2015
Te tusia pipiri-ore e te mo‘a a te Faaora
Eperera 2015


Te tusia pipiri ore e te mo‘a a te Faaora

No roto mai i te hoê a‘oraa i horo‘ahia i te hoê pureraa i Brigham Young University i te 6 no novema 2011. No te taatoaraa o te papa‘iraa na roto i te reo peretane, a haere i ni‘a i te itenati, speeches.byu.edu.

Tei onei noa te Fatu. Ua mamae Oia e ua aufau i te tarahu, mai te mea ua ineine outou no te farii Ia’na ei Ora no outou.

Hōho’a
Christ in Gethsemane.

Te ora nei tatou paatoa i te tarahu pae varua. Na roto i te hoê raveraa e aore râ te tahi atu, e maraa noa te utua. Mai te peu e aufau outou i te reira, e mea iti roa to outou haape‘ape‘araa. Auanei outou e haamata ai i te haapii mai i te haavi e ia ite e te vaira te hoê mahana no te haavaraa i mua. Haapii mai ia haapa‘o e ua aufau-tamau-hia ta outou tarahu pae varua, maori i te haaputuraa i te faananearaa e te tarahuraa.

No te mea e tamatahia outou, ua faataahia e e rave outou i te hape. Te mana‘o nei au e ua rave outou i te mau ohipa o ta outou e tatarahapa nei, te mau ohipa o ta outou iho e ore e faaore no te reira, mea iti roa te faaoreraa, no reira, te amo nei outou i te utua. E taime teie no te faaohipa i te parau hara, o te nehenehe e tafetafeta mai te hoê inita mâ ore e eita i te mea ohie ia tatara. Te tamarii a te hoa faaipoipo tei rave te hara, ua riro ei otoraa, pe‘ape‘a no te mau haamaitairaa e te mau rave‘a i mo‘e.

Mai te peu tei roto outou i te hara, ua riro rii outou mai te mau taata o te Buka a Moromona o ta te peropheta i parau e : « E no to ratou parau-ino, te tupu ra te ekalesia i te paruparu ; e aore ratou i faaroo i te Varua tohu e te Varua o te parau heheu, e tei mua tia te mau utua a te Atua i to ratou aro » (Helamana 4:23).

Pinepine tatou i te tamata ia faatitiaifaro i te fifi o te hara ma te parau ia vetahi ê e ia tatou iho e ere te reira i te mea ino. Teie râ e au ra, i roto roa, aita tatou e ti‘aturi ra i te reira. Aita tatou iho e ti‘aturi, mai te peu e parau tatou mai te reira. Ua ite maitai tatou. Eaha ra te huru !

Ua haapii tamau noa te mau peropheta i te tatarahapa. Ua parau o Alama, « e inaha, e haere mai oia e faaora i te taata e bapetizohia i te tatarahapa, na roto i te faaroo i to’na ra i‘oa » (Alama 9:27).

Ua parau roa o Alama i ta’na tamaiti tei hahi ê, « e teie nei, aore te tatarahapa e tae i te taata ra, maori râ te vai ra te hoê utua i te hoê pae, e te ravea oaoa i te tahi pae, e ia riro ïa ei mea mure ore, mai te ora o te varua ra e mea mure ore » (Alama 42:16).

Te vai nei e piti opuaraa faatumuhia no te oraraa tahuti nei. A tahi o te fariiraa i te hoê tino o te nehenehe, mai te peu e, e tamâhia tatou e ia ora e amuri noa’tu. Te piti o te opuaraa oia ho‘i ia tamatahia. I roto i te tamataraa, mea papû e rave tatou i te mau hara. Tera râ ia na reira tatou, e haapii mai tatou na roto mai i te tatou mau hara. « Ia parau tatou e, aore a tatou e hara i rave, ua faariro tatou ia’na ei haavare, e aore ta’na parau i roto ia tatou nei » (1 Ioane 1:10).

Penei a‘e, te ite ra paha outou e mea ha‘iha‘i roa outou i te varua e te tino e te fifi ra e aore râ te pe‘ape‘a ra i te teimaha o te tahi mau utua pae varua tei tapa‘ohia « e mauiui ». Ia haere ana‘e mai outou i mua ia outou iho i roto i taua mau taime ra o te hi‘o-maite-raa hau (ta te rahiraa o tatou e tamata nei i te ape), te vai ra anei te tahi mau mea o tei ore i faatitiaifarohia o te haape‘ape‘a nei ia tatou ? Te vai ra anei te tahi mea i roto i to outou feruriraa ? Te vai noa ra anei outou, i te hoê faito e aore râ te tahi atu, hara no te hoê ohipa na‘ina‘i e aore râ rarahi ?

Pinepine roa matou i te farii i te mau rata a te feia o tei rave i te mau hara ino e te teimaha. Te taparu nei ratou : « E nehenehe anei e faaore i ta’u hara ? E nehenehe anei au e taui ? » Teie te pahonoraa, e !

Ua haapii o Paulo i te Korinetia, « Aita outou i roohia e te ati maori râ mai te taata nei â ; e parau mau ta te Atua, e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te ti‘a ia outou ia faaoromai ra ; e faatupu atoa oia i te haapapûraa i taua ati ra, ia ti‘a ia outou ia faaoromai » (1 Korinetia 10:13).

Te haapii nei te evanelia ia tatou e te haamamaraa o te haape‘ape‘araa e te hara e nehenehe e upooti‘a na roto i te tatarahapa. Eiaha no vetahi—no vetahi—o tei faarue no te huru hara i muri mai i te iteraa i te hoê îraa, aita e rave‘a, aita e ti‘amaraa, aita e orureraa hau, aita e faautuaraa, aita e hara na‘ina‘i e aore râ e hara rarahi, o te faatiama i te fafauraa no te faaoreraa hara mau. Noa’tu te ohipa tei tupu i roto i to outou oraraa, ua faaineine te Fatu i te hoê rave‘a no outou no te ho‘i, mai te peu e tau‘a outou i te muhumuhu a te Varua Maitai.

Ua î vetahi i te hoê hinaaro puai, te hoê tamataraa o te taamino noa i roto i te feruriraa, e penei a‘e e riro mai ei ohipa tamau e i muri iho ei ohipa faatitiraa. E riro tatou i te pio i te tahi mau faautuaraa e te mau hara e oia’toa te hoê faati‘araahia e aita tatou i hara no te mea ua fanauhia tatou mai teie te huru. Ua mareihia tatou, e no reira e tae mai te oto e te mamae e o te Faaora ana‘e te nehenehe e faaora. E mana to tatou no te tape‘a e ia ora.

Te aro nei Satane i te utuafare

Ua parau te peresideni Marion G. Romney (1897–1988) ia’u i te hoê taime, « Eiaha noa e parau ia taa maitai ratou, ia parau ra ia ratou e eiaha ratou ia hape »

Ua parau Nephi e : « Ua oaoa ta’u nei aau i te parau papu : e te na reira ra hoi te Fatu te Atua ra i te faatupu i te parau au i rotopu i te mau tamarii a te taata nei. Te horo‘a maira hoi te Fatu te Atua ra i te maramarama i te aau o te taata nei… mai te au hoi i to ratou ite » (2 Nephi 31:3).

No reira a faaroo maitai mai ! E parau maramarama atu vau mai te hoê tei piihia e tei raro a‘e i te titauraa ia na reira.

Ua ite maitai outou e te vaira te enemi. Te faaite ra te mau papa‘iraa mo‘a ia’na mai teie mau parau : « Oia hoi taua ophi tahito ra, o te diabolo, oia te metua o te mau parau haavare atoa ra » (2 Nephi 2:18). Ua ti‘avaruhia oia i te haamataraa (hi‘o PH&PF 29:36–38) e ua ere i te hoê tino tahuti. I teie nei, ua tapu oia e faaarepurepu i te « rave‘a rahi oaoa » (Alama 42:8) e ia riro ei hoê enemi o te feia parau-ti‘a atoa. Ua faatutonu oia i ta’na aroraa i ni‘a i te utuafare.

Te ora nei outou i roto i te hoê tau te parare nei te ati rahi o te hoho‘a faufau na te ao nei. E mea fifi te reira ia ape. Ua faatumuhia te hoho‘a faufau i ni‘a i teie tuhaa o to outou natura e na te reira e horo‘a ia outou te mana ia horo‘a te ora.

E arata‘i te ôraa’tu i roto i te hoho‘a faufau i te mau fifi rarahi ; te faataaêraa ; te ma‘i ; e no te tatini huru ati. Aita roa e tuhaa e mea hara ore. No te haaputu, no te hi‘o e aore râ no te afa‘i te reira na roto rau huru raveraa, e au ra ïa mai te hoê ophi (serpent a sonnette) i vai noa i roto i ta outou pute tua. E faaite te reira ia outou i te tuea aore e rave‘a pae varua o te aroraa a te ophi ia tutuha oia i te pape taero pohe. E nehenehe te reira e taa-ohie-hia, mai te ao i teie nei, e e nehenehe roa outou e ô atu ma te hara ore, e tai‘o e aore râ e hi‘o ma te ore i ite i te mau hopearaa ri‘ari‘a. Mai te peu e faaiteraa te reira ia outou, te faaara nei au ia outou ia faaea. A faaea i teie nei !

Te haapii nei te Buka a Moromona e « ua navai to te taata [atoa] nei haapiiraahia, ia ite ratou i te maitai e te ino » (2 Nephi 2:5). E ia taa outou. Ua ite outou eaha te mea maitai e eaha te mea ino. Ia ara maitai eiaha e tahiti i taua reni ra.

Atira noa’tu e nehenehe te rahiraa o te mau hara e faaorehia ma te omo‘e i te Fatu, te vaira te tahi mau hara e titau-rahi-hia i te reira no te horo‘a mai i te faaoreraa hara. Mai te peu e mea ino roa ta outou hara, a farerei i to outou episekopo Aita ana‘e, ia rave te tatarahaparaa matauhia, ma te hau e na te taata iho. Ia haamana‘o râ, e taua po‘ipo‘i rahi ra no te faaoreraa hara eita e tae paatoa mai i te hoê â taime. Mai te peu e turori outou i te taime matamua, eiaha e haapae. Te faaoroma‘iraa i te tarapape e tuhaa ïa o te tamataraa. Eiaha e haapae. E mai ta‘u i a‘o na mua’tu, i te taime outou a tatarahapa ai i ta outou mau hara, e ua haapae, eiaha e hi‘o i muri.

Ua mamae te Faaora no ta tatou mau hara

Tei onei noa te Fatu Ua mamae Oia e ua aufau te tarahu mai te mea ua ineine outou i te farii Ia’na ei Ora no outou.

Ei feia tahuti nei, eita ta tatou e nehenehe, oia mau eita roa, ia taa maitai nahea te Faaore i te faaotiraa i Ta’na tusia taraehara. No teie nei râ te nahea e ere te reira i te mea faufaa, te no te aha o To’na mamae. No te aha i rave ai Oia i te reira no outou, no’u, no te mau taata atoa i te fenua nei ? Ua na reira oia no te here o te Atua e te mau taata atoa. « Ia horo‘a te taata i to’na iho ora no to’na ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira » (Ioane 15:13).

I Getesemane, ua faaatea mai te Mesia i Ta’na mau pĭpĭ no te pure. Atira noa’tu te taheraa tei ni‘a a‘e i to tatou mana no te ite ! Ua ite râ tatou e ua rave faaoti Oia i te taraehara. Ua ineine Oia ia rave i ta tatou hara i ni‘a Ia’na, te mau hape e te mau hapa, te mau feaaraa e te mau mata‘u o te mau taata atoa. Ua mamae Oia no tatou, ia ore tatou ia mamae E rave rahi taata tei mauiui i te ati e tei pohe i te mamae, te pohe ri‘ari‘a Ua hau atu râ To’na ati pohe i te reira.

I to’u matahiti, ua haapii mai au eaha te mauiui pae tino, e ere i te ohipa hauti ! Aita e taata i teie oraraa e nehenehe e ape ma te ore e haapii mai hoê e aore râ e piti tumu no ni‘a i te mamae. Teie râ te ati o te taata iho o ta’u eita e ti‘a ia faaoroma‘i oia ïa i te taime a ite ai au e ua haamauiui au i te tahi. I reira i ite ai au i te ati rahi o ta te Faaora i farii i roto i te ŏ no Getesemane.

E mea taaê To’na mamae i to te tahi atu mau mamae na mua‘e e aore râ mai reira mai â, no te mea ua rave Oia i ni‘a Ia’na i te mau ati o tei ore i tuuhia i ni‘a i te utuafare o te taata nei. A feruri na i te reira ! Aita Ta’na e tarahu no te aufau. Aita Oia i rave i te ino. Teie ra, te hoê haaputuraa o te mau hara atoa, te mauiui e te oto, te mamae e te faahaehaaraa, te mau ati i te pae feruriraa, i te pae aau e i te pae tino i fariihia e te taata—Ua ite Oia i te reira. O Oia ana‘e i roto i te mau păpăa parau o te aamu o te taata nei, o tei ore roa i hara, tei faataahia ia pahono no te mau hara e te mau utua a te mau taata atoa e ia ora i te mamae o te apee i te aufauraa no te reira.

Ua faaite Oia i To’na ora e i roto i te hoê tuhaa ua parau, « o vau hoi te rave i nia ia’u iho i te mau hara a to te ao nei » (Mosia 26:23). Ua faasataurohia Oia ; ua pohe Oia. Eita ta ratou e nehenehe e rave i To’na ora na roto mai Ia’na. Ua farii Oia ia pohe.

Hōho’a
Jesus Christ and the two thieves depicted during the Crucifixion. The Apostle John is standing below the cross of Christ. Mary, the mother of Christ is standing beside John. Two other women are kneeling at the base of the cross. There are Roman soldiers and Jews standing in the background.

Ia tupu te faaoreraa hara hope.

Mai te peu ua hema outou e aore râ ua mo‘e i te hoê taime, mai te peu te ite ra outou e ua riro outou ei tîtî na te enemi, e nehenehe ta outou e haere i mua ma te faaroo e eiaha e ihu maoro i tera e tera vahi i roto i te ao nei. Te vai nei te feia tei ineine no te arata‘i ia outou ia ho‘i mai i te hau e te parururaa. Oia’toa te aroha o te Atua, mai tei fafauhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e tae roa e « hope noa’tu to tatou itoito atoa » (2 Nephi 25:23). Te roaaraa te reira, no’u iho, o te parau mau ïa hau atu i te iteraa.

Te fafau atu nei au e nehenehe te po‘ipo‘i anaana o te faaoreraa hara e tae mai. I muri iho « te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite » (Philipi 4:7) e tae faahou mai i roto i to outou oraraa, te hoê mea mai te hoê hitiraa mahana, e outou e Ona « e ore e mana‘o faahou i ta [outou] hara » (Ieremia 31:34). Nahea ïa Outou e Ite ai ? Aita outou i ite. A hi‘o Mosia 4:1–3).

O teie te mea i haere mai ai au no te haapii ia outou tei fifi. E faaô mai Oia e e faatitiaifaro i te fifi o ta outou e ore e ti‘a ia faatitiaifaro, e mea ti‘a râ ia outou ia aufau i te hoo. Eita te reira e tae mai ia ore ia ravehia mai te reira. Ua riro Oia ei hoê faatere maitai roa i roto i te mea e ua aufau Oia i te hoo ti‘a, e te hinaaro nei râ Oia ia outou ia rave i te mea e ti‘a ia outou ia rave, noa’tu e mea mauiui te reira.

Ua here au i te Fatu, e ua here au i te Metua o tei tono mai Ia’na. Ta tatou utua no te vareraa, te hara, e te otoraa e nehenehe e tuuhia i mua Ia’na, e i ni‘a i Ta’na mau faaueraa horo‘a maitai, e i ni‘a i te mau ohipa tata‘itahi e nehenehe e tapa‘ohia « aufauhia te taatoaraa ».

« E tena na, e faatiatia na tatou i te parau, te na reira maira Iehova: ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa’tu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea ». Teie ïa, te na-ô-faahou ra o Isaia, « ia tia ia outou e ia faaroo ra » (Isaia 1:18–19).

Hōho’a
Jesus Christ with a woman who is wearing a red robe.

Haere mai Ia’na ra

Te papa‘iraa « e haapii oe i te paari i to oe apîraa ; oia ïa, e haapii oe i te haapa‘oraa i te mau faaue a te Atua ra i to oe apîraa » (Alama 37:35) ua riro ei hoê aniraa manihini tauturuhia e te fafauraa o te hau e te parururaa i mua i te enemi. « Eiaha roa ei taata e vahavaha mai i to apîraa na, ei haapaoraa râ oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haere‘a, i te aroha, te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore » (1 Timoteo 4:12).

Eiaha outou e mana‘o e tere maitai noa i te roaraa o to outou oraraa. Oia’toa no te feia e ora nei mai ta ratou e ti‘a, e riro i te tahi taime e ere roa mai te reira. Te fariiraa i te mau tamataraa tata‘itahi o te oraraa ma te mana‘o maitai e te papû, e roaa ia outou te hau e te faaroo no te turu ia outou i teie nei e amuri iho.

No te feia aita â i farii i te mau haamaitairaa atoa o ta outou i mana‘o ta outou i hinaaro e e hiaai nei, te ti‘aturi papû nei au e aita e iteraa e aore râ e rave‘a faufaa roa no te faaoreraa e te faaoraraa e faaerehia ia outou o te ora nei mai te haapa‘o. Faaea parau-ti‘a noa ; te tia‘iraa ; te faaoroma‘i ; e ma te pure. E huru ohiparaa i te mau mea i rapae. E arata‘i e e faatere te horo‘araa a te Varua Maitai i ta outou mau haaraa.

Mai te peu o outou te hoê o te aro nei ma te oto, te vareraa e aore râ te faatitiraa no te hoê hape ta outou i rave e aore râ no te mau haamaitairaa tei ore e tae mai, a tai‘o i te mau haapiiraa haapapûraa e itehia i roto i te himene « Haere mai ia Iesu » :

Haere mai ia Iesu Mesia,

Teiaha noa te hopoia.

Na’na e arata’i ia oe,

I te vahi e ora’i.

Haere mai ia Iesu Mesia,

E faaroo mai ia oe.

Poiri noa’tu i te hara,

No’na oe e ora’i.

Haere mai ia Iesu Mesia,

Ma te aau haehaa mau.

Tiai noa i To’na aroha,

E To’na reo mârû.1

Te parau nei au, e to’u mau taea‘e te mau aposetolo, ei ite taaê no te Fatu ra o Iesu Mesia. E faaite faahou teie iteraa i te mau taime atoa, e ite au iho e aore râ vetahi ê i te huru tamâraa o Ta’na tusia mo‘a. To’u iteraa e to to’u mau taea‘e, e parau mau te reira Ua ite matou i te Fatu. Aita Oia i ê atu i Ta’na mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau.

Ua ite au e ere outou i te mea parau-ti‘a, te haere nei râ outou na ni‘a i teie e‘a roa. Ia roaa te itoito. Ia ite e te mau taata atoa e tino to ratou e mana ïa to ratou i ni‘a i te mau taata aita to ratou e tino.2 Ua ere Satane i te hoê tino ; no reira mai te peu te faaruru nei outou i te mau tamataraa, ia ite outou e tei ni‘a a‘e outou i teie mau tamataraa atoa, mai te peu e faaohipa outou i te ti‘amaraa tei horo‘ahia ia Adamu e ia Eva i roto i te ô e tei horo‘ahia i teie ana‘e u‘i.

Mai te peu e hi‘o outou i mua ma te tia‘i e te hinaaro ia rave i te mea ta te Fatu e hinaaro ia rave outou—o teie te mea e tia‘ihia ra.

Te mau nota

  1. Hi‘o « Haere mai ia Iesu » Te mau Himene, no. 56.

  2. Hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita 2007, 241.