2015
Haere i mua ma te faaroo
Eperera 2015


Haere i mua ma te faaroo

No roto mai i te a‘oraa « Nevertheless I Went Forth », tei horo‘ahia i roto i te hoê pureraa i Brigham Young University i te 4 no fepuare 2014. No te taatoaraa o te a‘oraa na roto i te reo peretane, a haere i ni‘a ia speeches.byu.edu.

E maha haapiiraa no te faaotiraa faaûru ta Nephi i rave te nehenehe e faaiti i to outou taiâ e e faarahi i to outou ti‘aturiraa ia haere i mua.

Hōho’a
composite of Nephi praying and a modern youth praying

Tuhaa no roto mai i te hoho‘a Te varua o te pure, na Claudio Roberto Aquiar Ramires

Outou te feia apî paari, te ora ra outou i roto i te « Ahururaa matahiti no te faaotiraa » Te rave nei outou e rave rahi o te mau ma‘itiraa faufaa roa a‘e o to outou oraraa, mai te « te haereraa i te hiero, te taviniraa i roto i te hoê misioni, te haereraa i te haapiiraa, te ma‘itiraa i te hoê toro‘a e te ma‘itiraa i te hoê hoa e ia taatihia no teie tau e no te tau e amuri noa’tu i roto i te hiero. »1

E paraparau taa ê atu vau ia ratou e tafifi ra i te hoê e aore râ e rave rahi o teie mau faaotiraa faufaa rahi—te vai ra paha ua mau roa no te taiâ i te raveraa i te faaotiraa hape e aore râ, no te hinaaro i te tahi puai no te ti‘aturi noa i te hoê faaotiraa tei ravehia a‘enei.

E maha haapiiraa no te faaotiraa faaûru ta Nephi i rave, e ia faa‘ohipahia, e nehenehe te reira e faaiti i to outou taiâ e e faarahi i to outou ti‘aturiraa ia haere i mua.

1. A haapa‘o i te mau faaueraa.

Te puohu maitai nei te irava hopea o te mau papaa parau a Nephi i to’na oraraa : « Ua na reira maira te Fatu i te faaue mai a’u ra, e ia haapa‘o vau i te reira e ti‘a’i » (2 Nephi 33:15).

E hi‘ohia te faaroo e te here o Nephi i te Faaora i roto i to’na haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. Ua pure oia (hi‘o 1 Nephi 2:16). Ua tai‘o oia i te mau papa‘iraa mo‘a (hi‘o 1 Nephi 22:1). Ua imi e ua pee oia i te arata‘iraa a te peropheta ora (hi‘o 1 Nephi 16:23–24). Na tera huru haapa‘o i faati‘a i te Varua Maitai ia pee ma te mana rahi ia Nephi i roto i to’na oraraa, ma te tuu tamau ia’na te heheuraa.

E ti‘a atoa ia outou ia haafatata noa i te Fatu na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. Te faa‘ite papû nei au e, e riro te haapa‘oraa tamau i te mau mea na‘ina‘i mai te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te pureraa i te mau mahana atoa, te haereraa i te mau pureraa, te faarooraa i te parau a‘o a te mau peropheta ora e te taviniraa ho‘i ia vetahi ê i te haamana ia outou no te Varua—na reira atoa no te heheuraa apiti mai.

Aita te maitai-roa-raa ei titauraa no te heheuraa no outou iho. Teie te titauraa, te tatarahaparaa i te mau mahana atoa (hi‘o Roma 3:23). Ia riro to outou tatarahaparaa ei tatarahaparaa mau e te papû (hi‘o PH&PF 58:42–43), e hopoi mai te mana tamâraa o te Taraehara i te Varua no te arata‘i ia outou i roto i te mau faaotiraa teimaha o te oraraa.

2. A haere i mua ma te faaroo

A tuu i te tiaa o Nephi Te parau ra to outou metua tane e, ua faaue mai te Fatu ia faaru‘e outou te utuafare i ta outou tao‘a e haere atu ai i roto i te medebara. Eita anei outou e hinaaro ia ite mai no ni‘a i to outou tere e te vahi tapaeraa ?

I to’u mana‘o, e anaanatae roa paha Nephi ahani ua heheu papû mai te Fatu ia’na no ni‘a i to’na ananahi. Aita râ te Atua i na reira ia Nephi, e e eita atoa Oia e na reira ia outou.

A tere noa ai te utuafare o Nephi i roto i te medebara, ua tae mai te arata‘iraa « i tera taime i tera taime » (1 Nephi 16:29 ; 18:1). Ahani ua faa‘ite-papû-hia ia’na te tereraa o to’na oraraa eita ïa oia e ite mai i tera mau ohipa tei faaaano i te varua e tei tarai i to’na faaroo, tei tauturu ho‘i ia’na ia riro rahi atu â ei taata mai te Mesia te huru.

Hōho’a
composite with illustration of Lehi loading the plates of Laban on a donkey and a modern girl reading the Book of Mormon

Mai te peu te tia‘i ra outou i te Atua ia heheu mai ia outou e aha te piha haapiiraa e haere atu, o vai te faaipoipo atu, e aha te ohipa e rave mai, i hea e ora ai, e haere anei i te haapiiraa tuatoru, e fea tamarii e fanau, eita paha ïa outou e haere noa‘e na rapae i to outou fare. Te faa‘ite papû nei au e, e tae noa mai te heheuraa no outou iho « i tera taime i tera taime ».

Ua hinaaro to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ia tupu i te rahi, oia ho‘i, ia faatupu i to tatou aravihi no te feruri i te mau ohipa, matutu e rave i te mau faaotiraa. Ua ani manihini atoa râ Oia ia tatou ia tuu i ta tatou mau faaotiraa i mua Ia’na na roto i te pure (hi‘o PH&PF 9:7–9). Ua haapii Elder Richard G. Scott no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, e tae mai te pahonoraa i ta tatou mau pure « na roto i te hoê o na rave‘a e toru ».2

Te hoê haapapûraa

Ua parau Elder Scott, « A tahi, e nehenehe ta outou e ite i te hau, te tamahanahanaraa, e te haapapûraa o te haapapû e e mea ti‘a ta outou faaotiraa »3 Ua haapii mai maua ta’u vahine, o Christy, e nehenehe te haapapûraa no te mau faaotiraa rahi o te oraraa ia tae mai na roto i te mau papa‘iraa mo‘a, pinepine roa i muri iho i te haamoriraa i te hiero.

Ei hi‘oraa, ua feruri rahi maua e ua pure atoa ho‘i, e ua faaoti a‘era maua e vaiiho i teie fare apî ta maua i moemoea noa i Texas, e rave mai i tera ohipa e e haere i Pékin, i te fenua Taina e ta maua na tamarii apî e ono. Ua hinaaro roa’toa râ maua i te haapapûraa a te Varua no teie tauiraa rahi. E ua tae mai ihoa te haapapûraa a te ra‘i—i roto i te hiero—a tai‘o ai maua i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « O teie to’u hinaaro ia oe… eiaha e faaea e ia rahi a‘e te mahana i roto i teie nei vahi… eiaha e feruri i ta oe na tao‘a. A haere atu i te mau fenua i te hiti‘a o te râ » (PH&PF 66:5–7).

Na te reo o Iesu Mesia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, na reira atoa te mana‘o puai no ô mai i te Varua Maitai, tei haapapû mai e, ua ti‘a ta matou faaotiraa e haere i te fenua Taina.

Te mana‘o papû ore

Te piti o te rave‘a e pahono mai te Metua i te Ao ra i te mau pure, e mea na roto ïa i te « papû ore, te haapouriraa i te mana‘o, o te faaiteraa ia e mea hape ta outou ma‘itiraa ».4

I muri iho i ta’u misioni i Taiwan, ua mana‘o vau e, e toro‘a maitai te ohipa taata ture no te ara. E a feruri ai maua Christy i teie huru ananahi, ua haro‘aro‘a atoa maua e, e pae â matahiti haapiiraa moni rahi i mua ia maua.

Ua topatari rii ho‘i te fenua Marite i te pae faufaa e e mea iti ta maua moni, e no reira ua feruri maua e, ia tomo atu vau i roto i te pupu faaherehere o te nuu reva, te Air Force ROTC, e ma‘itiraa paari ïa ta maua e rave no te aufauraa i te haapiiraa. Are‘a râ, i to’u haereraa i te mau hi‘opo‘araa e i to’u faaîraa i te mau papie, aita to maua mana‘o i hau maitai no te faaôraa i roto i teie ohipa. Aita e haapouriraa mana‘o e aita atoa e mana‘o ino—o te ere-noa-raa te hau.

E mana‘ohia teie huru faaotiraa i te pae faufaa ei mea maamaa, e mea faaûruhia râ, hoê tumu, ahani e auvaha ture au, aita paha ïa e haapa‘oraa !

Ti‘aturiraa i te ra‘i

Te vai ra te toru o te rave‘a e pahono mai te Atua : aita e pahonoraa. Ia ora parau-ti‘a ana‘e outou e ia au ta outou ma‘itiraa i te mau haapiiraa a te Faaora e [titauhia ia haere outou] », te parau nei Elder Scott, « [a haere ma te ti‘aturi] ».5

Te faahi‘o nei te tamataraa hopea a Nephi ia roaa mai te mau api veo nahea e ti‘a ia tatou ia haere ma te ti‘aturi i te ra‘i. Ua papa‘i oia :

« Ua arata‘ihia vau e te Varua, e aore au i ite na i te mau mea ta‘u e rave ra.

« Haere atu ra râ vau » (1 Nephi 4:6–7).

E tae mai te taime i roto i ta outou ahururaa matahiti no te faaotiraa, eita ta outou e nehenehe e faataime faahou e haere râ. Ua haapii mai au e, mai ta Elder Dallin H. Oaks no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i haapii, « e tae mai te muhumuhu a te Varua ia oti ia tatou i te rave i te mau mea atoa e noaa ia tatou, e tei rapae tatou i ni‘a i te mahana e te rave ra i te ohipa eiaha râ i raro a‘e i te marû, e te parahi ra e te pure ra no te arata‘iraa no te tuuraa avae matamua ».6

Mai ia Nephi, i te taime ti‘a e haapapû mai te Varua e aore râ e faaara mai Oia i te e‘a i ravehia.

3. A ora i roto i teie mahana

E mea taa ê maitai te fafauraa o Nephi ia’na iho i roto i teie tere i te fenua i parauhia ia hi‘ohia i tera o to’na na taea‘e o Lamana e Lemuela. Ua faaoti raua ia haere, aita râ to raua aau i faaru‘e ia Ierusalema. Te tâtâî ra Nephi i ta’na te‘a fati ia roaa mai te maa e te heru ra i te repo auri no te hamani i te pahi, e mai te huru ra te taravarava noa ra to’na na taea‘e i raro a‘e i te ti‘ahapa.

I teie mahana, e rave rahi Lamana e Lemuela i roto i ni‘a i te fenua nei. Tera râ ua hinaaro te Fatu i te mau tane e te mau vahine tei fafau ia ratou iho mai ia Nephi te huru. E ite outou i te nuuraa rahi roa i roto i te oraraa ia fafau outou ia outou iho i ta outou mau faaotiraa ma te tutava noa i te rave maitai roa i te faito tei reira outou, e noa’tu â te fariu ra to outou mata i ni‘a i te ananahi.

E hi‘oraa Nephi no te parau a‘o paari a te peresideni Thomas S. Monson : « E nehenehe te moemoearaa i te mau tau i ma‘iri e te hiaairaa i te tau i mua nei i te horo‘a mai i te tamahanahanaraa, eita râ te reira e mono i te oraraa i teie mahana. Teie te mahana oraraa no tatou, e e mea ti‘a roa ia tatou ia tape‘a mai i te reira ».7

4. A turu‘i i ni‘a i to vetahi ê puai

Noa’tu â ua imi tatou i te Varua, te haere ra tatou i mua i roto i ta tatou faaotiraa e ua fafau roa tatou ia tatou iho i te reira, e nehenehe te feaaraa e tae mai e e faatupu i te tahi uiuiraa no ni‘a i ta tatou faaotiraa. Ia tupu noa’tu te reira, e ti‘a i te hoê melo o te utuafare e aore râ te tahi hoa e horo‘a mai i te parau a‘o e te puai no te vai noa i ni‘a i te e‘a. Te tuu nei au i te mana‘o e, i te roaraa o te tere, o te vahine a Nephi tei riro mai ei tutau ta’na i ti‘aturi.

Ua tae mai teie mana‘o no ni‘a i te vahine a Nephi a haere ai au i te Fare manaha no te tuaaai o te Ekalesia. Ua mau roa to’u mata i ni‘a i te hoê peni no Nephi tei taamuhia i te tira pahi, e ua puru roa i roto i te vero.8

E i te pae o Nephi te vai ra ta’na vahine e hoê o ta’na mau tamarii. Tei roto atoa oia i te vero e te mau tamataraa mai ia Nephi te huru, tera râ, e mata hiti to’na e te rima puai no te tauahi paruru i to’na tapono. I tera taime ua tae atoa mai te mana‘o e, ua haamaitai-atoa-hia vau i te hoê hoa faaipoipo e nehenehe e ti‘aturi e o te horo‘a nei i te puai i to’u mau taime fifi. Ua mana‘o atura vau, maitai pai ua riro atoa vau ei puai no’na.

Hōho’a
composite of Nephite family and modern couple

E te mau taea‘e, ua riro te faaherehereraa e te faarahiraa i te puai pae varua ta outou i faatupu (e aore râ e faatupu) ei misionare e aore râ i roto i te tahi atu taviniraa parau ti‘a ei rave‘a maitai roa a‘e no outou no te riroraa ei tane faaipoipo e ei metua tane au. E te mau tuahine, ua riro te oioiraa i te pae varua, te faaroo e te itoito no te pee ia Iesu Mesia ei aravihi maitai roa a‘e no te hoê vahine e te hoê metua vahine.

Te titau manihini nei au ia outou ia riro mai i te huru taata e nehenehe to outou hoa faaipoipo i teie nei e ananahi e turu‘i atu i ni‘a iho no te parau a‘o paari e te puai. E nehenehe i te hoê tane viivii ore e te hoê vahine ti‘amâ, tei taatihia no teie tau e no te tau a muri noa’tu i roto i te hiero, ia rave i te mau mea teimaha roa ei apiti ‘aifaito.

Te parau fafau atu nei au e, ia faa‘ohipa outou i teie mau haapiiraa mai roto mai ia Nephi e te mau peropheta o teie anotau no te rave i te faaotiraa, e arata‘ihia outou e te heheuraa no outou iho « i tera taime i tera taime ». A nuu noa ai outou i roto i ta outou ahururaa matahiti no te faaotiraa, ia roaa ia outou, mai ia Nephi atoa, te faaroo ia parau e :

« Ua arata‘ihia vau e te Varua, e aore au i ite na i te mau mea ta‘u e rave ra.

« Haere atu ra râ vau » (1 Nephi 4:6–7).

Te mau nota

  1. Robert D. Hales, « te autahu‘araa a Aarona : Faaineine no te opuaraa no te hoê ahuru matahiti te maoro », Liahona, Me 2007, 48.

  2. Richard G. Scott, « Faaohiparaa i te Horo‘araa Faahiahia o te Pure », Liahona, Me 2007, 10 ; reta tei faateimahahia na mua a‘e.

  3. Richard G. Scott, « Faaohiparaa i te Horo‘araa Faahiahia o te Pure », Liahona, Me 2007, 10.

  4. Richard G. Scott, « Faaohiparaa i te Horo‘araa Faahiahia o te Pure », Liahona,Me 2007, 10.

  5. Richard G. Scott, « Faaohiparaa i te Horo‘araa Faahiahia o te Pure », Liahona, Me 2007, 10.

  6. Dallin H. Oaks, « In His Own Time, in His Own Way », Liahona, Atete. 2013, 26.

  7. Thomas S. Monson, « Te imiraa i te faufaa », Liahona, Me 2003, 20.

  8. Hi‘o Helpmeet, na K. Sean Sullivan, i roto i te « The Book of Mormon: A Worldwide View », Liahona, Titema. 2000, 37.