Luca 3-4

Înainte de începerea lecţiei, rugaţi un cursant să studieze relatarea despre Ilie şi văduva din Sarepta din 1 Împăraţi 17:1-16 şi un altul să studieze relatarea despre Namaan şi Elisei din 2 Împăraţi 5:1-15. Explicaţi-le că vor face un rezumat al acestor relatări mai târziu, în cadrul lecţiei. Rugaţi-i să sublinieze ce au făcut Namaan şi văduva din Sarepta pentru a-şi demonstra credinţa şi să scoată în evidenţă faptul că amândoi făceau parte din neamuri (nu din casa lui Israel).

La începutul lecţiei, rugaţi cursanţii să scrie pe o foaie de hârtie despre un moment în care s-au simţit separaţi sau izolaţi de cei din jurul lor deoarece trăiau potrivit Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos (asiguraţi-vă că nu îşi scriu numele pe hârtie). După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să vă dea foile lor de hârtie. Citiţi membrilor clasei câteva dintre experienţele scrise de colegii lor.

Invitaţi cursanţii ca, în timp ce studiază Luca 3:1-22, să caute un adevăr care explică motivul pentru care, uneori, cei care trăiesc potrivit Evangheliei se pot simţi separaţi de ceilalţi.

Explicaţi că, în acord cu legea lui Moise, înaltul preot avea rolul de oficiant care conduce în Preoţia aaronică şi şef politic al naţiunii lui Israel. Cu toate acestea, până în vremea slujirii Salvatorului, oficiul de înalt preot devenise corupt. În loc ca aceştia să fie aleşi de Dumnezeu, înalţii preoţi erau selectaţi de oameni precum Irod şi alţi oficiali romani (vezi Bible Dictionary din versiunea în limba engleză a Bibliei SZU, „High priest (Înalt preot)”).

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 3:2-6. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute cu cine vorbea Dumnezeu în loc să vorbească cu înalţii preoţi.

• Cine a primit cuvântul Domnului în loc de înalţii preoţi? („Ioan, fiul lui Zaharia”, cunoscut şi sub numele de Ioan Botezătorul.)

• Ce propovăduia Ioan Botezătorul?

Explicaţi că, în zilele lui Ioan, unii oameni credeau că, deoarece erau urmaşi ai lui Avraam, erau mai buni sau mai iubiţi de Dumnezeu decât restul popoarelor. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 3:7-9 şi rugaţi membrii clasei să fie atenţi ce a propovăduit Ioan Botezătorul iudeilor că trebuia să facă pentru a-L mulţumi pe Dumnezeu.

• Ce a propovăduit Ioan că trebuiau să facă iudeii pentru a-L mulţumi pe Dumnezeu? (Explicaţi că „rodul” este un simbol al rezultatelor alegerilor pe care le facem.)

• Potrivit versetului 9, ce se va întâmpla cu cei care nu fac „roadă bună” sau care nu trăiesc în neprihănire?

Rezumaţi Luca 3:10-15 explicând că Ioan le-a propovăduit unor anume grupuri de iudei despre modul în care puteau face roade bune. Slujirea lui Ioan a fost impresionantă şi unii au crezut că era posibil ca el să fie Mesia.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Luca 3:16-17 şi rugaţi-i pe membrii clasei să caute ce a spus Ioan că va face Mesia când va veni.

• Ce a spus Ioan că va face Mesia care va veni?

Explicaţi că expresia „vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc” (versetul 16) se referă la efectul care purifică şi sfinţeşte al primirii darului Duhului Sfânt.

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă versetul 17, arătaţi o mână de boabe sau pietricele şi un pic de rumeguş sau bucăţi mici de ziar. Amestecaţi boabele cu rumeguşul şi puneţi-le pe o tavă subţire.

• Cum ar putea cineva separa boabele de rumeguş?

Explicaţi că, după ce grâul este secerat şi treierat (separat de restul plantei), bobul este vânturat. Vânturarea este o metodă veche folosită pentru a separa boabele de pleavă (partea exterioară) şi de paie. Persoana care vântura folosea o lopată mare sau o furcă de lemn (în scripturi, o „lopată”) pentru a arunca grâul treierat în aer. Vântul lua pleava uşoară, nedorită, iar boabele mai grele de grâu cădeau într-o grămadă pe aria de treierat.

Pentru a ilustra acest concept, arătaţi un ventilator mic (puteţi folosi hârtie mai dură, carton sau hârtie împăturită dacă este necesar). Invitaţi un cursant să vină în faţa clasei şi să facă vânt deasupra boabelor şi a rumeguşului. În timp ce cursantul face vânt, aruncaţi uşor în sus amestecul pregătit, astfel încât vântul să sufle rumeguşul în timp ce boabele cad înapoi pe tavă. Rugaţi cursantul să se întoarcă la loc.

• Ce reprezintă grâul şi pleava? (Grâul îi reprezintă pe cei neprihăniţi iar pleava îi reprezintă pe cei ticăloşi.)

• Potrivit celor relatate în versetele 16-17, cine îi separă pe cei neprihăniţi de cei ticăloşi? (După ce cursanţii răspund, scrieţi următorul adevăr pe tablă: Isus Hristos îi separă pe cei neprihăniţi de cei ticăloşi.)

• Deşi separarea finală a celor neprihăniţi de cei ticăloşi va avea loc în ziua judecăţii, în ce mod faptul de a-L urma pe Isus Hristos şi de a trăi potrivit Evangheliei Sale face ca ucenicii Săi să fie separaţi de alţii acum?

• De ce trebuie să înţelegem că faptul de a încerca să-L urmăm pe Isus Hristos şi de a trăi potrivit Evangheliei Sale ne poate face să fim sau să ne simţim separaţi de alţii?

Rezumaţi Luca 3:18-22 explicând că Isus a venit să fie botezat de Ioan Botezătorul. Mai târziu, Ioan Botezătorul a fost trimis la închisoare de către Irod.

Rezumaţi Luca 3:23-38 explicând că Luca a inclus o genealogie a lui Isus şi a depus mărturie că Iosif era, „cum se credea”, tatăl lui Isus (nu cel adevărat), deoarece Cel adevărat era Dumnezeu.

Explicaţi că Luca 4:1-13 conţine o relatare a postului de 40 de zile pe care Isus l-a ţinut în pustiu şi a respingerii ispitelor lui Satana.

Enumeraţi cuvintele frânt, rănit, captiv, sărac şi orb pe tablă. Invitaţi cursanţii să mediteze la un moment în care unul sau mai multe dintre aceste cuvinte au descris modul în care s-au simţit ei. Invitaţi-i ca, pe măsură ce studiază Luca 4:14-30, să caute modul în care ar putea găsi alinare când au aceste sentimente.

Rezumaţi Luca 4:14-17 explicând că, după ce Isus s-a întors din pustiu, El a început să predice în sinagogile din Galilea. Curând după aceea, El s-a întors în oraşul Său natal, Nazaret. În timp ce se afla acolo, El a stat într-o sinagogă şi a citit din cartea lui Isaia.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Luca 4:18-21 şi rugaţi membrii clasei să fie atenţi la ce a propovăduit Isaia cu privire la misiunea divină a lui Mesia.

• Ce le-a mărturisit Isus oamenilor din oraşul Său natal, Nazaret? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul adevăr: Isus este Mesia care a fost trimis să-i vindece pe cei cu inima zdrobită şi să-i elibereze pe cei captivi din punct de vedere spiritual.

• Ce experienţe aţi avut care v-au arătat că Isus continuă să ne vindece şi să ne elibereze în zilele noastre?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 4:22 şi rugaţi membrii clasei să caute modul în care oamenii din Nazaret au reacţionat la declaraţia îndrăzneaţă a lui Isus conform căreia El era Mesia Cel demult aşteptat.

• Cum au reacţionat oamenii la declaraţia lui Isus?

• Ţinând cont de cele citite în versetul 22, de ce credeţi că oamenilor din Nazaret le-a fost greu să creadă că Isus era Mesia?

Rezumaţi Luca 4:23 explicând că Isus ştia că oamenii din Nazaret aveau să-I ceară să demonstreze că El era Mesia prin repetarea miracolelor pe care le făcuse în Capernaum.

Invitaţi cursanţii să parcurgă repede, în gând, Luca 4:24-27 şi să caute două relatări din Vechiul Testament la care a făcut referire Salvatorul în timp ce le-a răspuns oamenilor din Nazaret . Invitaţi cursanţii să vă spună ce au găsit.

Rugaţi-i pe cei doi cursanţi pe care i-aţi invitat mai devreme să studieze aceste relatări să-şi prezinte rezumatele. După aceea, explicaţi că Isus i-a învăţat pe cei din Nazaret că, deşi existau văduve şi leproşi israeliţi, cei doi care au avut parte de miracole au fost doi nonisraeliţi (neamuri).

• În ce mod Namaan şi văduva din Sarepta au dat dovadă de credinţă?

• În ce fel credinţa văduvei şi a lui Namaan au fost diferite de credinţa poporului din Nazaret?

Subliniaţi că Isus a înfăptuit foarte puţine miracole în Nazaret din cauză că oamenilor de acolo le lipsea credinţa în El (vezi Matei 13:54-58; Marcu 6:1-6).

• Ce principiu despre credinţă putem învăţa când facem deosebirea dintre oamenii din Nazaret şi văduva şi Namaan? (Ajutaţi cursanţii să identifice un principiu asemănător acestuia: Când dăm dovadă de credinţă în Isus Hristos, putem vedea miracole.)

Rugaţi cursanţii să vină la tablă şi să facă o listă cu modurile în care putem da dovadă de credinţa că Isus Hristos este Salvatorul nostru. După ce cursanţii au terminat lista, întrebaţi:

• Care sunt unele dintre binecuvântările sau miracolele care au loc numai dacă, mai întâi, acţionăm cu credinţă?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Luca 4:28-30 şi rugaţi membrii clasei să caute modul în care cei care se aflau în sinagogă I-au răspuns lui Isus. Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.

• În ce fel această relatare ilustrează modul în care Isus îi va separa pe cei ticăloşi de cei neprihăniţi? (Vezi Luca 3:17.)

Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Invitaţi-i să citească, cu glas tare, Luca 4:31-44 împreună cu colegii lor de echipă şi să caute binecuvântările pe care le-au primit oamenii din Capernaum spre deosebire de binecuvântările pe care le-au primit oamenii din Nazaret. După ce citesc, invitaţi-i să discute răspunsurile la următoarele întrebări cu colegii lor de echipă (puteţi să scrieţi aceste întrebări pe tablă):

• Cum au reacţionat oamenii din Capernaum spre deosebire de oamenii din Nazaret la auzul cuvintelor lui Isus?

• Ce binecuvântari au primit oamenii din Capernaum spre deosebire de binecuvântările pe care le-au primit oamenii din Nazaret?

• În ce mod aceste relatări ilustrează principiul conform căruia, dacă dăm dovadă de credinţă în Isus Hristos, putem vedea miracole?

Invitaţi câţiva cursanţi să-şi împărtăşească răspunsurile la ultimele două întrebări membrilor clasei.

Încheiaţi lecţia împărtăşindu-vă mărturia cu privire la Isus Hristos şi la binecuvântările pe care le-aţi primit când aţi dat dovadă de credinţă în El. Invitaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor mai multe moduri prin care pot da dovadă de credinţă în Isus Hristos. Invitaţi-i să-şi stabilească un obiectiv din a face lucrurile pe care le-au scris.