia mo lona tausoga e po le vaai o loo la nonofo faatasi i lona fale.

“O María o se faataitaiga lelei lea o le auauna atu i isi,” na fai mai ai Cleto P. Oliveira, o le tusi talafaamaumau a le malumalu. “Talu lava ona faapaiaina le malumalu ia Tesema i le 2000, sa ofo mai o ia e auauna atu iinei i aso uma lava na tatala ai le malumalu. E sau foi o ia i aso malolo.”

Mai le 7:00 i le taeao e oo i le 3:00 i le aoauli, i Aso Lua e oo i Aso Toonai uma lava, e galue ai María i le faleaiga o le malumalu, i le fufuluina o ipu ma le faiga o salati. Semanu e mafai ona ia faigaluega mo se taimi umi atu, o lana tala lea, ae o le umi o le alu i le pasi i lona aiga, o lea e ao ai ona vave alu ina ia taunuu i le fale a o le’i pogisa.

Na ta’u atu e Uso Oliveira ia María e le tau sau o ia i le malumalu i aso uma lava, ae na ia tautino mai na te manaomia ni tagata se toalua e suitulaga ia te ia. Fai mai o ia, “E na o lona [Maria] ataata lava ma fai mai ua tuuto atu lona ola i le Alii.”

Mo Maria, o le auauna atu i le malumalu i aso uma o se avanoa maoae lea.

“Ua faamanuiaina a’u e lo’u Tama Faalelagi i se ola maloloina lelei, ma o la’u sini ia faaauau pea ona ou sau i aso uma pe a tusa ai ma lo’u malosi,” na ia fai mai ai. “Ua ou faia se feagaiga e tuuto atu a’u taleni uma ma tomai e tautua ai i le Alii. A ou taunuu i le fale pe a uma lau auaunaga i le malumalu, ou te le lagonaina se vaivai. Ua faamanuiaina a’u e le Alii i le ala lena.”

I aso la, a o auauna ai mo le ono tausaga i le nofoaga autu o talafaasolopito o aiga i lana uarota, na sailia ai e Maria le laina o lona aiga. Ma, o le tele o taeao o Aso Toonai a o le’i alu atu e galue i le faleaiga o le malumalu, na ia faataunuuina ai galuega sui o le malumalu mo augatupulaga e fa o ona tuaa tamaitai. Sa ia faamaeaina foi le galuega mo augatupulaga e fa o ona tuaa alii.

Ina ua amata ona ia sailia talafaasolopito o lona aiga, na lagona e María na faigata tele le galuega—aemaise ina ua le mafai ona ia faamaonia ni igoa se lua o matua o ona matua matutua. Ae i se tasi po na faaali mai ai ia te ia i se miti o laua igoa atoa. O le taimi muamua sa mafaufau ai pe mata e sao nei igoa, ae a o ia sailiili i faamaumauga a lona tina, sa ia maua ai igoa ma mafai ai ona sosooina igoa o aiga ia na misi mai ia te ia. E talitonu o ia na oo mai le miti o se faamanuiaga o ana taumafaiga e auauna i le Alii ma Ana fanau.

“O le malumalu o lo’u ola lea,” na fai mai ai María. “O tagata e le o mai i le malumalu ua latou misia se avanoa maoae ma faamanuiaga. O le auauna atu i le malumalu, tatou te malamalama ai i le uiga moni ma le mana o le malumalu.”

“O tagata e le o mai i le malumalu ua latou misia se avanoa maoae ma faamanuiaga,” o le tala lea a María José de Araújo.

O María José de Araújo, o le e volenitia i aso uma i le Malumalu o Recife Pasila, “o se faataitaiga lelei lea o le auauna atu i isi,” na saunoa ai Cleto P. Oliveira, o le tusitalafaamaumau o le malumalu, o loo i le itu taumatau o le ata ma María.

Ata na pueina e Michael R. Morris, sei vagana ua faaalia; ata pue o le Malumalu o Recife Pasila na saunia e R. Val Johnson