2015
Te puai pae morare o te mau vahine
Eperera 2015


Te puai pae varua o te mauvahine

Te ora nei te taata papaʻi i Utaha, Marite.

Ua ite anei tatou i te mana o to tatou puai pae varua ?

Hōho’a
drawing of women with their arms around each other

Te mau tamahine na te Atua, na Kathleen Peterson 

E mea rahi te mau vahine faahiahia, te haehaa i roto i te Ekalesia e horo‘a nei i te taviniraa ma te ore i ite i te faaûruraa rarahi ta to ratou oraraa—mai te hi‘oraa o te taviniraa pae tino, oia’toa mai te faufaa ai‘a no te puai pae varua. Hoê o teie vahine o to’u mama ruau, o Cherie Petersen. Ua tavini maitai oia i roto i te mau piiraa marû i te taato‘araa o to’na oraraa. Ia ui outou ia’na, e parau mai oia e aita ta’na e rave rahi taleni no te horo‘a i te ao nei. No reira, a haamata ai au i te haapii mai no ni‘a i to’na oraraa, ua ite mai au e ua faaûru rahi to’na puai pae varua i to’u oraraa.

Ua faaea na metua o Cherie i te haere i te pureraa e ua taa i te vai apî noa ra o Cherie, e ua paari Cheri i piha‘iho i te hoê metua vahine, o Florence, e rave tamau noa i te ohipa. Ua riro atoa o Florence mai te hoê tamarii taua-ore-hia, ua paari oia i roto i te hoê fare haapiiraa a ora ai to’na mama, o Georgia, i te hoê oraraa no teie nei ao. Atira noa’tu te mau tamataraa i roto i to’na aupururaa, ua vai haapa‘o noa o Cherie i roto i te evanelia, e haere tamau noa oia i te pureraa e to’na mama ruau te utuafare Elizabeth e aore râ te mau hoa. Ua ite oia i roto i to ratou utuafare te mea ta’na i hinaaro no to’na iho utuafare. Aita roa oia i ite eaha mau te hoê utuafare, ua ite râ oia eaha te mea eiaha oia ia riro mai, e e hiaai rahi to’na ia farii i te hoê utuafare taa ê.

Ua parau te hoa faaipoipo o Cherie—to’u papa ruau Dell—i te hoê taime ia’u e, « no te farii i te hoê iteraa papû, ia hinaaro oe i te reira. Ua hinaaro noa na o Cherie i te hoê iteraa papû ». Atira noa’tu ua î to raua mau matahiti matamua o te faaipoiporaa i te mau aroraa, ua faaoti raua ia vai puai noa mai te hoê utuafare. E mea paruparu rii raua i te matahiti matamua o to raua faaipoiporaa no te mau hora ohipa a Dell, na te hoê piiraa ia tavini i roto i te paraimere i faaitoito ia Cherie ia haere i te pureraa, e aita i maoro roa ua haere mai o Dell na muri ia’na i te pureraa ei tauturu no te pŭpŭ a te mau diakono. Mai taua mahana ra, e mea itoito raua e te puai i roto i te Ekalesia. Na te hiaai o Cherie ia tavini e te hinaaro rahi ia atuatu i te hoê utuafare i tauturu i to’u mama i riro ei vahine puai mai ia’na, e ua tauturu te hi‘oraa o to’u mama ia faataa i to’u oraraa, i teie ihoa taime te haamata nei au i to‘u iho utuafare.

Ei mau vahine, e nehenehe tatou e farii i te hoê faaûruraa hohonu pae varua i ni‘a i te oraraa o te feia e haati nei ia tatou. No reira, ua haapii mai o Iosepha Semita e to tatou ti‘araa « eiaha noa i te tamahanahanaraa i te feia vêvê, i te faaoraraa râ i te mau varua »1 ua pii Iesu Mesia i te mau vahine o te Ekalesia ia riro ei mau pĭpĭ Na’na e ia puai i te pae varua. E mea faufaa to tatou puai e to tatou faaûruraa pae varua i roto i te haereraa i mua o te ohipa faaoraraa, e mea ti‘a ia tatou ia imi i te mau rave‘a no te faaitoito i te pae varua i te feia e haati ra ia tatou. A na reira ai tatou, e tamau â te faaûruraa o to tatou faaroo e te parau-ti‘a i te haere i mua i ni‘a mai i te mea o ta tatou e ore e ite.

Piihia ia riro ei mau pĭpĭ

Ua papa‘i o Elder James E. Talmage (1862–1933) no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, « Te Aito rahi roa‘e i te ao nei no te vahine e te ti‘araa vahine o Iesu te Mesia ïa ».2 A feruri, ei hi‘oraa, i te mea Ta’na i haapii i na e piti o Ta’na mau pĭpĭ vahine i roto i te Faufaa Apî, na tuahine o Maria e o Mareta. Te faataa mai nei te buka E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia e : « Tei roto iaLuka 10 te hoê parau no to Mareta iritiraa i to’na fare ia Iesu. Ua tavini oia i te Fatu ma te haapa‘o i To’na mau hinaaro pae tino, e ua parahi o Maria i te pae avae o te Fatu e ua faaroo i Ta’na mau haapiiraa.

« I te hoê tau ua titauhia te mau vahine ia tavini noa i te pae tino, ua haapii te Faaora ia Mareta e ia Maria e nehenehe atoa ta te mau vahine e rave i te ohipa pae varua i roto i Ta’na ohipa. Ua ani Oia ia raua ia riro ei mau pĭpĭ Na’na e ia fana‘o i te faaoraraa, « taua mea ti‘a ra o te ore roa e rave-ê-hia’tu ia raua ».3

Mai ia Mareta, i te tahi taime e feruri hape tatou e te ti‘araa mau o te vahine o te pûpûraa ïa i te taviniraa pae tino, mai te horo‘araa i te maa, te niraraa, e te tamâraa no vetahi ê. Ua riro teie taviniraa ei hoê tusia faufaa rahi e te herehia ; teie ra, hau atu i To’na hinaaro i te mau tuahine e nehenehe e nira e te tumu maa, e hinaaro te Fatu i te mau vahine puai pae varua e anaana te faaroo, te parau-ti‘a e te aroha i roto i to ratou oraraa. Hinaaro Oia e ia hau atu ta tatou e ti‘a ia horo‘a. Te pii nei Iesu Mesia ia tatou paato‘a ia faananea to tatou puai pae varua e te aravihi ia farii e ia rave mai te au te heheuraa no te tauturu i te faahaereraa i Ta’na ohipa i mua. Ua parau o Linda K. Burton, peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu i te mau tuahine e, « ua tonohia mai outou i te fenua nei i teie tau tuuraa no to outou hiro‘a e te mea i faaineinehia outou ia rave ! Noa’tu â ta Satane tamataraa ia faatae i roto ia tatou te feruriraa o vai tatou, to tatou hiro‘a mau, oia hoʻi, e pĭpĭ tatou na Iesu Mesia ! »4

Hōho’a
Drawing of Jesus with Mary and Martha

Ua ite te Fatu ia tatou e to tatou huru oraraa, e e ohipa Ta’na na tatou tata‘itahi no te rave i ni‘a i teie fenua. Aita e tuahine tei ite rii noa e aore râ e mea ha‘iha‘i roa te mau taleni ia riro ei hoê puai pae varua no te maitai e ia afa‘i mai ia vetahi ê i te Mesia ra. Na roto i teie faito hanahana, e hopoi‘a na tatou ia riro ei feia faatere pae varua i to tatou fare e te vahi faaearaa. Ua faahiti o Elder M. Russell Ballard no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e : « Te mau tuahine atoa i roto i teie Ekalesia tei rave i te mau fafauraa e te Fatu, e faaueraa hanahana ïa ta ratou no te tauturu i te faaora i te mau varua, no te arata‘i i te mau vahine o te ao nei, no te haapuai i te mau utuafare no Ziona, e no te patu i te basileia o te Atua ».5

Aita tatou e titauhia ia vai i te mau ti‘araa teitei e aore râ ia rave i te mau mea matau-ore-hia no te tauturu i te feia e haati ra ia tatou ia rave i te mau ma‘itiraa o te arata‘i ia ratou ia haafatata atu ia Iesu Mesia—ta tatou hopoi‘a fautaa roa. Na ohipa e piti, te mea rarahi e te mea ha‘iha‘i roa ta tatou e rave i roto i te oraraa o te hoê e aore râ e piti taata, noa’tu i roto i to tatou iho utuafare, e nehenehe e riro mai ei hoê faahuru-ê-raa hohonu.

Te mau vahine roto i te Ohipa o te Faaoraraa

Te haapapû nei te hoê himene herehia e « E tavini tatou mai te mau melahi no te mea e tuahine tatou ».6 E mea rahi ta tatou e nehenehe e pûpû atu i roto i te oraraa o te feia ta tatou i here. Ua faati‘a mai o Elder Richard G. Scott no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te aamu e nahea te puai pae varua o na e piti vahine i te faaûruraa i to’na oraraa :

« I to’u apîraa, e ere to’u metua tane i te melo no te Ekalesia e e melo paruparu to’u metua vahine… Tau avaʻe i muri a‘e i te va‘uraa o to’u matahiti, ua haere mai o mama ruau Whittle e farerei ia matou. Ua haapeʻapeʻa oia e, aita vau e to’u taeaʻe paari aʻe i bapetizohia. Aita vau i ite eaha ta’na i parau i to’u na metua no te reira, ua ite râ vau e ua afaʻi oia ia maua to’u taeaʻe i te auâ faafaearaa e ua faaite mai i to’na mau manaʻo no niʻa i te faufaa rahi ia bapetizohia e te haere-tamau-raa i te mau pureraa a te Ekalesia. Aita vau i haamanaʻo i te mau mea atoa ta’na i parau, ua putapû râ to’u aau i ta’na mau parau, e aita i maoro roa ua bapetizohia vau e to’u taeaʻe …

Ua faaohipa tano noa o mama ruau i te itoito e te tura no te tauturu i to maua metua tane ia ite i te faufaa rahi ia faahoro oia ia maua i ta maua mau pureraa. Ua tauturu maite oia ia maua ia ite i te hoê hiaairaa no te evanelia i roto i to maua oraraa ».7

Te piti o te puna puai pae varua o te vahine faaipoipo ia a Elder Scott, o Jeanene. I te taime a arapae ai raua, ua haamata raua i te aparau no ni‘a i te oraraa i mua. Jeanene, tei paari i roto i te hoê utuafare misionare, ua faaite i to’na hinaaro ia faaipoipo i te hoê misionare tahito i roto i te hiero. Elder Scott, tei ore i feruri rahi na mua a‘e i ni‘a i te taviniraa i te hoê misioni, ua faaûru-rahi-hia. « Ua hoʻi au i te fare e aita i nehenehe ia’u ia feruri i te tahi atu ohipa ». Ua ara noa vau i taua aruʻi ra. … I muri aʻe i te mau pure e rave rahi, ua rave au i te faaotiraa ia farerei i to’u episekopo e ia haamata i te faaî i ta’u mau parau misioni ».8 Atira, ua horo‘a o Jeanene ia’na te arata‘iraa e te faaitoitoraa i hinaarohia e ana, ua parau o Elder Scott e, « Aita roaʻe o Jeanene i ani ia’u ia tavini i te hoê misioni no’na. No to’na here ia’u i faaite ai oia ia’u i tona mau manaʻo papû e ua horoʻa mai ia’u i te raveʻa ia maʻiti i te eʻa no to’u iho oraraa. Ua tavini maua e piti atoa ra i te misioni e i muri iho, ua taatihia maua i roto i te hiero. Na te itoito e te tapeʻa-mau-raa o Jeanene i to’na faaroo i faatupu i te tauiraa i roto i to maua nei oraraa amui. Ahani aita to’na faaroo puai no niʻa i te haapiiraa ia tavini na mua roa i te Fatu, ua papû ia’u e, eita ïa maua e ite i te oaoa ta maua i fanaʻo. Ua riro oia ei hiʻoraa faahiahia e te parau-tiʻa ! »9

Na te faaûruraa pae varua o teie mau vahine melahi i roto i to’na oraraa i tauturu i te hoê noa taure‘are‘a—Elder Scott—ia rave i te tahi mau faaotiraa faufaa rahi i roto i to’na oraraa : ia bapetizohia, ia tavini i te hoê misioni, e ia faaipoipo i roto i te hiero.

E nehenehe tatou e tauturu ia vetahi ê ia hinaaro ia rave i te mau ma‘itiraa maitai na roto i to tatou hi‘oraa, ta tatou mau ohipa, ta tatou mau parau e to tatou iho parau-ti‘a. Ua faahiti te tuahine Carole M. Stephens, tauturu matamua i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu e, « e mau tamahine haapa‘o fafauraa tatou i roto i te basileia o te Fatu, e e nehenehe ta tatou e riro ei mau mauhaa i roto i To’na rima. … E rave tatou i te ohipa no te faaoraraa i te mau mahana atoa na roto i te mau rave‘a ha‘iha‘i e te ohie—tia‘i, haapuai e haapii i te tahi e te tahi ».10 A ti‘aturi ai tatou i ni‘a i te Varua e ia titau ia haere i mua i roto i te tautooraa mau e te haehaa no te tauturu i te feia e haati ra ia tatou ia haafatata’tu i te Mesia, e arata‘ihia tatou i roto i te mea o ta tatou e nehenehe e rave e e horo‘ahia te puai no te rave i te reira e e farii tatou i te oaoa i te afa‘iraa i te mau tamarii a te Fatu Ia’na ra.

Hōho’a
drawing of a mother and baby

Riroraa ei hoê faaûruraa pae varua

Te iteraa i ta tatou hopoi‘a, ia ui tatou ia tatou iho ei mau pĭpĭ paari, « eaha tatou nei » (Te Ohipa 2:37) ia riro ei hoê faaûruraa pae varua ? I roto i te hoê amuiraa rahi aita i maoro a‘e nei, ua ani manihini mai te tuahine Burton i te mau tuahine ia feruri « i te tahi o te mau tapa‘o pae varua « titauhia te tauturu » e au i te ohipa no te faaoraraa :

  • Titauhia te tauturu : te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau

  • Titauhia te tauturu : te tamahine… te tuahine. … te metua fetii vahine… te taea‘e fetii, te mau metua paari e te mau hoa mau ia tavini ei tino arata‘i e no te pûpû atu i te mau rima tauturu i te roaraa o te eʻa no te fafauraa

  • Titauhia te tauturu : te feia e faaroo nei i te muhumuhu a te Varua Maitai e i rave mai tei fariihia e te mana‘o

  • Titauhia te tauturu : te feia e ora nei i te evanelia i te mau mahana atoa ma te rave‘a ha‘iha‘i e te ohie

  • Titauhia te tauturu : te feia e ora nei i te evanelia i te mau mahana atoa ma te rave‘a ha‘iha‘i e te ohie

  • Titauhia te tauturu : te mau misionare e te mau melo no te haaparare i te « parau maitai »—te evanelia a Iesu Mesia

  • Titauhia te tauturu : te mau taata faaora no te ite mai ia ratou tei moʻe i to ratou puromu

  • Titauhia te tauturu : te feia haapa‘o fafauraa no te ti‘a ma te aueue ore i roto i te parau mau e te parau-ti‘a

  • Titauhia te tauturu : te mau pĭpĭ mau na te Fatu ra o Iesu Mesia ».11

E ere teie mau ohipa i te mea apî, tera râ ia imi ana‘e tatou i te mau rave‘a no te amui atu i roto i te ohipa faaoraraa, te faananea tatou i to aravihi no te tauturu i te feia e haati ra ia tatou. Ua parau Elder Ballard e, « aore roa e mea i roto i teie nei ao o te nehenehe e atuatu aore râ e taui i te oraraa maori râ te mana o te hoê vahine parau-ti‘a »12 Ia faananea tatou i to tatou puai pae varua na roto i te pure a te taata iho e te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a, te auraro aueue-ore e te haapa‘o-maitai-raa i ta tatou mau fafauraa, e riro mai tatou mai teie faaûruraa.

I ni‘a mai i te mea o ta tatou e nehenehe e ite

Ua parau o te peresideni Brigham Young (1801–1877) e « E nehenehe anei ta outou e faaite mai i te rahiraa maitai ta te mau metua vahine e te mau tamahine i roto i Iseraela e nehenehe i te faatupu ? Aita, eita e nehenehe. E e pee atu ïa te maitai ta ratou e rave na muri ia ratou e a muri noa’tu ».13

Ua faaûru te mau faaotiraa ti‘a a to’u mama ruau i to’na u‘i utuafare i ni‘a mai i te mea ta’na i ore i ite mai te hoê tamahine. No reira, e parare atea i muri te faaûruraa pae varua o te mau vahine i roto i to’u utuafare. Ua upooti‘a rahi o Cherie i to’na iho puai pae varua i te hi‘oraa i to’na mama ruau (to’u mama ruau paari) o Elizabeth. Ua taeahia te hi‘oraa faaroo o Elizabeth e piti na u‘i hopea paruparu no te tauturu i ta’na hina ia Cherie ia faahuru ê i te e‘a o te mau utuafare parari e ia ho‘i i te Ekalesia.

A riro ai tatou ei hoê puai pae varua no te feia e haati ra ia tatou, e parare to tatou faaûruraa i ni‘a i te mea ta tatou e nehenehe e ite. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008) e « Te ani nei matou i te mau vahine o te Ekalesia ia ti‘a amui no te parau ti‘a. E haamata ratou i roto i to ratou iho utuafare. E nehenehe ta ratou e haapii i roto i ta ratou mau piha haapiiraa. E nehenehe ta ratou e parau i roto i to ratou oire ». …

« Te ite nei au te reira mai te hoê tia‘iraa anaana i roto i te hoê ao te haere ti‘a ra i te haamouraa ».14

A rave faaoti ai tatou i teie faaueraa, e haere te ohipa a te Fatu i mua, na mua roa i roto i te ao e haati ra ia tatou e, te mea faufaa roa, i roto i to tatou utuafare e te oraraa o te feia ta tatou i here.

Hōho’a
Old photo of three women

Te mau nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 453.

  2. James E. Talmage, Iesu te Mesia, te toruraa o te nene‘iraa (1916), 475.

  3. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia : te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 3–4.

  4. Linda K. Burton, « Titauhia : Te rima e te aau no te haapeepee i te ohipa » Liahona, Me 2014, 122–123.

  5. M. Russell Ballard, « Women of Righteousness », Ensign, Eperera 2002, 70.

  6. « E mau Tuahine Tatou no Ziona », Te mau Himene, no. 193.

  7. Richard G. Scott, « Ua horoa’tu na hoi au i te [hi‘oraa] na outou » Liahona, Me 2014, 32.

  8. Richard G. Scott, « Ua horoa’tu na hoi au i te [hi‘oraa] na outou » Liahona, Me 2014, 33.

  9. Richard G. Scott, « Ua horoa’tu na hoi au i te [hi‘oraa] na outou » Liahona, Me 2014, 33.

  10. Carole M. Stephens, « E tumu rahi to tatou ia oaoa » Liahona, Novema 2013, 117.

  11. Linda K. Burton, « Titauhia : Te rima e te aau no te haapeepee i te ohipa », 124.

  12. M. Russell Ballard, « Te mau metua vahine e te mau tamahine », Liahona, Me 2010, 18.

  13. A‘oraa na Brigham Young, sel. John A. Widtsoe (1954), 216.

  14. Gordon B. Hinckley, « Ti‘a papû e te aueue ore », Apooraa Haapiipiiraa na te Feia Faatere no te ao atoa nei, 10 no tenuare 2004, 20.