Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: Iesu Mesia, to tatou Faaora e to tatou Taraehara


Pene 6

Iesu Mesia, to tatou Faaora e to tatou Taraehara.

« Te faaʻite nei matou i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia. Te faariro nei matou Ia’na ei tumu hoê roa no to tatou faaoraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

« Aita vau e haamana‘o ra i te hoê taime aita vau i ti‘aturi ia Iesu Mesia », te na reira ra te peresideni Ezra Taft Benson. « Mai te mea ra e, te parau mau o To’na oraraa, To’na poheraa e To’na ti‘a-faahou-raa, ua riro ïa ei tuhaa no’u i te mau taime atoa. Ua faaamuhia vau i roto i te hoê utuafare na te mau metua haapa‘o maitai tei ti‘aturi papû e tei faaʻite papû i te parau no te Mesia, e o ta’u e oaoa rahi nei ».1

Ua riro teie iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia ei niu no te oraraa o te peresideni Benson. Na te reira i haamau i ta’na mau ohipa tumu, i arata‘i i ta’na mau faaotiraa, e i tauturu ia’na i roto i te mau tamataraa. Na te reira i horo‘a i te hi‘oraa i ni‘a i te tumu o te tahuti nei e i te ti‘aturiraa i roto i te mau parau fafau e te mau haamaitairaa o te oraraa mure ore.

I roto i to’na tau aposetoloraa ei ite taa ê no Iesu Mesia, e mea pinepine te peresideni Benson i te faaʻiteraa i to’na iteraa papû no ni‘a i te Faaora. Ua faaʻite oia e, « i te tahi taime te uihia mai nei te uiraa e, ‘E keresetiano anei te mau Momoni ?’ » ua faaʻite papû oia e :

« Te faaʻite nei matou i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia. Te faariro nei matou Ia’na ei tumu hoê roa no to tatou faaoraraa. Te faaitoito nei matou i te ora i Ta’na mau haapiiraa, e te tiaʻi nei matou i te taime e ho‘i faahou mai ai Oia i ni‘a i teie nei fenua no te faatere ei Arii no te mau Arii e ei Fatu no te mau Fatu. Ia au i te mau parau a te hoê peropheta no te Buka a Moromona, te parau nei matou e … ‘Aita’tu e i‘oa, aita hoʻi e e‘a, aita hoʻi e rave‘a e faaʻitehia mai, e tae mai ai te ora i te tamarii a te taata nei, i roto ana‘e râ, e na roto ana‘e hoʻi i te i‘oa o te Mesia, te Fatu puai hope’ (Mosia 3:17) ».2

E mea pinepine te mau faaʻiteraa parau a te peresideni Benson no ni‘a i te ti‘araa Atua o Iesu Mesia, taati-pinepine-hia i ni‘a i te Buka a Moromona.3 Te parau ra oia e, « Na roto i te Buka a Moromona ua horo‘a mai te Atua ia tatou i teie mahana i te mau faaʻiteraa papû e, o Iesu te Mesia ».4 Ua haapii mai oia e, « te misioni rahi » a te Buka a Moromona o te faaʻite-papû-raa ïa i te taata i teie parau mau.5 Te parau ra oia e, « Ua hau i te afaraa o te mau irava i roto i te Buka a Moromona te faahiti nei ïa i te parau no to tatou Fatu ». « Ua hau i te hanere i‘oa To’na i roto i te Buka a Moromona. E auraa taa ê to te reira mau i‘oa i roto i te faataaraa i To’na natura Atua ».6

Ua faaʻite mai te iteraa papû o te peresideni Benson i to’na iho mana‘o fatata roa Ia’na :

« Te here nei au Ia’na ma to’u varua atoa.

« Te faaʻite papû nei au ma te haehaa e, taua Fatu here ra e te aroha i te anotau a taahi ai Oia na ni‘a i te e‘a repo no Paratetina, hoê â ïa to teie mahana. Te piha‘i iho roa Oia i To’na mau tavini i ni‘a i teie fenua. Te aupuru nei e te here nei Oia ia tatou tata‘itahi i teie mahana. E nehenehe ta outou e ti‘aturi i te reira.

« Te ora nei Oia i teie mahana ei Fatu no tatou, ei Faatere no tatou, ei Faaora no tatou, ei Taraehara no tatou, e ei Atua no tatou.

« Ia haamaitai mai te Atua ia tatou paatoa no te ti‘aturi Ia’na, no te farii Ia’na, no te haamori Ia’na, no te ti‘aturi hope roa Ia’na, e no te pee Ia’na ».7

Hōho’a
The resurrected Jesus Christ appearing to Mary Magdalene by the Garden Tomb.

« Aore e ohipa hau atu i te faufaa no te taata e aore râ, no te nunaa maori râ te tiʻa-faahou-raa o te Fatu ».

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

No To’na here hope ore ia tatou, ua faaora Iesu Mesia ia tatou i te pohe tino e te pohe varua.

Aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia. Eita ta tatou e nehenehe e feruri i to tatou oraraa e aita ta’na mau haapiiraa. Aita ana‘e oia, ua moʻe ïa tatou i roto i te tahi mau ti‘aturiraa e te tahi mau haamoriraa haavarevare, ua fanauhia tatou i roto i te taiâ e te poiri, i reira te arearea tino e te materia te puairaa. E mea atea roa tatou i te fâ ta’na i tuu mai no tatou, atira noa’tu, eiaha roa’tu tatou e haamoʻe i te reira, eiaha atoa tatou e haamoʻe e, eita ta tatou paʻumaraa rahi i te maramarama, i te maitai-roa-raa, e manuïa maori râ, na roto ana‘e i ta’na mau haapiiraa, to’na ora, to’na pohe e to’na ti‘a-faahou-raa8

No te faatupu i te au e i te mauruuru no te mau mea ta [Iesu Mesia] i rave no tatou, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o i teie mau parau mau faufaa :

Ua haere mai Iesu i ni‘a i te fenua nei no te rave i te hinaaro o to tatou Metua.

Ua haere mai Oia ma te ite e, e amo Oia i ni‘a Ia’na i te hopoi‘a o ta tatou paatoa mau hara.

Ua ite Oia e faateiteihia Oia i ni‘a i te satauro.

Ua fanauhia Oia ei Faaora e ei Taraehara no te mau taata atoa.

Ua ti‘a Ia’na ia faaoti i Ta’na ohipa no te mea o Oia te Tamaiti a te Atua e tei Ia’na te mana o te Atua.

Ua hinaaro mau Oia e rave i Ta’na misioni no te mea ua here Oia ia tatou.

Aore to te hoê noa’tu taata tahuti e mana e aore râ, e ti‘araa no te faaora i te taatoaraa o te tahi atu mau taata tahuti mai roto mai i to ratou huru pau e te hi‘a, aita atoa e taata e nehenehe e horo‘a ti‘amâ i to’na ora no te faatupu i te ti‘a-faahou-raa rahi no te taatoaraa o te tahi atu mau taata tahuti.

O Iesu Mesia ana‘e tei ti‘a e tei hinaaro ia rave i taua huru ohipa faaora ra o te here.9

Ua haere mai Iesu Mesia… i ni‘a i teie fenua i te hoê tau tei faataa-a‘ena-hia na roto i te hoê fanauraa huiarii tei faaherehere i To’na ti‘araa atua. Tei roto Ia’na te hiro‘a o te taata nei na roto i To’na metua vahine tahuti e te hiro‘a Atua e te mau mana o To’na Metua i te Ao ra.

Na roto i teie huru ti‘araa fatu ai‘a taa ê To’na, ua riro Ia’na te ti‘araa hanahana ra—Te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua i te tino nei. Ei Tamaiti na te Atua, ua fatu Oia i te mau mana e te ite aore roa e taata i farii na mua a‘enei e i muri atu. O Emanuera mau Oia, te auraa, « Te Atua i ô tatou nei ». (A hi‘o Isaïa 7:14 ; Mataio 1:23).

Noa’tu e, e Tamaiti Oia na te Atua tei tonohia mai i te fenua nei, ua titau te faanahoraa hanahana a te Metua ia farii Iesu i te mau fifi e te mau ati o te tahuti nei. E no reira, ua roohia Oia i « te mau faahemaraa,… e te poia, e te poihâ, e te rohirohi ». (Mosia 3:7.)

No te riroraa ei Taraehara no te mau tamarii paatoa a to tatou Metua, ua titauhia ia Iesu ia haapa‘o maitai hope roa i te mau ture atoa a te Atua. No te mea ua tuu Oia Ia’na iho i raro a‘e i te hinaaro o te Metua, ua tupu a‘era Oia « mai te aroha i te aroha, e tae noa’tu i te taime oia i farii ai i te îraa » o te mana o te Metua. No reira « ua farii oia i te mana atoa, no roto i te ao ra e i ni‘a i te fenua nei ». (PH&PF 93:13, 17).10

E Atua Iesu—e Tamaiti hoʻi na te Atua—no reira, ua ti‘a Ia’na ia amo i te teimaha e te hopoi‘a o te mau hara a te tahi atu mau taata i ni‘a Ia’na iho. Ua tohu Isaïa no ni‘a i te hinaaro o to tatou Faaora ia rave i te reira i te na ôraa e : « Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto : … i paruparu râ oia i ta tatou nei hara, i tairihia oia i to tatou nei ino : e te a‘o i hauhia ai to tatou, tei ni‘a ïa ia’na, e no to’na paruparu e ora ai tatou ». (Isaïa 53:4–5.)

Taua ohipa mo‘a ra e te pipiri ore, te raveraa i ni‘a Ia’na iho, na roto i To’na iho hinaaro, i te mau hara a te taatoaraa o te tahi atu mau taata, o te Taraehara ïa. Nahea pai hoê taata e nehenehe ai e amo i te mau hara a te mau taata atoa, eita e roaa i te haroʻaroʻaraa taata tahuti ia taa maitai. Teie râ ta’u i ite : ua rave mau Oia i ni‘a Ia’na i te mau hara a te mau taata atoa, e ua na reira Oia no To’na here mure ore ia tatou tata‘itahi. Na ô maira Oia : « No te mea inaha, ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou… na te reira mamae rahi i faatupu i roto ia’u, oia o te Atua, o tei hau a‘e i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau poa’toa, e ua mauiui i te tino e te varua atoa hoi—e ua hinaaro hoʻi ia ore au ia inu i te au‘a maramara e oriorio atu ». (PH&PF 19:16, 18).

Noa’tu te mauiui o taua ohipa ra, ua rave Oia i te au‘a e ua inu. Ua amo Oia i te mamae o te mau taata atoa ia ore hoʻi tatou ia mauiui. Ua faaoroma‘i Oia i te faahaehaaraa e te faainoraa o To’na mau taata hamani ino ma te amuamu ore e aore râ, ma te faaho‘i ore i te ino. Ua faaruru Oia i te taʻiri e te haamâ o te taparahi-ino-raa rahi—te satauro.11

I Getesemane e i Kalavaria, ua faaoti [Iesu] i te taraehara hope ore e te mure ore. O te ohipa rahi a‘e ïa no te here i roto i te tuaai i papa‘ihia. I muri iho, To’na ïa poheraa e te tia-faahou-raa.

Riro mai nei Oia ei Taraehara no tatou no te faaora ia tatou paatoa i te pohe tino, e no te faaora ia tatou i te pohe varua, tatou o te haapa‘o i te mau ture e te mau oro‘a o te evanelia.12

Eita roa’tu paha tatou e ite e e maramarama i te tahuti nei e, e mea nahea Oia i te rave-faaoti-raa i te ohipa Ta’na i rave, tera râ, eiaha roa tatou e ore e maramarama no te aha Oia i rave ai i te mea Ta’na i rave.

Te mau mea atoa Ta’na i rave, ua faaûruhia ïa e To’na here pipiri ore e te hopea ore no tatou.13

Hōho’a
Interior scene of the Last Supper. Central figure, Jesus, wears a white robe with a cloth covering His head. He holds a bowl in his right hand with is slightly raised. To His left is a man in a red cap head turned and his hand covering his mouth. In the shadows is a man in a dark robe and light head covering with his hand to his chin. Next to him is a man with a curly dark hair with his hand to his chest. Next to him is reclining man, older bearded with his hands to his chin. Next to this figure are two men is shadow. One with a dark beard sitting crossed legged with his hand in his lap; the other barely visible. Next is a man with a beard in a white robe, looking directly at Jesus. The next man is lying on his stomach, wearing a white tunic with a blue over-robe. He is bringing something to his mouth. The next man has his back to the viewer, he has dark hair, a brown robe and a red shawl, he also wears a brown yarmulke. Next is a man lying on his side in a green tunic with a blue sash. He also wears a blue turban and lies on a striped blanket. The next man has light hair and an off-white robe. He reclines on his side and has an arm slightly raised. The final man, is only visible in profile, wears a red robe. He has dark hair and a beard. Lower right corner reads, " Walter Rane '04" in red.

« Aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia ».

2

Ua haere mai Iesu Mesia i rapae i te menema, e te ora nei Oia i teie mahana ei taata ti‘afaahou.

Te mau ohipa rarahi roa a‘e o te tuaai, o te mau ohipa ïa e haaputapû i te faito rahi a‘e o te taata i roto i te hoê pu‘e tau roa a‘e. Ia au i teie arata‘iraa mana‘o, aore e ohipa hau atu i te faufaa no te taata e aore râ, no te nunaa maori râ te tiʻa-faahou-raa o te Fatu.

E parau papû te tiʻa-faahou-raa o te mau taata atoa tei ora e tei pohe i ni‘a i te fenua nei, e mea papû maitai e, e ti‘a i te hoê taata ia faaineine maitai no taua ohipa ra. Ia riro te hoê tiʻa-faahou-raa hanahana ei titauraa na te mau tane e te mau vahine atoa, no te mea e parau papû te parau no te tiʻa-faahou-raa.

Aita e ohipa hau atu i te rahi maori râ te tiʻa-faahou-raa. E tiʻa faahou te mau taata atoa. « Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te tiʻa faahou i te Mesia ». (1 Korinetia 15:22).

Te faaʻite mai nei te parau i papa‘ihia ra e, i te toru o te mahana i muri a‘e i te faasatauroraahia o Iesu, ua tupu te hoê aueueraa fenua rahi. Ua faataa-ê-hia te ofaʻi i te uputa o te menema ra. Mai rotopu mai i Ta’na mau pĭpĭ faaroo roa a‘e, haere maira e toofanu pu‘e vahine i taua vahi ra e ta ratou raau no‘ano‘a « aita râ te tino o te Fatu ra o Iesu ».

Ua fâ maira te mau melahi e na ô maira, « Eaha outou i imi ai i te ora i te vairaa o te pohe ? Aore Oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a ». (Luka 24:3–6). Aore hoê mea i roto i te tuaai e aifaito i te reira parau faaara faahitimahuta ra : « Aore Oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a ».

Ua niuhia teie parau no te tiʻa-faahou-raa o to tatou Fatu i ni‘a i te mau faaʻiteraa a te mau ite papû e rave rahi. Ua fâ mai te Fatu tiʻa faahou i te mau vahine e rave rahi, i na pĭpĭ e piti i ni‘a i te e‘a no Emausa, ia Petero, i te mau aposetolo ; e « muri a‘era hoi », mai ta Paulo i parau, « i itea oia e te mau taea‘e e pae atoa hanere e tiahara … E te hopea ihora, itea atoa ihora ia [Paulo] ». (1 Korinetia 15:6, 8)… 

Ei hoê o te mau ite No’na i te mau mahana hopea nei, te faaʻite papû nei au e, te ora nei Oia i teie mahana. E taata tiʻafaahou Oia. O Oia to tatou Faaora, to tatou Fatu, te Tamaiti mau a te Atua. Te faaʻite papû nei au e, e ho‘i faahou mai â Oia ei Fatu faahanahanahia, e tei tiʻafaahou. E ere taua mahana ra i te mea atea roa. No te mau taata atoa o te farii Ia’na ei Faaora e ei Fatu, te auraa no To’na tiʻa-faahou-raa, maori râ, aita te ora e hope i te pohe ra, i te mea e, ua fafau mai Oia e : « No te mea e ora vau, e ora atoa hoʻi outou ». (Ioane 14:19).14

Tei Ia’na ana‘e ra te mana no te tiʻa-faahou-raa. E no reira i te ru‘i toru ra i muri mai i To’na ra hunaraa, ua haere maira Oia i rapae i te menema, ua ora e ua faaʻite Ia’na iho i te mau taata e rave rahi … Ei hoê o te mau ite taa ê [No’na] ra tei piihia i teie mahana, te faaʻite papû nei au ia outou e, te ora nei Oia. Te ora nei Oia i roto i te tino tiʻafaahou. Aita e parau mau e aita e ohipa ta’u i papû aʻe e ta’u e ti‘aturi a‘e, maori râ te parau mau no te tiʻa-faahou-raa papû o to tatou Fatu.15

3

Ia itoito tatou i roto i to tatou iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia e ti‘a ai.

Te haamaitairaa faufaa rahi roa a‘e e ti‘a i te mau melo atoa o te Ekalesia ia farii maori râ, o te hoê ïa iteraa papû no ni‘a i te hanahana o Iesu Mesia e ta’na Ekalesia. Te hoê iteraa papû, o te hoê ïa o te mau mea rii e ti‘a ia tatou ia hopoi na muri iho ia tatou i te taime a faaru‘e ai tatou i teie oraraa.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te fariiraa ïa i te hoê iteraa na roto i te Varua Maitai no ni‘a i te misioni hanahana a Iesu Mesia.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa i te natura hanahana no te fanauraa o to tatou Fatu—oia hoʻi, o Oia mau te Tamaiti Fanau Tahi i roto i te tino nei.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, o Oia taua Mesia ra i fafauhia mai, e a ora ai Oia i rotopu i te taata nei, ua faatupu Oia e rave rahi mau semeio rarahi.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, te mau ture Ta’na i horo‘a mai ei haapiiraa tumu Na’na ra, e parau mau ïa, ei reira, ia haapa‘o i te reira mau ture e mau oro‘a.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, ua rave Oia i ni‘a iho Ia’na i te mau hara a te mau taata atoa, na roto i To’na iho hinaaro, i roto i te Ô i Getesemane, e ua haamamae te reira Ia’na i te tino e te varua, e ua faatahe mai i te toto na roto i te mau poa atoa. Ua rave Oia i teie mau mea atoa ia ore tatou ia mauiui mai te mea e tatarahapa tatou. (A hi‘o PH&PF 19:16, 18).

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, ua haere mai Oia i rapae i te menema ma te tino iʻo e te tiʻafaahou. E no te mea hoʻi e, te ora nei Oia, e ora atoa ïa te mau taata atoa.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te fariiraa ïa i te iteraa e, ua fâ mai te Atua te Metua e o Iesu Mesia i te peropheta ra ia Iosepha Semita no te haamau i te hoê tau tuuraa apî no Ta’na evanelia, ia ti‘a hoʻi i te faaoraraa ia porohia i te mau nunaa atoa hou a ho‘i mai ai Oia.

Te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te iteraa ïa e, ua riro te Ekalesia, Ta’na i faati‘a i roto i te afaraa o te tau e Ta’na i faaho‘i faahou mai i te anotau hopea nei, mai ta te Fatu iho i parau ra, i « te ekalesia parau-ti‘a ana‘e e te mea ora i ni‘a i te ao paatoa nei ». (PH&PF 1:30).

E mea faufaa rahi te fariiraa i te hoê iteraa papû mai teie te huru. Te mea faufaa rahi roa’tu râ, o te vai-itoito-raa i roto i to tatou iteraa papû.

Te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu, o te fariiraa ïa i te misioni hanahana a Iesu Mesia, te fariiraa ïa i Ta’na evanelia, e te raveraa i Ta’na mau ohipa. O te farii-atoa-raa ïa i te misioni tohuhia a Iosepha Semita e tae noa’tu i te feia tei mono mai ia’na e tei haapa‘o i ta ratou a‘o. Mai ta Iesu i parau ra, « Na roto i to’u iho reo e aore râ, na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoê â ïa ». (PH&PF 1:38).

No ni‘a i te feia o te farii i te mau haamaitairaa o te basileia tiretiera, na ô atura te Fatu ia Iosepha Semita :

« O ratou ïa o tei farii i te parau faaʻite a Iesu, e ua faaroo i to’na ra i‘oa e ua bapetizohia hoʻi na roto i te huru o to’na tanuraahia, ua tanuhia hoʻi i raro a‘e i te pape i roto i to’na ra i‘oa, e o teie mai te au i te faaueraa ta’na i horo‘a mai ra ». (PH&PF 76:51).

Teie te feia tei itoito i roto i to ratou iteraa papû no ni‘a ia Iesu, mai ta te Fatu i parau ra, o ratou ïa « o tei upooti‘a hoʻi na roto i te faaroo, e ua taatihia’tu hoʻi e te Varua Mo‘a no te fafauraa, o ta te Metua i ninii mai i ni‘a ia ratou atoa o tei parau-ti‘a e tei haapa‘o maitai hoi ». (PH&PF 76:53).16

4

Te faaroo ia Iesu Mesia, o te ti‘aturi-hope-roa-raa ïa Ia’na e te peeraa i Ta’na mau haapiiraa.

Te parau tumu matamua o ta tatou haapa‘oraa faaroo, o te faaroo ïa i te Fatu ia Iesu Mesia. No te aha e mea ti‘a ia tatou ia faatumu i to tatou ti‘aturiraa, ta tatou tiaʻiraa i ni‘a i te hoê noa iho tino ? No te aha e mea faufaa te faaroo Ia’na no te farii i te hau i roto i te feruriraa i roto i teie oraraa e te ti‘aturiraa i roto i te ao a muri a‘e ?

Na ta tatou mau pahonoraa i teie mau uiraa e haapapû mai e, te hi‘o ra anei tatou i te ananahi ma te itoito, te ti‘aturi e te mana‘o maitai, e aore râ, ma te măta‘u, te hepohepo e te mana‘o ti‘aturi ore.

Teie ta’u parau poro‘i e to’u iteraa papû : O Iesu Mesia ana‘e te ti‘a ia horo‘a mai i taua tiaʻiraa ra, taua ti‘aturiraa ra, e taua puai ra ta tatou e titau nei no te upooti‘a i ni‘a i te ao nei e no te ti‘a i ni‘a a‘e i to tatou mau hi‘araa i te tino nei. No te rave i te reira, e titauhia ia tatou ia tuu i to tatou faaroo i ni‘a Ia’na e ia ora ho‘i i Ta’na ra mau ture e Ta’na mau haapiiraa ».… 

Te faaroo i roto Ia’na e ere ïa i te ite-noa-raa e, te ora nei Oia. Ua hau atu ïa i te poro-noa-raa i te ti‘aturiraa.

Te faaroo ia Iesu Mesia o te ti‘aturi-hope-roa-raa ïa Ia’na. Ei Atua, e mana, e ite e e here hopea ore To’na. Aita e fifi to te taata nei e ore e tae‘ahia i To’na ti‘araa ia faatîtîʻaifaro i te reira. Ua pou Oia i raro a‘e i te mau mea atoa ra (a hi‘o PH&PF 122:8), no reira, ua ite Oia e nahea ia tauturu ia tatou ia ti‘a i ni‘a a‘e i to tatou mau tafifi o te mau mahana atoa.

Te faaroo i roto Ia’na, o te ti‘aturiraa ïa e, noa’tu e, aita tatou e maramarama nei i te mau mea atoa, O’na râ, oia ïa. No reira, titauhia ia tatou ia hi‘o Ia’na « i roto i te mau mana‘o atoa ; eiaha e feaa, eiaha e măta‘u ». (PH&PF 6:36).

Te faaroo i roto Ia’na, o te ti‘aturiraa ïa e, tei roto Ia’na te mau mana atoa i ni‘a i te mau taata atoa e te mau nunaa atoa. Aita e ino eita e mau Ia’na ia tape‘a. Tei roto te mau mea atoa i To’na rima. Ua riro teie fenua ei hau tiʻa No’na. Teie râ, te vaiiho nei Oia i te ino ia ti‘a ia tatou ia ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino.

Ua riro Ta’na evanelia ei arata‘i papû maitai no te mau fifi atoa o te taata nei e no te mau ma‘i sotiare.

Tera râ, e faufaahia Ta’na evanelia mai te mea e, e faaohipahia te reira i roto i to tatou oraraa. No reira, « A popou na outou i te parau a te Mesia ; inaha hoʻi, e faaʻite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o». (2 Nephi 32:3).

Ia ore tatou e haapa‘o i Ta’na mau haapiiraa, aita ïa tatou e faaʻite nei i te faaroo Ia’na.

A feruri na i te taa-ê-raa o teie nei ao ahiri e, e rave te mau taata atoa mai Ta’na i parau ra : « Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa … E aroha’tu oe i to taata tupu, mai to aroha ia oe iho na ». (Mataio 22:37, 39).

No reira, eaha ïa te pahonoraa i te uiraa e « Eaha te ti‘a ia ravehia no ni‘a i te mau fifi e i te mau pe‘ape‘a ta te taata, te mau fenua e te mau nunaa e farerei nei i teie mahana ? » Teie Ta’na haapiiraa ohie roa :

« A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoa ra, tei te ra‘i e te ao atoa hoʻi ; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te ra‘i atoa hoʻi, a faaroo e, aita e ti‘a i te taata ia haroʻaroʻa i te mau mea mai ta te Atua e haroʻaroʻa ra… 

« A faaroo outou e, ia tatarahapa outou i ta outou mau hara e ti‘a ai, e ia haapae i te reira, e ia faahaehaa ia outou iho i mua i te Atua ra ; a ani ai ma te aau tae ia faaorehia ta outou e ana ra ; e tena na, te faaroo na outou i taua mau mea ra, e haapa‘o ïa outou ». (Mosia 4:9–10 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).17

Hōho’a
Christ (in white robes) walking along a seashore. He is beckoning to Peter and Andrew (who are on a fishing boat with other fishermen) to follow Him. The painting depicts Christ's calling of Peter and Andrew to follow Him as they would later be ordained as His Apostles.

« A pee mai ia’u » (Mareko 1:17).

5

E haamaitai-rahi-hia a‘e tatou e e oaoa rahi a‘e tatou mai te mea e, e tautoo tatou ia riro mai ia Iesu Mesia ra te huru.

Te hoê o te mau tumu o teie oraraa, ia tamatahia ïa tatou ia itehia e, « e haapa‘o anei [tatou] i te mau mea atoa ta te Fatu » to tatou Atua e faaue mai ia tatou. (Aberahama 3:25). Parau poto noa tatou e, ua titauhia ia tatou ia haapii i te hinaaro o te Fatu e ia rave i te reira. Titauhia ia tatou ia pee i te hi‘oraa o Iesu Mesia e ia riro mai Ia’na te huru.

Te uiraa faufaa rahi o te oraraa nei, o te uiraa ïa i uihia e Paulo : « E te Fatu, eaha vau, eaha to oe hinaaro ? (Te Ohipa 9:6)… 

Te hinaaro nei tatou i te tahi atu â mau tane e mau vahine no te Mesia, o te haamana‘o noa Ia’na, o te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa Ta’na i horo‘a mai ia ratou ra. Te faito rahi a‘e o te manuïaraa, o te iteraa ïa i te fatataraa ta tatou e nehenehe e haere i te mau taime atoa i roto i to’na mau taahiraa.18

Te vai te tahi… tei hinaaro ia pohe no to ratou faaroo, aita râ ratou e hinaaro nei ia ora hope roa no te reira. Ua ora e ua pohe te Mesia no tatou. Na roto i Ta’na Taraehara e na roto i te haereraa na ni‘a i to’na mau taahiraa, e roaa ia tatou te horo‘a rahi a‘e i te mau horo‘a atoa—te ora mure ore, oia te huru oraraa o tei Mure Ore rahi—to tatou Metua i te Ao ra.

Ua ui te Mesia i te uiraa e, « Eaha to [tatou] huru e au ai ? » Ua pahono a‘era Oia i te na oraa e, mai Ia’na ra te huru. (3 Nephi 27:27).

Te [taata] tei haafatata roa i to’na oraraa i to te Mesia, e taata rahi a‘e ïa e te haamaitaihia e te oaoa. E ere teie parau no te mau tao‘a, te mana e te roo no teie nei ao. Hoê noa iho faito mau o te rahi, o te popou, o te oaoa, maori râ, o te huru ïa te fatataraa o te hoê oraraa i to te Fatu, o Iesu Mesia. O Oia te haerea mau, te parau mau hope e te ora auhune.

E riro e, o teie te uiraa e ti‘a ia vai tamau noa e ia ohu noa i roto i to tatou feruriraa, no ni‘a i te mau mana‘o e te mau ohipa atoa o to tatou oraraa, « E te Fatu, eaha vau, eaha to oe hinaaro ? » (Te Ohipa 9:6). E mea na roto ana‘e i te Maramarama o te Mesia e te Varua Maitai te pahonoraa i taua uiraa ra e tae mai. Ua fana‘o ïa te feia e ora i te hoê oraraa e faaîhia ai to ratou tino i na mea e piti ra… 

Ia hi‘ohia te mau mea atoa ta [Iesu Mesia] i rave e Ta’na e rave nei no tatou, te vai ra hoê mea o te ti‘a ia tatou ia faaho‘i Ia’na ra.

Te horo‘a rahi a te Mesia no tatou nei o To’na ïa ora e te tusia. No reira, e ere anei ïa te reira atoa ta tatou horo‘a haʻihaʻi Ia’na—to tatou oraraa e ta tatou mau tusia, eiaha i teie noa nei taime, i roto atoa râ i te tau i muri nei ?19

[O ratou o te] arata‘ihia e te Mesia, e pau ïa ratou i roto i te Mesia ra … E horomiihia to ratou hinaaro i roto i To’na hinaaro. (A hi‘o Ioane 5:30). I te mau taime atoa, e rave ratou i te mau mea e auhia e te Fatu. (A hi‘o Ioane 8:29). Eita ratou e pohe noa no te Fatu, te mea faufaa roa’tu, ua hinaaro ratou e ora No’na.

A tomo i roto i to ratou fare, e faaʻite mai te mau hoho‘a i ni‘a i to ratou mau papa‘i, te mau buka i ni‘a i te mau pa‘epa‘e, te pehe e faaroohia, ta ratou mau parau e te mau ohipa, e Keresetiano ratou. Te ti‘a nei ratou ei mau ite no te Atua i te mau taime atoa, i roto i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa. (A hi‘o Mosia 18:9). Tei roto te Mesia i to ratou mana‘o, ia hi‘o ana‘e ratou Ia’na i roto i te mau mana‘o atoa. (A hi‘o PH&PF 6:36). Tei roto te Mesia i to ratou aau e te tuu nei ratou i to ratou aroha i ni‘a Ia’na e a muri noa’tu. (A hi‘o Alama 37:36).

Fatata pauroa te hepetoma te rave nei ratou i te oro‘a mo‘a e te faaʻite faahou nei ratou i to ratou Metua Mure ore e, te hinaaro nei ratou e rave i ni‘a ia ratou i te i‘oa o Ta’na Tamaiti, e i te haamana‘o tamau noa Ia’na, e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. (A hi‘o Moroni. 4:3).

I roto i te reo o te Buka a Moromona, « te popou nei ratou i te parau a te Mesia » (2 Nephi 32:3), « parau i te Mesia » (2 Nephi 25:26), « oaoa nei tatou i te Mesia » (2 Nephi 25:26), « ua faaorahia tatou i te Mesia » (2 Nephi 25:25), e « te oaoa nei hoʻi i [to ratou ra] Iesu » (a hi‘o 2 Nephi 33:6). Ei haapotoraa, te haamoʻe nei ratou ia ratou i roto i te Fatu e te ite nei ratou i te ora mure ore. (A hi‘o Luka 17:33).20

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua haapii mai te peresideni Benson e, noa’tu e, aita tatou e haroʻaroʻa hope roa e e mea nahea to te Faaora faatupuraa i te Taraehara, e nehenehe râ ta tatou e haroʻaroʻa e no te aha Oia i rave ai i te reira (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha ta teie haroʻaroʻaraa e faatupu mai i roto i to outou oraraa ?

  • A haapii ai outou i te tuhaa 2, a feruri i te mea ta te Tiʻa-faahou-raa o te Faaora e faatupu mai. Eaha ta To’na Tiʻa-faahou-raa e faatupu mai i roto i to outou oraraa ?

  • I to outou mana‘o, no te aha te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia i riro ai ei « haamaitairaa faufaa rahi roa a‘e » ? (A hi‘o i te tuhaa 3). Eaha te auraa no outou te parau no vai-itoito-raa i roto i to tatou iteraa papû no te Faaora ?

  • A feruri i te mau parau a te peresideni Benson no ni‘a i te faaroo ia Iesu Mesia (a hi‘o i te tuhaa 4). E mea nahea teie tatararaa o te faaroo i te Mesia i hau atu ai « i te ite-noa-raa e, te ora nei Oia » ?

  • Ua parau te peresideni Benson e, te mau taata tei « arata‘ihia e te Mesia » e hinaaro ratou « e pohe… no te Fatu, te mea faufaa roa’tu, ua hinaaro ratou e ora No’na. » (tuhaa 5). I to outou mana‘o, eaha te auraa no te parau ra, e ora no te Faaora ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 10:17–18 ; 2 Nephi 9:20–24 ; 31:20–21 ; Mosia 16:6–11 ; 3 Nephi 27:20–22 ; Moroni 7:33 ; PH&PF 19:1–3, 16–19 ; 76:22–24 ; Hiroʻa Faaroo 1:3

Tauturu haapiiraa

« A ite ai oe i te oaoa o te tae mai na roto i to oe maramaramaraa i te evanelia, e mea papû e e hinaaro oe i te faaohipa i te mea o ta oe i haapii. A faaitoito i te oraraa ma te au i to oe ite. Ia na reira oe, e puai to oe faaroo, to oe ite, e to oe iteraa papû » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 21).

Te mau nota

  1. « The Meaning of Easter », Ensign, Eperera 1992, 2.

  2. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 10.

  3. A hi‘o « Come unto Christ », Ensign, Novema 1987, 83–85 ; « I Testify », Ensign, Novema 1988, 86–87.

  4. « I Testify », 86.

  5. « Come unto Christ », 83 ; a hi‘o atoa « Born of God », Ensign, Tiurai 1989, 2.

  6. « Come unto Christ », 83.

  7. « Jesus Christ : Our Savior and Redeemer », Ensign, Tiunu 1990, 6.

  8. « Life Is Eternal », Ensign, Atete 1991, 4.

  9. « Jesus Christ : Our Savior and Redeemer », 4.

  10. « Jesus Christ : Our Savior and Redeemer », 2.

  11. « Jesus Christ : Our Savior, Our God », Ensign, Eperera 1991, 2, 4.

  12. « Keeping Christ in Christmas », Ensign, Titema 1993, 4.

  13. « Jesus Christ : Our Savior and Redeemer », 4.

  14. « The Meaning of Easter », 2, 4.

  15. « Jesus Christ : Our Savior, Our God », 4.

  16. « Valiant in the Testimony of Jesus », Ensign, Fepuare 1987, 2.

  17. « Jesus Christ : Our Savior and Redeemer », 2, 6.

  18. « In His Steps », Ensign, Setepa 1988, 5, 6.

  19. « Jesus Christ—Gifts and Expectations », Ensign, Titema 1988, 2, 4.

  20. « Born of God », 4–5.