Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Te ture rahi—here i te Fatu


Pene 1

Te ture rahi—here i te Fatu

« Ia tuu ana‘e tatou i te Atua na mua roa, e topa te tahi atu mau mea atoa i to ratou vairaa mau, aita ana‘e, e mo‘e ê atu te reira i to tatou oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ua itehia i roto i te oraraa o te peresideni Ezra Taft Benson to’na here i te Fatu e to’na haapa‘o tamau maite i te evanelia. Ua parau te hoê fetii e, « No Ezra e to’na utuafare, ua riro te ekalesia ei arataʻiraa hope roa no te oraraa—te hoê ohipa e titauhia ia ora e hitu mahana i te hepetoma. Te ohipa matamua te reira ta’na e feruri ia tae i te taime no te rave i te mau faaotiraa ».1

Ua ite atoa te mau taata no rapae i te utuafare Benson i to te peresideni Benson here i te Fatu. I te matahiti 1939, a tavini ai te peresideni Benson ei peresideni tĭtĭ, ua ani-manihini-hia oia ia haere i Washington, D.C., i roto i te apooraa a te mau faatere no te tomite rahi o te mau taatiraa no te ohipa faaapu. « Ua hi‘o maira te tomite faatere ia’na e ua uiui maira i te tahi mau uiraa ia’na, e ua pii a‘era ratou ia’na ei papa‘i parau rahi no taua taatiraa ra … Noa’tu to’na oaoa rahi no teie ti‘araa mana‘o-ore-hia, aita oia i hinaaro ia farii i te reira. Mai ta’na i mâtau, i roto i teie ti‘araa e titauhia ia’na ia faatupu i te tahi mau inuinuraa faahoaraa, e ere ïa te reira i te mea tuʻati roa i ni‘a i ta’na ekalesia.

Pahono mai nei te Haavâ John D. Miller, te upoo faatere no taua pŭpŭ ra e, « e Benson Tane, no reira matou i ma‘iti ai ia oe. Ua ite matou eaha ta oe mau ture oraraa’. Ua haapapû maitai mai te tomite faatere e, eita roa’tu e titauhia ia’na ia faatîtîʻaifaro i te mau fifi o te tereraa ohipa o te faaapu na roto i te faatupuraa i te mau inuinuraa, no reira, ua oaoa roa oia i te farii i taua ti‘araa ra, i muri a‘e râ i to’na paraparauraa i te Peresideniraa Matamua e i ta’na vahine ».2

Ua haapii mai te peresideni Benson e, e faaʻite tatou i to tatou here i te Fatu na roto i to tatou hinaaro mau ia haapa‘o i te hinaaro o te Fatu. Ua parau mai oia e : « Te hinaaro nei au ia parau te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ma to ratou aau atoa e : ‘E haere au i te vahi ta oe e hinaaro ia haere au. E parau vau i te parau ta oe e hinaaro ia parau vau. E riro vau mai te taata ta oe e hinaaro ia riro vau’ [a hi‘o Hymns, no. 270]. Mai te mea e, e na reira tatou paatoa, papû roa e, e farii tatou i te oaoa rahi i ô nei, e te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua a muri a‘e ».3

I roto i te hoê a‘oraa i roto i te amuiraa rahi no eperera 1988—te a‘oraa ïa i ni‘a i te reira i haamauhia ai teie pene—ua faatumu te peresideni Benson i to’na mana‘o i ni‘a i te ture matamua e te rahi : here i te Atua. No ni‘a i teie a‘oraa, teie te parau a Elder Francis M. Gibbons no te Hitu Ahuru, « Te mau mea atoa i ravehia e te peresideni Ezra Taft Benson, te mau mea atoa ta’na i faaʻite, e te mau mea atoa ta’na i ti‘aturi—no’na iho, no to’na utuafare e no te Ekalesia—ua itehia ïa i roto i teie a‘oraa ».4

Hōho’a
Jesus Christ depicted in red and black robes. Christ is talking to a rich young man. Christ has His arms extended as He gestures toward a poorly dressed man and woman. The painting depicts the event wherein Christ was approached by a young man who inquired of Christ what he should do to gain eternal life. Christ instructed him to obey the commandments and to give his wealth to the poor and follow Him. The young man was unable to part with his wealth and went away sorrowfully. (Matthew 19:16-26) (Mark 10:17-27) (Luke 18:18-27)

Mai ta te Faaora i haapii atu i te taata tao‘a rahi, te faaʻite nei tatou i to tatou here i te Fatu ia tauturu ana‘e tatou i te tahi atu mau taata (a hi‘o Mataio 19:16–21).

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Te ture matamua e te rahi, o te here ïa i te Fatu.

Te tamataraa rahi o te oraraa nei o te haapa‘o ïa i te parau a te Atua. Na ô atura te Fatu e, « e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra » (Aberahama 3:25).

Te ohipa rahi o te oraraa nei o te aporaa ïa i te hinaaro o te Fatu e te haapa‘oraa i te reira.

Te ture rahi o te oraraa nei o te hereraa ïa i te Fatu.

« A haere mai i te Mesia », te faaitoitoraa ïa a Moroni i roto i ta’na faaʻiteraa hopea » … e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa » (Moroni 10:32).

E i muri iho, teie te ture matamua e te rahi : « E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa » (Mareko 12:30 ; a hi‘o atoa Mataio 22:37 ; Deuteronomi 6:5 ; Luka 10:27 ; Moroni 10:32 ; PH&PF 59:5).

O te here mau ïa o te Mesia, tei parauhia te aroha, ta te Buka a Moromona e faaʻite papû nei e, o tei hau ïa i te rahi i te mau mea atoa—e ore roa e mou, e vai e a muri noa’tu, ei aroha to te taata atoa, e ia ore te aroha i roto ia ratou, aita ïa ratou e faufaa (a hi‘o Moroni 7:44–47 ; 2 Nephi 26:30).

« No reira, e au mau taea‘e here », te taparu ïa a Moroni, « e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau ia î outou i teie nei aroha, o ta’na i ho mai i te taata atoa e pee mau i ta’na tamaiti ia Iesu Mesia, ia riro outou ei tamarii na te Atua, e ia fa mai oia ra ua riro tatou mai ia’na ra te huru » (Moroni 7:48).

I roto i na aamu hopea o te Ati Iareta e o te Ati Nephi, te papa‘i nei o Moroni e, ia ore te here mau o te Mesia i roto i te taata, te here tei parauhia te aroha faaoroma‘i, e ore ïa ratou e riro ei fatu ai‘a i te vahi ta te Mesia i faaineine i roto i te mau fare nehenehe o To’na ra Metua, eita atoa hoʻi e faaorahia i roto i te basileia o te Atua (a hi‘o Etera 12:34 ; Moroni 10:21).

Te hotu ta Lehi i amu i roto i ta’na orama e o tei faaî i to’na varua i te oaoa rahi e tei riro ei hotu hinaarohia hau atu i te mau mea atoa ra, o te here ïa o te Atua.5

Ia feruri ana‘e au i te parau no te aroha faaoroma‘i, e haamana‘o vau i to’u metua tane e i te mahana a piihia ai oia i ta’na misioni [a hi‘o te mau api 4–6 i roto i teie buka]. Te feruri nei au e, e parau paha te tahi mau taata i te ao nei e, ua riro to’na fariiraa i taua piiraa ra ei tapa‘o faaʻite e, aita oia i here maitai i to’na utuafare. Faaru‘e e hitu tamarii e hoê vahine hapû i te fare o ratou ana‘e e piti matahiti te maoro, nahea e nehenehe e parau e, e here mau te reira ? Ua ite râ to’u metua tane i te hoê hi‘oraa rahi a‘e o te here. Ua ite oia e « te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua » (Roma 8:28). Ua ite oia e, te mea maitai roa a‘e ta’na e nehenehe e rave no to’na utuafare, o te haapa‘oraa ïa i te parau a te Atua.6

Here i te Atua ma to aau atoa, to varua atoa, to mana‘o atoa e to puai atoa, e ere ïa i te ohipa ohie, e tei roto ïa te mau mea atoa. E ere ïa i te tautooraa iti noa. E titauhia râ to tatou tino taatoa—te tino, te feruriraa, te mana‘o pihaa e te varua—no te here i te Fatu.

E itehia te aano, te hohonu e te teitei o teie here i te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa o te hoê taata. To tatou mau hinaaro, e hinaaro anei no te pae varua e aore râ, no te pae tino, ia niuhia ïa i ni‘a i te here i te Fatu e ti‘a ai. To tatou mau mana‘o e te aroha o to tatou aau, ia faatumuhia ïa i ni‘a i te Fatu e ti‘a ai. Te parau ra Alama e, « E ia vai maite to oe mana‘o i te Fatu ra ; e ia tuuhia te aroha o to aau i ni‘a i te Fatu ra e a muri noa’tu » (Alama 37:36).7

2

Te faaʻite nei tatou i to tatou here i te Atua ia tuu ana‘e tatou Ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa.

No te aha te Atua i tuu ai i te ture matamua i mua roa ? No te mea ua ite Oia e, mai te mea e, e here mau tatou Ia’na, e hinaaro ïa tatou e haapa‘o i te taatoaraa o te tahi atu mau ture Ta’na. Te parau ra Ioane e, « Teie hoʻi te hinaaro i te Atua, o te haapa‘o i ta’na ra parau » (1 Ioane 5:3 ; a hi‘o atoa 2 Ioane 1:6).

E tuu tatou i te Atua na mua roa i te tahi noa’tu mea i roto i to tatou oraraa e ti‘a’i. O oia te matamua, mai Ta’na ihoa i parau i roto i te ture matamua o Ta’na na Ture Ahuru : « Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia’u nei » (Exodo 20:3).

Ia tuu ana‘e tatou i te Atua na mua roa, e topa te tahi atu mau mea atoa i to ratou vairaa mau, aita ana‘e, e mo‘e ê atu te reira i to tatou oraraa. Na to tatou here i te Fatu e arata‘i i te mau hinaaro o to tatou aau, i te mau faaheporaa o to tatou taime, i te mau mea ta tatou e titau e i te faanahoraa o ta tatou mau opuaraa tumu.

E tuu tatou i te Atua na mua i te tahi atu taata i roto i to tatou oraraa.

A ora ai Iosepha i Aiphiti, eaha te ohipa matamua i roto i to’na oraraa—te Atua, ta’na ohipa e aore râ, te vahine a Potiphara ? A tamata ai teie vahine i te faahema ia’na, na ô atura oia e, « Eaha hoʻi au e ti‘a ai ia rave i tena na ino rahi, a hara ai i te Atua ? » (Genese 39:9).

Ua hurihia Iosepha i roto i te fare tapeʻaraa i te mea e, ua tuu oia i te Atua na mua. Ahiri o tatou tei farerei i teie huru faaotiraa, i hea tatou e tuu ai i to tatou auraro matamua ? E tuu anei tatou i te Atua na mua a‘e i te parururaa, i te hau, i te mau hiaai, i te moni e i te hanahana o te taata ?

I to Iosepha titauraahia ia ma‘iti, ua puai a‘e to’na mana‘o ia au mai te Atua ia’na, eiaha râ ia au mai te vahine a to’na fatu ohipa ia’na. Mai te mea e, e titauhia ia tatou ia ma‘iti, e puai a‘e anei to tatou mana‘o ia au mai te Atua ia tatou e aore râ ia au mai to tatou raatira, to tatou orometua haapii, to tatou taata tupu, e aore râ, to tatou hoa arapae ia tatou ?

Hōho’a
Ancient Examples/Modern Promises

Ua farii Iosepha no Aiphiti ia haere i roto i te fare tapeʻaraa, ia ore oia ia huna i to’na auraro maitai i te Atua.

Na ô maira te Fatu e, « O tei rahi to’na hinaaro i ta’na metua tane e ta’na metua vahine, iti ia’u aita oia i au ia’u, e o tei rahi to’na hinaaro i te tamaiti e te tamahine, iti ia’u aita oia i au ia’u » (Mataio 10:37). Te hoê o te mau tamataraa fifi roa a‘e i te mau tamataraa atoa, o te ma‘itiraa ïa, ia au mai te Atua e aore râ, ia au mai te hoê taata ta outou i here e aore râ, i faatura—te hoê ihoa râ melo o te utuafare.

Ua farerei o Nephi i te reira tamataraa e ua arai maitai oia i te reira, i te taime a amuamu ai to’na metua tane maitai, no te hoê taime poto, i te Fatu (a hi‘o 1 Nephi 16:18–25). Ua mau maite Ioba i to’na parau-ti‘a i te Fatu noa’tu te parau a ta’na vahine ia faaino i te Atua e ia pohe (a hi‘o Ioba 2:9–10).

Te na ô ra te papa‘iraa e, « E faatura’tu i to metua tane e to metua vahine » (Exodo 20:12 ; a hi‘o atoa Mosia 13:20). I te tahi taime e titauhia i te hoê taata ia ma‘iti ia faatura i te Metua i te Ao ra na mua i te metua tahuti nei.

E ti‘a ia horo‘a tatou i te Atua, te Metua no to tatou varua, i te ti‘araa faufaa matamua i roto i to tatou oraraa. No’na te ti‘araa metua matamua i ni‘a i to tatou oraraa maitai mure ore, na mua a‘e i te tahi atu mau taamuraa atoa o te taamu ia tatou i ô nei e aore râ, a muri atu.

E mea maitai hope to te Atua, to tatou Metua ; to Iesu, to tatou Taea‘e matahiapo e to tatou Taraehara ; e te Varua Maitai, te faaʻite parau. Ua ite maitai a‘e ratou ia tatou e ua here ratou ia tatou, e e ore roa ratou e vaiiho i te hoê ohipa no to tatou maitai mure ore ia ore ia ravehia. Eita anei ïa e ti‘a ia tatou ia here ia ratou no te reira e ia faatura ia ratou na mua roa ?

Te vai ra te mau melo faaroo tei tomo mai i roto i te Ekalesia noa’tu te pato‘iraa a to ratou fetii i te tahuti nei. Na roto i te tuuraa i te Atua na mua roa, e rave rahi tei riro mai i muri a‘e ei mau mauhaa no te arata‘i i te reira mau fetii i roto i te basileia o te Atua.

Na ô maira Iesu, « Aore hoʻi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai [te Atua] » (Ioane 8:29).

Eaha te huru i roto i to tatou nohoraa ? Te tautoo ra anei tatou ia tuu i te Fatu na mua roa e ia au mai Oia ia tatou ?

E te mau metua tane, e mea au anei na te Fatu mai te mea e, e faatupuhia te pureraa utuafare e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa i roto i to outou utuafare ? E eaha te parau no te faatupuraa i te pô utuafare i te mau hepetoma atoa e te faataa-tamau-raa i te taime no te parahi i piha‘i iho i ta outou vahine e i te tamarii tata‘itahi ? E mai te mea e, e hahi ê ta outou tamarii no te hoê taime, i to outou mana‘o, e mauruuru anei te Fatu e e faahanahana anei Oia i ta outou mau tautooraa mai te mea e, e tamau noa outou i te ora i te hoê oraraa hi‘oraa maitai, e pure e e haapae tamau noa outou i te maa no taua tamarii ra, e e tuu tamau noa outou i te i‘oa o te reira tamaiti e aore râ, o te reira tamahine i ni‘a i te tapura i‘oa no te pure o te hiero ?

Outou e te mau metua vahine, outou hoʻi tei farii i te faaueraa taa ê no te aupuru ma te parau-ti‘a i te u‘i apî no Ziona, aita ra anei outou e tuu ra i te Atua na mua roa ia haapa‘o maitai outou i to outou piiraa ? … Te tuu nei to tatou mau metua vahine i te Atua na mua roa mai te mea e, e faaoti ratou i teie misioni teitei a‘e ta ratou i roto i na papa‘i o to ratou iho fare.

E te mau tamarii, te pure ra anei outou no to outou mau metua ? Te tamata ra anei outou i te paturu ia raua i roto i ta raua mau tautooraa hanahana ? E hape raua, mai ia outou atoa, tera râ, te rave nei raua i te hoê misioni hanahana i roto i to outou oraraa. E tauturu anei outou ia raua i te raveraa i te reira ? E faatura anei outou i to raua i‘oa e e horo‘a anei outou i te tamahanahana e te patururaa ia raua i roto i to raua mau matahiti paari ?

Mai te mea e, e hinaaro te hoê taata e faaipoipo ia outou i rapaeʻau i te hiero, o vai ta outou e imi ra e o te au mai ia outou—te Atua e aore râ, te hoê taata tahuti ? Mai te mea e, e onoono outou ia rave i te hoê faaipoiporaa hiero, e au mai te Fatu ia outou e e haamaitai hoʻi outou i te tahi atu pae. No te aha ? No te mea e riro mai paha te reira taata i te faati‘amâ ia’na no te haere i te hiero—o te hoê ïa haamaitairaa—e aore râ, e faaru‘e mai oia ia outou—o te hoê atoa ïa haamaitairaa—no te mea aore hoê o outou e hinaaro ia amui-au-ore-hia i raro aʻe i te zugo (a hi‘o 2 Korinetia 6:14).

Ia ti‘amâ outou no te hiero e ti‘a ai. Ei reira outou e ite ai e, aita e taata maitai roa no outou e faaipoipo ai outou i rapae i te hiero. E mai te mea e, te vai ra tera huru taata maitai roa, e faaineine ihoa o’na ia’na iho ia ti‘a ia’na ia faaipoipohia i roto i te hiero.8

3

Mai te mea e, e faaoti tatou e tuu i te Atua na mua roa i roto i to tatou oraraa, e tae mai Ta’na mau haamaitairaa ma te auhune.

Te tane e te vahine o te faafariu i to ratou oraraa i ni‘a i te Atua, e ite ïa ratou e, e rahi atu Ta’na e faatupu i roto i to ratou oraraa i ta ratou iho e nehenehe e faatupu. E faahohonu Oia i to ratou oaoa, e faaaano i to ratou iteraa, e faaitoito i to ratou feruriraa, e faaetaeta i to ratou mau uaua, e faateitei i to ratou varua, e faananea i to ratou mau haamaitairaa, e faarahi i ta ratou mau rave‘a, e tamahanahana i to ratou varua, e faatupu i te auhoaraa, e e niinii mai i te hau. O tei horo‘a i to’na ora no te tavini i te Atua e itea ïa ia’na te ora mure ore.9

Ua ani te Atua ia Aberahama ia faatusia ia Isaaka. Ahiri Aberahama i here ia Isaaka hau atu i te Atua, e farii anei ïa oia ? Mai ta te Fatu i faaʻite i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te parahi nei Aberahama raua o Isaaka ei Atua (a hi‘o PH&PF 132:37). Ua farii raua ia pûpû e aore râ, ia pûpûhia raua mai ta te Atua e titau ra. E here rahi a‘e to raua e te faatura te tahi i te tahi i te mea e, ua hinaaro raua toopiti atoa ia tuu i te Atua na mua roa.

Te haapii nei te Buka a Moromona e « e mea ti‘a hoʻi ia vai na pae e piti i te mau mea atoa ra » (2 Nephi 2:11)—e no reira, te vai ra tera na pae. Na na pae e piti e horo‘a mai i te ma‘itiraa, e na te mau ma‘itiraa e horo‘a mai i te mau faahopearaa—faahopearaa maitai e aore râ, faahopearaa ino.

Te faataa nei te Buka a Moromona e, e ti‘amâraa to te taata « ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata atoa, e ia ma‘iti i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo» (2 Nephi 2:27).

Ua here te Atua ia tatou ; te riri nei te diabolo ia tatou. Te hinaaro nei te Atua ia roaa ia tatou te oaoa hope mai To’na ra. Te hinaaro nei te diabolo ia ati roa tatou mai ia’na ra. Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te mau faaueraa no te haamaitai ia tatou. Te hinaaro nei te diabolo ia ofati tatou i te reira mau faaueraa ia anatemahia tatou.

I te mau mahana atoa, i te mau taime atoa, te ma‘iti nei tatou na roto i to tatou mau hinaaro, to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa, e hinaaro anei tatou ia haamaitaihia tatou e aore râ, ia anatemahia, ia oaoa e aore râ, ia ati roa. Te hoê o te mau tamataraa o te oraraa nei o te oreraa ïa tatou e farii oi‘oi i te haamaitairaa hope no te parau-ti‘a e aore râ, te anatema hope no te ino. E mea papû e, e tae mai te reira, tera râ, i te rahiraa taime, te vai nei te hoê pu‘e tau tiaʻiraa, mai tei tupu i ni‘a ia Ioba e ia Iosepha.

E i roto i taua area taime ra, e feruri te feia parau-ti‘a ore e, ua ora ratou i te faautuʻaraa. Te haapii mai nei te Buka a Moromona e, areʻa te feia iino ra, « e oaoaraa huru maoro to ratou i ta ratou mau ohipa, te fatata mai nei te hopea, ei reira ua tapuhia ratou, e hurihia’tura i roto i te auahi, e ore e ti‘a ia ho‘i mai » (3 Nephi 27:11).

I roto i taua area taime tamataraa ra e ti‘a i te feia parau-ti‘a ia tamau noa i te here i te Atua, ia ti‘aturi i Ta’na mau parau fafau, ia faaoroma‘i, e ia ti‘aturi papû mai ta te rohi pehe i papa‘i e, « Tei rave i ta te Atua ohipa, e farii ïa i ta te Atua aufauraa »… 

Te faaʻite papû atu nei au ia outou e, te aufau a te Atua, o te aufau maitai a‘e ïa tei ore teie ao e te tahi atu huru ao, i ite noa a‘e. E e tae mai te reira ma te auhune hope i te feia ana‘e o te here i te Fatu e o te tuu Ia’na na mua roa.

Te tamataraa rahi o te oraraa nei o te haapa‘o ïa i te parau na te Atua.

Te ohipa rahi o te oraraa nei o te aporaa ïa i te hinaaro o te Fatu e te haapa‘oraa i te reira.

Te ture rahi o te oraraa nei oia hoʻi, « E hinaaro oe i te Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa » (Mareko 12:30).

Ia haamaitai mai te Atua ia tatou, ia tuu tatou i te ture matamua na mua roa, e, na roto i te reira, ia ooti i te hau i roto i teie oraraa e i te oraraa mure ore ma te oaoa hope i roto i te oraraa a muri a‘e.10

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • I roto i te tuhaa 1, te haapii nei te peresideni Benson no ni‘a i « te ture matamua e te rahi » (Mataio 22:38). I to outou mana‘o, no te aha teie ture e riro ai ei ture matamua no tatou ? Eaha te mau manaʻo e roaa nei ia outou na roto i te faaauraa a te peresideni Benson no te aroha faaoroma‘i e teie ture ?

  • Eaha te auraa no outou te parau, « e tuu i te Atua na mua roa » ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 2). Eaha te taime ua ite outou i « te tahi atu mau mea atoa i to ratou vairaa mau, aita ana‘e, [ua] mo‘e ê atu te reira i to tatou oraraa » a tuu noa ai outou i te Atua na mua roa ?

  • A feruri na i te mau parau fafau a te peresideni Benson i te feia e « faafariu i to ratou oraraa i ni‘a i te Atua » (tuhaa 3). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te mau taata tei faafariu i to ratou oraraa i ni‘a i te Atua ? Nahea te Atua i faariro ai i teie feia ei mau taata maitai a‘e i tei ti‘a ia ratou ia riro na roto noa ia ratou iho ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Iosua 24:14–15 ; Mataio 6:33 ; 7:21 ; Ioane 14:15, 21–24 ; 17:3 ; 1 Korinetia 2:9 ; 1 Nephi 3:7 ; Moroni 10:32

Tauturu haapiiraa

« Ia ite outou e, e ere outou te ‘orometua mau.’ E hape rahi roa te reira … A haapa‘o maitai eiaha e faaapiapi i te e‘a. Te toro‘a matamua o te hoê orometua, o te faaineineraa ïa i te e‘a ia roaa i te mau taata te hoê iteraa pae varua e te iteraa i te Fatu » (Gene R. Cook, faahitihia i roto Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 41).

Te mau nota

  1. Descendants of the George T. Benson Jr. Family (1968), n.p.

  2. Merlo J. Pusey, « Ezra Taft Benson : A Living Witness for Christ », Improvement Era, Eperera 1956, 269.

  3. Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson (1988), 344.

  4. Francis M. Gibbons, Ezra Taft Benson : Statesman, Patriot, Prophet of God (1996), 313.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 4.

  6. « Godly Characteristics of the Master », Ensign, Novema 1986, 47–48.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 4.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 3–5 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 4–6.

  9. « Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 4.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1988, 5–6 ; a hi‘o atoa Ensign, Me 1988, 6 ; papa‘iraa na Denis A. McCarthy mai tei faahitihia i roto i te Ralph S. Cushman, The Message of Stewardship (1922), 191.