Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12: « A imi i te Varua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave »


Pene 12

A imi i te Varua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave

« Ia vai matara noa to tatou aau i te mau muhumuhu a te Varua Maitai i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Ia a‘o ana‘e te peresideni Ezra Taft Benson i te tahi atu mau Hui Mana Faatere Rahi no ni‘a i te taviniraa i roto i te Ekalesia, pinepine oia i te parau e, « Haamana‘o, e te mau taea‘e, i roto i teie ohipa, o te Varua te mea faufaa ».1 E a utuutu amui ai oia e teie mau taea‘e, ua haapii oia ia ratou na roto i te hi‘oraa, ma te faaʻite e, « tei piha‘i iho roa te Fatu i To’na mau tavini, i te atearaa noa o te hoê muhumuhu ».Ua faati‘a o 2 Elder Robert D. Hales, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i te hoê taime a apee ai oia i te peresideni Benson no te haere i te hoê amuiraa tĭtĭ i reira hoʻi e piihia ai te hoê peresideni tĭtĭ apî :

« I muri iho i te pureraa, te uiuiraa, te tuatapaparaa e te pure-faahou-raa, ua ui maira o Elder Benson e, ua ite anei au e, o vai te riro ei peresideni apî. Ua parau atura vau e, aita â vau i farii atura i taua faaûruraa ra. Ua hi‘o maoro maira oia ia’u e ua pahono maira e, aita â atoa oia i farii atura. Tera râ, ua faaûruhia maua ia ani e toru na taea‘e ti‘amâ o te autahu‘araa ia paraparau i roto i te tuhaa pureraa o te amuiraa i te mahana maa ahiahi. Tau taime i muri a‘e i te haamataraa te toru o te taata i te paraparau, ua muhumuhu maira te Varua ia’u e, o’na te ti‘a ia riro ei peresideni tĭtĭ apî. Ua hi‘o atura vau i ni‘a i te peresideni Benson e ua ite atura vau i te roimata i te taheraa i ni‘a i to’na mata. Ua horo‘ahia mai te heheuraa ia maua toopiti—tera râ e mea na roto ana‘e i te imi-tamau-noa-raa i te hinaaro o te Metua i te Ao ra a haere ai maua i mua, na roto i te faaroo ».3

I te omuaraa o te hoê amuiraa na te mau peresideni misioni apî, ua faaʻite mai te peresideni Benson i teie a‘oraa i muri nei :

« E rave rahi taime to’u parauraa i to’u mau taea‘e e, ua riro te Varua ei mea faufaa hoê roa i roto i teie ohipa. Na roto i te Varua e na roto i te faarahiraa i to outou piiraa, e nehenehe ta outou e faatupu i te mau semeio no te Fatu i roto i te misioni. Ia ore te Varua, e ore roa outou e manuïa noa’tu ta outou tareni e to outou aravihi.

« E farii outou i te haapiiraa maitai roa i roto i na mahana e toru i muri nei. E operehia te mau buka arata‘i, e tuatapapahia te mau hopoi‘a e te mau arata‘iraa, e hi‘opo‘ahia te mau ture, e e riro teie mau mea atoa ei tautururaa rahi no outou. Tera râ, te tauturu rahi a‘e ta outou e farii ei peresideni misioni, e ere ïa no roto mai i te mau buka arata‘i e aore râ, i te mau buka haapiiraa. Ta outou tauturu rahi a‘e, no roto mai ïa i te Fatu Iho mai te mea e, e taparu outou e ani hua outou Ia’na na roto i te pure haehaa. Mai te mea e, e tuturi tamau noa outou, ma te ani Ia’na i te tauturu no te ra‘i no te faatere i ta outou misioni, e ite outou i te Varua, e farii outou i ta outou pahonoraa mai ni‘a mai, e ruperupe ta outou misioni i te pae varua no to outou ti‘aturi Ia’na ».4

Ua horo‘a te peresideni Benson i teie a‘oraa i te mau melo paatoa o te Ekalesia, e tae noa’tu i te mau tamarii rii.5 Ua parau oia e : « I roto i teie ohipa, te Varua te mea faufaa—noa’tu te vahi ta tatou e tavini. Ua ite au e, titauhia ia’u ia ti‘aturi i te Varua. E titau tatou ia noaa taua Varua ra ia tatou, e ia riro ei mau melo haapa‘o maitai no te Ekalesia, ei mau tamarii e ei mau metua itoito, ei mau taea‘e hahaere utuafare maitai, ei mau orometua haapii faatupu i te mana‘o hau, ei mau ti‘a faatere faaûru no te tĭtĭ e no te paroisa.6

Noa’tu te haapiiraa itoito a te peresideni Benson i teie parau mau i mua i te taata ati a‘e te ao nei, ta’na tautooraa matamua no te haapa‘o i te reira, tei te vahi mo‘emo‘e ïa e te hau. Ua haamata te reira i te fare, ma te apiti atu i ta’na vahine o Flora. I te hoê taime ua haere mai o Julia Dalley te afa-tuahine o Flora, e farerei i te utuafare Benson, e i muri a‘e, ua papa‘i oia i te hoê rata ia Flora, ma te faaʻite i te tahi mau mana‘o no ni‘a i te utuafare Benson. « Eaha’tu te hoê mea i ni‘a i te fenua nei e nehenehe e riro ei mea faahiahia a‘e ? » te na reira ra oia. « Ua faahiahia vau i te ha‘iha‘i o te huru o to outou oraraa, te vahi faahiahia roa’tu râ, ua maere au i te mea e, te vai ra te Varua o te Fatu i roto i to outou fare ».7

Hōho’a
A Fijian woman sitting in a chair. She has her arms folded and head bowed in prayer.

« Nahea e noaa ai ia tatou te Varua ? ‘Na roto i te pure faaroo’, te na reira ra te Fatu ».

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,

1

A rohi puai tatou no te farii i te auhoaraa tamau o te Varua Maitai i te mau mahana atoa o to tatou oraraa.

Te hoê rave‘a papû no te faaʻiteraa e, tei ni‘a anei tatou i te e‘a afaro e te piriha‘o maori râ, e farii tatou i te Varua o te Fatu i roto i to tatou oraraa.

Mai te mea e roaa te Varua Maitai ia tatou, e horo‘a mai te reira i te tahi mau hotu.

Ua parau te aposetolo Paulo e « Areʻa ta te Varua e faatupu ra, o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoroma‘i, te mărû, te maitai, te faaroo, te mamahu, [e] te hitahita ore ». (Galatia 5:22–23).

Te ohipa faufaa roa a‘e i roto i to tatou oraraa, o te Varua ïa. Ua ite tamau noa vau i te reira. Ia vai matara noa to tatou aau i te mau muhumuhu a te Varua Maitai i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa … E tae pinepine mai teie mau faaûruraa i te taime aita tatou i roto i te umeumeraa no te mau farereiraa, e i te taime aita tatou i roto i te mau haape‘ape‘araa o te oraraa i tera mahana e tera mahana.8

I te pae varua—te faatuearaa i ni‘a i te Varua o te Fatu—o ta tatou titauraa rahi roa a‘e ïa. A rohi puai tatou no te farii i te auhoaraa tamau o te Varua Maitai i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. Mai te mea e, e farii tatou i te Varua, e tavini ïa tatou ma te here, e here ïa tatou i te Fatu, e e here ïa tatou i te feia ta tatou e apiti atu i roto i te taviniraa, e i te feia ta tatou e tavini.

E rave rahi matahiti i muri a‘e i te pohe maratiri o Iosepha Semita, ua fâ mai oia i te peresideni Brigham Young. A faaroo mai i ta’na parau poro‘i :

« A parau i te taata ia faahaehaa e ia haapa‘o maitai, e a tape‘a maite i te varua o te Fatu e na’na e arata‘i ia ratou ma te ti‘a. A ara e, eiaha e fariu ê atu i te reo ha‘iha‘i ; e haapii oia ia outou i te mea e rave e i te vahi e haere ; e faatupu mai oia i te mau hotu no te basileia. A parau atu i te mau taea‘e ia vai matara noa to ratou aau i te parau mau, e ia haere ana‘e mai te Varua Maitai ia ratou ra, ua ineine ïa to ratou mau aau no te farii i te reira.… 

E ohipa pae varua teie ohipa o te tau hopea nei. E titauhia te varua no te haroʻaroʻa i te reira, no te here i te reira, e no te ite hohonu i te reira. E no reira, a imi i te Varua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave. A tape‘a tamau maite i te reira i roto ia outou. Tera ta tatou titauraa.9

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao ino mau. Te faaatihia nei tatou i te reo afaʻifaʻi parau e, te ino ra e maitai ïa, e te maitai ra e ino ïa. Ua ahune te mau haapiiraa hape e haape‘ape‘a nei ia tatou. Fatata pauroa te mau mea, te mea viivii ore anei, te mea maitai, te mea mâ, te mea faateitei e te mea faaitoito hoʻi, te faati‘ahia ra i te hoê faito mai tei ore i itehia na mua a‘e.

Hoê tumu no to tatou vairaa i ni‘a i teie fenua maori râ, no te haroʻaroʻaraa ïa i te parau mau e te hape. No roto mai teie haroʻaroʻaraa i te Varua Maitai, e ere na roto noa i to tatou maramarama.

Mai te mea e, e imi tatou i te parau mau ma te tuutuu ore e ma te aau parau-ti‘a, ei reira teie parau fafau nehenehe roa e tupu ai : « E horo‘a’tu te Atua ia outou i te ite na roto i to’na Varua Mo‘a, oia ïa, na roto i te horo‘a-parau-ore-hia na te Varua Maitai ». (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:26).10

2

Mai te mea e, e aau haehaa e te mărû to tatou, e faaûru mai te Fatu ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o.

A pure i te Metua i te Ao ra no te haamaitai mai ia tatou i To’na Varua i te mau taime atoa. Pinepine tatou i te parau i te Varua te Varua Maitai … E tauturu te Varua Maitai ia tatou ia ma‘iti i te maitai. E paruru te Varua Maitai ia outou i te ino. E muhumuhu mai Oia ia outou na roto i te hoê reo iti ha‘iha‘i ia rave i te maitai. Ia rave ana‘e outou i te maitai, e tae mai te mana‘o maitai i roto ia outou, o te Varua Maitai ïa tera e paraparau ra ia outou. E hoa faahiahia mau te Varua Maitai. Tei reira Oia i te mau taime atoano te tauturu ia outou.11

A feruri maite i te mau mea aita outou e maramarama ra. Mai ta te Fatu i faaue ia Olive Kaudere ra : « Ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e ti‘a ai ; ei reira oe e ani mai ai ia’u e ua ti‘a anei, e mai te mea ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma ; no te reira oe e mana‘o ai e ua ti‘a ihoa ». (PH&PF 9:8, ua apitihia’tu papa‘i faaopa).

Ua haru a‘enei to outou mata i ni‘a i taua pereota hopea ra ? « No te reira oe e mana‘o ai e ua ti‘a ihoa ».

Pinepine roa tatou i te faaroo i te mau parau a te Fatu na roto i te hoê mana‘o. Mai te mea e, e aau haehaa e te mărû to tatou, e faaûru mai te Fatu ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o. No reira te mau faaûruraa a te varua e faatupu ai i te tahi taime i te oaoa rahi i roto ia tatou, i te tahi taime, e tahe roa te roimata. E rave rahi taime ua hau roa to’u mau mana‘o pihaa e ua mărû roa to’u mau mana‘o i te haaputapûraa mai te Varua.

E tamărû roa te Varua Maitai i to tatou mau mana‘o. E rahi atu to tatou aroha e te here i te tahi e te tahi. E rahi atu te hau i roto i to tatou mau autaatiraa. E rahi atu to tatou faito ia here i te tahi e te tahi. E hinaaro te taata ia tapiri mai i piha‘i iho ia tatou no te mea te itehia ra te faaûruraa a te Varua i roto i to tatou huru. E rahi atu te huru Atua i roto i to tatou huru taata. E no reira, e rahi atu to tatou aau farii i te faaûruraa a te Varua Maitai e na roto i te reira, e ti‘a ia tatou ia haroʻaroʻa maramarama atu â i te mau mea o te varua.12

3

E noaa ia tatou te Varua na roto i te pure aau tae e te haapaeraa maa.

Nahea e noaa ai ia tatou te Varua ? « Na roto i te pure faaroo », te na reira ra te Fatu [PH&PF 42:14]. No reira, e pure tatou ma te aau tae e te mana‘o papû. E pure tatou no te faarahi i te faaroo e e pure tatou ia apee mai te Varua i ta tatou haapiiraa. E ti‘a roa ia ani tatou i te Fatu ia faaore mai i te hapa.

E ti‘a i ta tatou mau pure ia pûpûhia mai te au i te varua e te hinaaro mau i itehia i roto i te mau pure a Enosa i roto i te Buka a Moromona. Ua ite te rahiraa o te taata i taua aamu faaûru nei, no reira, eita vau e faatiʻa faahou atu i te reira. Ua hinaaro noa râ vau e faafariu i to outou mana‘o i ni‘a i teie mau parau. Ua faaʻite papû Enosa e : « E faaʻite atu vau ia outou i te tôraa ta’u i tô, hou i roaa’i ia’u te matararaa i ta’u ra mau hara ». Ua haamaramarama mai oia i taua tôraa ra e te Atua. A hi‘o maitai na i te puai o te mana‘o i roto i ta’na taparuraa :

« Ua hiaai ihora ta’u aau ».

« Topa turi ihora vau i mua i te aro o Tei Hamani ia’u ra ».

« Ua piihua’tura vau ia’na ma te pure u‘ana, i te aniraa’tu i te maitai no ta’u ihora varua. »

« E te pii noa’tura vau ia’na e hope a‘era te ao ».

I muri iho ua faaʻite papû o Enosa, « Ua tae maira te hoê reo ia’u ra, i te na ôraa mai e, e Enosa, ua faaorehia ta oe mau hara, e e haamaitaihia oe … Ua horoi-ê-hia ta’u ra mau hara ». Ia ani atu oia i te Fatu e, e mea nahea te reira i te raveraahia, pahono mai nei te Fatu ia’na e : « No to faaroo i te Mesia… ua ora oe i to faaroo. » (Enosa 1:2, 4–8 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Ua faaorahia Enosa i te mauiui pae varua. Na roto i ta’na mau taparuraa puai i te Atua, ua farii oia i te mea ta te taata haapa‘o maitai i roto i te mau tau tuuraa atoa e nehenehe e farii, o ta ratou hoʻi e farii mau nei, e o te ti‘a roa’toa ia ratou ia farii, mai te mea ua hinaaro ratou ia hi‘o i te Atua e ia faaîhia ratou i To’na ra Varua.13

Mai te mea e, ua hinaaro outou ia farii i te varua o to outou toro‘a e o to outou piiraa… a tamata ia haapae i te maa no te hoê pu‘e tau. Aita vau e parau nei e, e haapae noa hoê tamaaraa, e tata‘i piti atu ai i te amu i te tamaaraa i muri iho. Te parau nei au e, e haapae mau i te maa, e e pure i roto i taua area taime ra. Na te reira e horo‘a mai i te varua mau no to outou toro‘a e to outou piiraa, e ia faati‘a hoʻi i te Varua ia ohipa na roto ia outou, hau atu i te hoê noa’tu mea ta’u i ite.14

4

Te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, ma te feruri maite i ni‘a i te tahi mau tuhaa o te mau papa‘iraa, na te reira e ani manihini i te Varua.

A tuatapapa itoito outou iho i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. Na te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa e ani manihini i te Varua.15

A rave i te taime no te feruri hohonu. Na te feruri-hohonu-raa i ni‘a i te hoê tuhaa o te papa‘iraa mo‘a—Iakobo 1:5—i arata‘i i te hoê tamaiti apî i roto i te hoê uru raau no te paraparau i to’na Metua i te Ao ra. Na te reira i iriti i te mau ra‘i i roto i teie tau tuuraa.

Na te feruri-hohonu-raa i ni‘a i te hoê tuhaa o te papa‘iraa mo‘a i roto i te buka a Ioane i roto i te Faufaa Apî, i horo‘a mai i te heheuraa rahi no ni‘a i na hanahana e toru [a hi‘o Ioane 5:29 ; PH&PF 76].

Na te feruri-hohonu-raa i ni‘a i te tahi atu tuhaa o te papa‘iraa mo‘a i roto i te episetole a Petero i iriti i te mau ra‘i i te peresideni Joseph F. Smith, e ua ite a‘era oia i te ao varua. Ua riro te heheuraa tei parauhia, te Orama no te faaoraraa o te feia pohe, ei tuhaa i teie nei no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau [a hi‘o 1 Petero 3:18–20 ; 4:6 ; PH&PF 138].

A feruri maite i te auraa o te hopoi‘a ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou. Ua a‘o mai te Fatu e, « Ia vai noa hoʻi te hanahanaraa e te hanohanoraa o te mure ore i ni‘a i to outou na mau feruriraa ». (PH&PF 43:34). Eita outou e nehenehe e na reira mai te mea e, te taupupu ra to outou feruriraa i te mau mea o te ao nei.

A taiʻo e a tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a I roto i te utuafare e tuatapapahia ai te mau papa‘iraa mo‘a na roto i te arata‘iraa e te hi‘oraa o te metua tane e te metua vahine. Titauhia ia haroʻaroʻa i te mau papa‘iraa mo‘a na roto i te mana o te Varua Maitai, inaha, ua horo‘a mai te Fatu i teie fafauraa i To’na mau taata haapa‘o maitai e te faaroo : « Ia noaa hoʻi ia outou te ite i te mau parau aro e te mau mea hau hoʻi ». (PH&PF 42:61).

Na teie faahitiraa parau a te peresideni Spencer W. Kimball e faaʻite mai e, nahea tatou i te faatupu i te varua hau atu i roto i to tatou oraraa :

« Ua ite au e, mai te mea e, e tau‘a ore rii au i roto i to‘u mau auraa e te Atua, e ia feruri ana‘e au e, aita te Atua e faaroo maira ia‘u, e aita e paraparau mai ia‘u, mai te huru e, tei te atea ê roa vau, mea atea roa. Mai te mea e, e utuhi au ia‘u i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e iti mai te atearaa, e e ho‘i faahou mai te varua. Ua ite au e, ua rahi faahou atu â to‘u here i te mau taata tei titauhia ia‘u ia here ma to‘u aau ato‘a, to‘u mana‘o ato‘a, e to‘u puai ato‘a, e na roto i te hereraa ia ratou, ua ite au e, e ohie a‘e ia haapa‘o i ta ratou a‘oraa »… 

E a‘oraa rahi teie o ta’u i ite na roto ia’u iho e, e parau mau te reira.

Rahi noa’tu to outou mâtauraa i te mau papa‘iraa mo‘a, fatata noa’toa’tu outou i te mana‘o e i te hinaaro o te Fatu e fatata noa’toa’tu to outou autaatiraa, te tane e te vahine e te mau tamarii. E ite outou e, na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e vai noa te mau parau mau o te mure ore i roto i to outou feruriraa.16

Hōho’a
A Brazilian woman reading the scriptures. She is sitting on a bus.

« Na te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa e ani manihini i te Varua ».

Eita te enemi e hinaaro ia tupu te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i roto i to outou mau utuafare, e no reira, e faatupu oia i te mau fifi, mai te mea e nehenehe ta’na. E rave tamau noa râ tatou.17

Eita tatou e ite i te Atua e ia Iesu ma te ore e tuatapapa no ni‘a ia raua e ma te ore e haapa‘o i to raua hinaaro. Na teie faanahoraa e arata‘i ia tatou ia farii i te tahi atu mau ite e heheuhia mai, e mai te mea e, e haapa‘o tatou i te reira, e arata‘i ïa te reira ia tatou i te tahi atu mau parau mau. Mai te mea e, e pee tatou i teie raveraa, e farii ïa tatou i te tahi atu maramarama e te oaoa, e i te pae hopea, e arata‘i atu te reira ia tatou i mua i te aro o te Atua, i reira hoʻi tatou e farii ai i te îraa i piha‘i iho Ia’na.18

5

E parahi mai te Varua Maitai i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e faatura, e auraro e e haapa‘o tatou i te mau ture a te Atua.

Ua haapiihia mai tatou e, eita te Varua e parahi i roto i te sekene viivii [hi‘o Helamana 4:24]. No reira, hoê o ta tatou ohipa matamua roa a‘e, o te haapapûraa ïa e, ua afaro maitai to tatou iho oraraa.19

Te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a i te haapa‘o. Te haapii nei outou i teie nei ia haapa‘o i te mau faaueraa atoa a te Fatu. Mai te mea e, e na reira outou, e farii outou i to’na Varua i roto ia outou. E mana‘o maitai outou ia outou iho. Eita outou e nehenehe e rave i te hape e ia farii i te mana‘o maitai. Aita roa ïa !20

Te parau fafau i te tahuti nei no te haapa‘oraa [i te Ture no te Parau Paari] maori râ : « e maitai te roaa i to ratou pito e e puohia to ratou mau ivi ;… e horo hoʻi [ratou] e e ore roa e rohirohi, e e haere e e ore roa e fiu ». (PH&PF 89:18, 20).

Tera râ, ua feruri tamau noa vau e, te haamaitairaa rahi a‘e no te haapa‘oraa i te Parau Paari e i te taatoaraa o te tahi atu mau faaueraa, o te haamaitairaa pae varua ïa.

A faaroo mai i teie parau fafau pae varua : « E te feia mo‘a atoa o te haamana‘o i te haapa‘o e i te rave i teie mau parau nei, ma te taahiraa i roto i te haapa‘o maitai i te mau faaueraa… e itea hoʻi ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra ». (PH&PF 89:18, 19 ; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa).

Ua feruri te tahi pae e, no te haapa‘oraa noa i te Parau Paari teie parau fafau. Tera râ, e ite outou e, titauhia ia tatou ia taahi ma te haapa‘o maitai i te mau faaueraa atoa. Ei reira tatou e farii ai i te mau parau fafau pae varua e te taa ê. Te auraa ra, titauhia ia tatou ia haapa‘o i te ture o te tuhaa ahuru, ia haamo‘a i te Mahana Sabati, ia faaea mâ noa e te viivii ore i te pae morare e ia haapa‘o i te tahi atu mau faaueraa taatoa.

Mai te mea e, e rave tatou i teie mau mea atoa, teie te fafauraa : « e itea hoʻi ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra ». (PH&PF 89:19).

O vai te metua tane e te metua vahine eita e hinaaro i te faaûruraa a te Fatu no te faaamu i ta raua mau tamarii ? Te faaʻite papû nei au e, e nehenehe atoa outou e farii i teie mau haamaitairaa. E mea papû maitai e, eita te mau metua e hinaaro, na roto i te haapa‘o ore, e opani i ta ratou mau tamarii ia farii i te mau haamaitairaa a te Fatu. E ti‘a i te mau metua tane e te mau metua vahine atoa i Iseraela ia imi i te rave‘a ia farii ratou i teie parau fafau.

Te oraraa i te mau faaueraa a te Atua, o te hoê ïa titauraa no te ti‘amâraa, no te tomoraa i roto i te Fare o te Fatu. I reira te paari e « te mau tao‘a rahi no te ite » e horo‘ahia ai tei au no to tatou oaoa i roto i teie oraraa e te popou e a muri noa’tu… 

Aita vau e ti‘aturi e, e nehenehe te hoê melo o te Ekalesia e farii i te hoê iteraa papû ora, e te puai no ni‘a i te evanelia ma te ore oia e haapa‘o i te mau faaueraa. Te hoê iteraa papû, o te fariiraa ïa i te faaûruraa ia ite e, e parau mau te ohipa, e ere te hoê mea ta tatou e farii hoê noa iho taime. E parahi mai te Varua Maitai i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e faatura, e auraro e e haapa‘o tatou i te mau ture a te Atua. E na taua Varua nei e horo‘a i te faaûruraa i te taata. Te faaʻite papû nei au ma te haehaa i te parau mau o teie parau fafau.21

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua parau te peresideni Benson e, pinepine te mau faaûruraa a te Varua Maitai i te tae mai « i te taime aita tatou i roto i te umeumeraa no te mau farereiraa, e i te taime aita tatou i roto i te mau haape‘ape‘araa o te oraraa i tera mahana e tera mahana » (tuhaa 1). Nahea e ti‘a ai ia tatou ia vai-ite-noa i te Varua noa’tu e, tei roto tatou i te mau umeumeraa ?

  • Ua haapii mai te peresideni Benson e, « Mai te mea e, e aau haehaa e te mărû to tatou, e faaûru mai te Fatu ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o » (tuhaa 2). Eaha ta outou i apo mai no ni‘a i te iteraa i te reira mau huru faaûruraa ?

  • I roto i te tuhaa 3, te faaitoito mai nei te peresideni Benson ia tatou ia pee i te hi‘oraa a Enosa, mai tei papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona. Eaha te tahi mau haapiiraa no ni‘a i te imiraa i te Varua o ta tatou e nehenehe e apo mai na roto mai ia Enosa ?

  • No outou, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te « feruri-hohonu-raa i ni‘a i te hoê tuhaa o te papa‘iraa mo‘a » ? (A hi‘o i te tuhaa 4). I to outou mana‘o, no te aha te tuatapapa-itoito-raa i te mau papa‘iraa, i te mau mahana atoa, e tauturu ai ia tatou ia vai matara noa i te mau faaûruraa a te Varua ?

  • Ua parau te peresideni Benson e, « E parahi mai te Varua Maitai i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e faatura, e auraro e e haapa‘o tatou i te mau ture a te Atua » (tuhaa 5). I to outou mana‘o, no te aha to tatou ti‘araa ia farii i te faaûruraa tei te huru ïa o ta tatou mau tautooraa ia haapa‘o i te mau faaueraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

1 Nephi 10:17–19 ; 2 Nephi 4:15–16 ; Mosia 2:36–37 ; PH&PF 8:2–3 ; 45:56–57 ; 76:5–10 ; 121:45–46

Tauturu haapiiraa

« A [tuatapapa] ai oe, a ‘apo i te mau mana‘o o te o mai i roto i to oe feruriraa e i to oe iteraa o te tae mai i roto i to oe aau » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 20). A feruri ia papa‘i i te mau mana‘o e tupu mai i roto ia outou, noa’tu e, aita te reira e tuʻati ra i te mau parau ta outou e tai‘o ra. E riro e, o te reira mau ïa te mau mea ta te Fatu e hinaaro ra e heheu mai ia outou.

Te mau nota

  1. Faahitihia e Thomas S. Monson, « A Provident Plan—A Precious Promise », Ensign, Me 1986, 63.

  2. « Seek the Spirit of the Lord », Ensign, Eperera 1988, 5

  3. Robert D. Hales, « Personal Revelation : The Teachings and Examples of the Prophets », Ensign, Novema 2007, 87–88.

  4. « My Challenges to Mission Presidents », haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî, 25 no tiunu 1986.

  5. A hi‘o « To the Children of the Church », Ensign, Me 1989, 82.

  6. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me 1986, 77.

  7. Julia Dalley, i roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1988), 128.

  8. « Seek the Spirit of the Lord », 2.

  9. « Seek the Spirit of the Lord », 5 ; ua itehia mai te faahitiraa parau a Brigham Young i roto i te Manuscript History of Brigham Young, 23 no fepuare 1947, buka 2., nene‘iraa Elden Jay Watson (1968, 1971), 2:529.

  10. Come unto Christ (1983), 22.

  11. « To the Children of the Church », 82.

  12. « Seek the Spirit of the Lord », 4.

  13. Come unto Christ, 92–93.

  14. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 331–32.

  15. « My Challenges to Mission Presidents », haapiipiiraa na te mau peresideni misioni apî, 25 no tiunu 1986 ; iritihia te reta faaopa i roto i te buka.

  16. « Seek the Spirit of the Lord », 2, 4 ; e itehia te faahitiraa parau a Spencer W. Kimball i roto i te Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball (2006), 80.

  17. « A Sacred Responsibility », 78.

  18. « In His Steps », Ensign, Setepa 1988, 5.

  19. Come unto Christ, 92.

  20. « Preparing Yourselves for Missionary Service », Ensign, Me 1985, 36.

  21. « A Principle with a Promise », Ensign, Me 1983, 54.