2015
E ere te paruparu i te hara
Eperera 2015


E ere te paruparu i te hara

Te ora nei te taata papaʻi i Utaha, Marite.

E ere te mau oti‘a pae tino nei e te mau aifaito-ore-raa i te hoê hara e aita te reira e opani nei ia tatou ia vai mâ e ia vai ti‘amâ no te farii i te Varua.

« Ua ti‘amâ mau anei au no te tomo i roto i te fare o te Atua ? Nahea pai au mai te peu aita â vau i matai roa ?

« Ua nehenehe mau anei ta te Atua e faariro i to’u paruparu ei mea puai ? Ua haapae au i te maa e ua pure au e rave rahi mahana ia iritihia mai teie fifi i roto ia’u, aita râ te tahi rii noa tauiraa ».

« I roto i te ‘aua misioni ua ora tamau vau i te evanelia, rahi atu i te tahi noa’tu taime o to’u oraraa, tera râ ua ite rahi faahou mai au i ta’u mau hapehape i mua i to’u na mata. No te aha pai, ia vai maitai roa ana’e au, e tupu noa mai te mana‘o au ore i te tahi taime ? »

A feruri ai tatou i teie mau uiraa, e mea faufaa roa ia maramarama tatou e, e faaatea papû atu te hara ia tatou i te Atua, are‘a te paruparu, te mea huru ê ho‘i, e nehenehe te reira e arata‘i ia tatou Ia’na ra.

Hōho’a
composite of 2 photo's of different landscapes

Hoho‘a na iStock/Thinkstock

Faataa maitai te hara i te paruparu

Te mana‘o pinepine nei tatou i te hara e te paruparu mai te tahi pora‘o faito eê i ni‘a i te ahu o to tatou varua, mai te tahi teimaha eê o te ofatiraa ture. Te parau mai nei râ te mau papa‘iraa mo‘a e, e mea taa ê roa te hara e te paruparu, e mea taa ê te raau e e mea taa ê te ohipa e nehenehe e matara mai i reira.

Ua mâtau te rahiraa o tatou i te parau no te hara, rahi atu â i ta tatou e fa‘i nei, atira noa’tu, e hi‘o faahou â tatou i te reira : Ua riro te hara i te ma‘itiraa ia haapa‘o ore i te mau faaueraa a te Atua e aore râ e orure hau i mua i te Maramarama o te Mesia tei roto ia tatou. Te hara, o te ma‘itiraa ïa ia ti‘aturi ia Satane na ni‘a’tu i te Atua, ma te tuu i te au ore i rotopu ia tatou e to tatou Metua. Taa ê roa ia tatou, aita to Iesu Mesia hoê noa a‘e hara e ua nehenehe Ta’na e tara ê i ta tatou mau hara. Ia tatarahapa papû tatou—ma te taui roa i to tatou feruriraa, to tatou aau e ta tatou raveraa ; ma te pûpû i te parau tatarahaparaa e aore râ te fa‘iraa ti‘a , ma te faaho‘i atu ia roaa te reira ; e ma te ore e rave faahou i te reira hara ananahi—e nehenehe ta tatou e farii i te Taraehara a Iesu Mesia, e e faaore te Atua i ta tatou mau hara e e mâ faahou â tatou.

E mea faufaa rahi roa ia vai mâ tatou inaha e ore te mea viivii e parahi i piha‘i iho i te Atua. Teie râ, ahani tera noa ta tatou fa, ia vai pora‘o ore noa mai tera taime ua faaru‘e tatou i te aro o te Atua, e mea maitai a‘e paha ïa ia tarava noa tatou i ni‘a i to tatou ro‘i pêpe e hope noa’tu to tatou oraraa. Aua‘e râ, ua haere mai tatou i ni‘a i te fenua nei no te haapii na roto i te ohipa e ia faataa i te maitai e te ino, ia tupu tatou i te rahi i roto i te paari e te aravihi, no te ora ia au i te mau faufaa ta tatou e aupuru nei e ia noaa mai te hiro‘a atoa o te huru Atua—e mau maitai ho‘i te reira eita e noaa mai i ni‘a i te marû o te hoê ara‘iri.

E tuhaa rahi ta te paruparu e ha‘uti nei i roto i teie opuaraa no te tahuti nei. I te haape‘ape‘araa Moroni e riro to’na paruparu ia papa‘i i te faatupu i te faaooraa a te Etene i te mau mea mo‘a, ua faahau te Fatu ia’na i teie mau parau :

« E ia tae mai te taata ia’u nei, e faaite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu. Te horo‘a noa ra vau i te paruparu i te taata, ia tupu to ratou haehaa ; e e au maita‘i to’u aroha i te mau taata ato‘a i faahaehaa ia ratou iho i mua ia’u ra ; ia faahaehaa hoi ratou ia ratou iho i mua ia’u, e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou » (Etera 12:27 ; hi‘o atoa 1 Korinetia 15:42–44 ; 2 Korinetia 12:7–10 ; 2 Nephi 3:21 ; e Iakoba 4:7).

E mea hohonu mau te mau hopearaa o teie irava mâtau maitai e te titau manihini nei te reira ia faataa te hara (te faaitoitohia nei e Satane) i te paruparu (tei vauvauhia mai i ô nei ei titauraa « tei horo‘ahia mai » ia tatou e te Atua).

E ti‘a paha e tatara i te paruparu ei oti‘a i te pae tino nei no to tatou paari, to tatou mana e to tatou mo‘araa tei apee i te ti‘araa taata tahuti. Ei taata tahuti, e fanauhia tatou ei aiû paruru ore e te rave‘a ore, ma te tahi hapehape e te ohieraa no te tahi mau mea. E ravehia tatou e e faaatihia tatou e te tahi atoa taata tahuti, e te vai ra te hapehape i roto i ta ratou mau haapiiraa, mau hi‘oraa e mau raveraa ia tatou, e te vai ra e tu‘ino roa mai ia tatou. I roto i to tatou paruparu e to tatou huru tahuti, e mauiui tatou i te ma‘i e te po‘ia e te rohirohi, i te tino e i te aau atoa ho‘i. E ite mai tatou i te mau mana‘o taata mai te riri, te mauiui e te taiâ. Ua ere tatou i te paari, te aravihi, te tape‘a maoro e te puai. E e faaruru tatou i te mau faahemaraa e rave rahi e te rau atoa ho‘i.

Noa’tu aita Ta’na e hara, ua amui hope mai Iesu Mesia ia tatou i roto i te huru paruparu o te tahuti nei (hi‘o 2 Korinetia 13:4). Ua fanauhia Oia ei aiû paruru ore i roto i te hoê tino tahuti e ua ravehia Oia e nau taata tahuti. Titauhia ia haapii Oia ia haere na ni‘a i te avae, ia paraparau, ia rave i te ohipa e ia faahoa ia vetahi ê. Ua po‘ia Oia e ua rohirohi, ua ite i te mau mana‘o taata e e nehenehe atoa Oia ia ma‘ihia, ia mamae ia tahe i te toto e ia pohe. « I ati atoa ho‘i oia i te mau mea’toa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara », e ua faaauraro Ia’na iho i te tahuti nei ia ti‘a Ia’na « ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei » e ite i te rave‘a e faaora’i ia tatou i to tatou « paruparuraa ra » (Hebera 4:15 ; hi‘o atoa Alama 7:11–12).

Eita ho‘i e roaa ia tatou ia tatarahapa i te riro-paruparu-raa—e eita atoa ho‘i e roaa i te paruparu iho e haaviivii ia tatou. Eita tatou e tupu atu i te pae varua maori râ e pato‘i tatou i te hara, e na reira atoa, eita tatou e tupu i te pae varua maori râ e farii tatou i to tatou faito paruparu taata, ma te pahono i te reira ma te haehaa e te faaroo e ma te haapii na roto i to tatou paruparu ia ti‘aturi i te Atua. I te pe‘ape‘araa Moroni i to’na paruparu ia papa‘i, aita te Atua i parau ia’na ia tatarahapa. Aita, ua haapii râ te Fatu ia’na ia vai haehaa e ia vai te faaroo i te Mesia. A vai marû noa ai tatou ma te haapa‘o maitai, e tuu mai te Atua i te aroha—eiaha te faaoreraa hara—ei raau no to tatou paruparu. Te faataa nei te Bible Dictionary i teie aroha ei mana faati‘a no ô mai i te Atua no te rave i te mea eita e roaa ia tatou ahiri o tatou noa iho (hi‘o Bible Dictionary, « Grace »)—te raau mau o te ra‘i o te nehenehe e faariro « i te mau mea paruparu ei mea etaeta ».

Faa‘ohipa i te haehaa e te faaroo

Mai to tatou mai â haamataraa i roto i te Ekalesia, ua haapiihia mai ia tatou te mau tuhaa faufaa rahi o te tatarahapa, teie râ, e aha mau to tatou huru poihereraa i te haehaa e te faaroo ? A feruri te mau mea i muri nei :

  • Feruri maite e pure. No to tatou paruparu, eita paha ïa tatou e ite mai e, te faaruru ra tatou i te hara (o te titau nei i te hoê tauiraa oioi e te hohonu o te feruriraa, te aau e te raveraa) e aore râ te paruparu (o te titau nei i te haehaa, te tautooraa tamau, te haapiiraa e te haamaitairaa ia’na iho). Te huru tatou e hi‘o ai i teie na mea toopiti, tei te huru ïa to tatou atuaturaahia e te paari o te feuriraa. E nehenehe atoa ia itehia i na mea toopiti, te hara e te paruparu i roto i te hoê noa raveraa. Ia parauhia e, e paruparu mau tera e tera hara, te faatumu ra ïa tatou i ni‘a i te mana‘o eiaha râ te tatarahaparaa. Ia parauhia e, e hara tera e tera paruparu, e roaa mai paha te haamâ, te faahaparaa, te faaturumaraa e te faaru‘eraa i te mau parau fafau a te Atua. Na te feruri-maite-raa e te pure e tauturu ia tatou ia faa‘ite mai i te taa-ê-raa.

  • Tapura i te mea faufaa roa a‘e. No to tatou paruparu, eita e roaa ia tatou ia rave i te mau tauiraa atoa i te hoê noa taime. A aro noa ai tatou i to tatou paruparu taata ma te haehaa e te haapa‘o maitai, te tahi tuhaa i te taime hoê, e nehenehe ta tatou e faaiti tamau noa i te ma‘uaraa, e faariro i te mau faanahoraa maitai ei peu no tatou, e haamaitai atu â i te ea o to tatou tino e manava na reira atoa to tatou tape‘a maoro, e e haapuai i to tatou ti‘aturiraa i te Fatu. E ti‘a i te Atua ia tauturu mai no te ite mai i te vahi e haamata ai.

  • Faanaho. No to tatou paruparu, e titau te haapuairaa ia tatou iho hau atu i te hoê noa hiaai e na reira atoa te haavî-noa-raa ia tatou iho. Titau-atoa-hia ia faanaho, ia haapii mai roto mai i te mau ohipa hape, faanahonaho i te rave‘a manuia a‘e, faaafaro i ta tatou faanahoraa e tamata faahou â. Titauhia te tauturu mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau buka maitai e te tahi atoa mau taata. E haamata na‘ina‘i tatou, e oaoa atu ai i te maitai e noaa mai e faanuu atu â i roto i te papû ore (noa’tu te mana‘ona‘oraa e faariro te reira ia tatou ei mea paruru ore e te paruparu). Titauhia te tahi mau turu no te tauturu ia tatou ia rave i te mau ma‘itiraa maitai, noa’tu to tatou rohirohi e te paruparu o te mana‘o, e na reira atoa te tahi mau faanahoraa no te ho‘i mai i ni‘a i te e‘a, ia hee noa’tu tatou.

  • Faa‘ohipa i te faaoromai. No to tatou paruparu, e maoro rii paha te tauiraa ia tae mai. Aita tatou e haapae noa nei i to tatou paruparu mai ta tatou e haapae ra i te hara. E rave te pĭpĭ haehaa i te mea e titauhia ma te hinaaro mau, e e haapii ratou i te ‘oteo-faahou-raa, e tamata noa ratou e eita ratou e faaru‘e. Na te haehaa e tauturu mai ia tatou ia faatupu i te faaoromai ia tatou iho e i te tahi atu mau taata paruparu. E faa‘iteraa te faaoromairaa no to tatou faaroo i te Fatu, to tatou mauruuru i To’na ti‘aturiraa ia tatou e no to tatou ti‘aturiraa i Ta’na mau parau fafau.

Noa’tu e tatarahapa mau tatou i ta tatou mau hara, noa’tu e tae mai te faaoreraa hara e e ti‘amâ faahou â tatou, ua paruparu noa â tatou. Tei raro noa â tatou i te ma‘i, te horuhoruraa te aau, te ma‘uaraa, te ohieraa no te tahi mau mea, te rohirohi e te faahemaraa. E ere râ te mau oti‘a pae tino nei e te mau aifaito-ore-raa i te hoê hara e aita te reira e opani nei ia tatou ia vai mâ e ia vai ti‘amâ no te farii i te Varua.

Mai te paruparu haere atu i te puai

Hōho’a
composite of young man in sillouette and landscape

Hoho‘a na iStock/Thinkstock

A hinaaro noa ai Satane i te faa‘ohipa i to tatou paruparu no te ume ia tatou i te hara, e ti‘a i te Atua ia faa‘ohipa i te paruparu taata no te haapii e haapuai e haamaitai ia tatou. Teie râ, eiaha roa’tu mai ta tatou e tia‘i nei e e ti‘aturi nei, eita ho‘i te Atua e « faariro [noa] i te mau mea paruparu ei mea etaeta » ma te faaore i to tatou paruparu. I te pure-rahi-raa te aposetolo Paulo i te Atua ia tatarahia te hoê « tara i roto i ta’u tino » ta Satane i faa‘ohipa no te haavî ia’na, ua pahono te Atua ia Paulo, « To’u ïa [aroha] atire ïa ta oe : ei te paruparu e taa maita roa’i to’u puai » (2 Korinetia 12:7, 9).

E rave rahi rave‘a a te Fatu no te faarito i te « mau mea paruparu ei mea etaeta ». A ti‘a noa ai Ia’na ia faaore roa i te paruparu na roto i tera rapaauraa rahi ta tatou e tia‘i ra, i roto râ i to’u iho oraraa, e ohipa varavara te reira i te tupuraa. Ei hi‘oraa, aita vau i ite i te faa‘iteraa no te faaoreraahia na te Atua te paruparu o Moroni ia papa‘i i muri mai i tera irava mâtau maitai o te Etera 12. E ti‘a atoa i te Atua ia faariro i te paruparu ei puai na roto i te tautururaa ia tatou ia ohipa i ni‘a i to tatou mau paruparu, ia roaa mai te tahi hi‘oraa ho‘ata tanotano i te reira e aore râ te tahi atu huru hi‘oraa, a haamaitai tamau noa ai te reira i roto i te tau. Oia atoa nei, pinepine roa te puai i te tu‘ati i te tahi paruparu (mai te puai no te faaoromai-noa-raa e te paruparu no te mana‘o onoono), e e ti‘a ia tatou ia haafaufaa i te puai e ia tamarû i te paruparu e tu‘ati nei.

Te vai faahou râ te tahi rave‘a, e rave‘a mana rahi faahou atu e haapuai ai te Atua i te paruparu no tatou. Ua parau te Fatu ia Moroni i roto i te Etera 12:37, « E no te mea ua itea ia oe to oe paruparu, e riro oe ei mea puai, e e parahi ho‘i oe i te vahi ta’u i faanehenehe i ô te mau fare o ta’u Metua ra ».

I ô nei, aita te Atua e pûpû ra ia Moroni ia taui i to’na paruparu, ia taui râ ia’na. Na roto i te aroraa i te tamataraa o te paruparu taata, e ti‘a ia Moroni—e ia tatou atoa ho‘i—ia haapii mai i te aroha, te aroha taata, te marû, te faaoromai, te itoito, te faaoromai-noa-raa, te paari, te tape‘a maoro, te faaoreraa hapa, te ‘oteo-faahou-raa, te aau mehara, te maramarama hamaniraa e te vai atura te viretu o te faariro rahi atu â ia tatou mai to tatou Metua i te Ao ra te huru. Teie te hiro‘a mau ta tatou i haere mai i te fenua nei no te faa‘oi, te hiro‘a o te huru Mesia o te faaineine ia tatou no te mau fare i te ra‘i.

Aita e vahi ê atu i reira te here o te Atua, To’na paari e mana faaora e papû maitai a‘e maori râ, i roto i To’na aravihi ia faariro i ta tatou tafifiraa i te paruparu taata ei viretu faufaa hope na te Atua e ei puai o te faariro ia tatou mai Ia’na ra te huru.