Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Te mau haamaitairaa faito ore o te fare o te Fatu


Pene 13

Te mau haamaitairaa faito ore o te fare o te Fatu

« I roto i te mau hiero e noaa ai ia tatou te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Atua no te ora mure ore. Ua riro mau te mau hiero ei uputa no te ra‘i ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

« Te mauruuru nei au i te Fatu i te mea e, te vai noa nei to’u mau haamana‘oraa no te hiero—e tae roa’tu i to’u tamariiriiraa », « Te haamana‘o maitai roa nei au, i to’u tamariiriiraa, a haere mai ai au na roto mai i te faaapu, e fatata mai ai i te fare faaapu tahito i Whitney, Idaho. Ua faaroo vau i to’u metua vahine i te himeneraa ‘Ai-je fais du bien dans ce monde aujourd’hui [Ua rave anei au i te maitai i teie mahana] ?’ (Hymns, no. 58).

« E nehenehe noa â ta’u e ite ia’na i roto i to’u mata varua i te tipaparaa i ni‘a i te iri auri ahu e te mau ve‘a i ni‘a i te tahua, a auri noa ai i te mau taamu roroa o te ahu uouo, e te topata hou i ni‘a i to’na rae. I to’u aniraa’tu ia’na e, eaha ta’na e rave ra, na ô mai nei oia e, ‘E ahu hiero teie, e ta’u tamaiti. E haere au e to oe papa i te hiero.… ’

« I muri iho, ua vaiiho atura oia i te auri ahu tahito i ni‘a i te vairaa, huti mai nei i te hoê parahiraa i piha‘i iho i to’u, e ua paraparau maira ia’u i te parau no te ohipa hiero—te faufaa ia ti‘a ia haere i te hiero e ia amui atu i roto i te mau oro‘a mo‘a e ravehia i reira. Ua faaʻite atoa mai oia i to’na ti‘aturi rahi e, ia tae i te hoê mahana e ti‘a atoa i ta’na mau tamarii, mau mootua e mau hina ia fana‘o atoa i teie mau haamaitairaa faito ore.

« Ua riro teie mau haamana‘oraa nehenehe no ni‘a i te varua o te ohipa hiero ei haamaitairaa i roto i to matou fare faaapu … Ua ho‘i faahou mai teie mau haamana‘oraa i te taime a faaipoipo ai au i ta maua mau tamarii e te mau mootua tata‘itahi, te mau mootua e te mau hina a to’u metua vahine, i raro a‘e i te faaûruraa a te Varua i roto i te fare o te Fatu.

« Ua riro teie mau haamana‘oraa ei mau haamana‘oraa faufaa rahi no’u ».1

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson,

1

E tapa‘o te mau hiero no te mau mea atoa ta tatou e poihere nei.

O te hiero te vahi fatata roa’tu i te ra‘i i ni‘a i te fenua tahuti nei.2

E riro [te] hiero ei maramarama no te mau taata atoa i roto i te reira vahi—e tapa‘o no te mau mea atoa ta tatou e poihere nei.3

Ua riro te hiero ei faahaamana‘oraa tamau e, ua hinaaro te Atua ia vai mure ore te utuafare.4

[Ua riro te hiero] ei tapa‘o ite-tamau-hia e, aita te Atua i vaiiho i te taata ia haere noa na roto i te pouri. E vahi no te heheuraa. Noa’tu e, te ora nei tatou i roto i te hoê ao hi‘a—hoê ao ino—ua faataahia e ua haamo‘ahia te tahi mau vahi mo‘a ia ti‘a hoʻi i te mau tane e te mau vahine ti‘amâ ia haapii i te faanahonahoraa o te ra‘i e ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua.5

[Ua riro te hiero ei] faaʻiteraa e, e nehenehe te puai o te Atua e tape‘a i te mau puai o te diabolo i rotopu ia tatou. E rave rahi metua, i roto e i rapae au i te Ekalesia, te mana‘ona‘o nei i te parau no te parururaa i mua i te maniiraa o te ino te nehenehe e horomii i te mau parau tumu keresetiano. Ua tuʻati maitai to’u mana‘o i te hoê faahitiraa parau a te peresideni Harold B. Lee i te anotau no te Tama‘i Rahi II o te Ao nei. Te na ô ra oia e : « Te paraparau nei tatou i te parau no te parururaa i teie mahana, areʻa, aita tatou e manuïa ra ia maramarama e… ua faati‘a tatou i te hiero i reira hoʻi e itehia ai ia tatou taua mau tapa‘o nei e faatupu mai i te puai e faaora mai i teie nunaa i te haamouraa ».6

I roto i te hoê aru‘i faaoaoaraa i roto i te hotera Hilton no Beverly Hills i Los Angeles, [California,] ua faaue mai te peresideni o te mau Hau Amui no Marite [i roto i to’u ti‘araa faaterehau no te ohipa faaapu] ia farii i te peresideni no te hoê o to tatou mau repupirita apî, te peresideni no e va’u ahuru ma va’u mirioni taata e parahirahi nei i ni‘a i na 3 000 motu, tauatini maire i te roa, hoê nunaa tei ti‘a mai, te tahi noa tau matahiti te maoro. A parahi ai matou i roto i taua tamaaraa ra i tera pô, tei paepaehia te pae rahi na te taiete hamaniraa hoho‘a teata, e e rave rahi mau feia haʻuti teata tuiroo tei tae atoa mai, ua ti‘a ia’u ia hi‘o i rapae na roto i te hoê hi‘o haamaramarama nehenehe roa. I raro i te purumu rahi, i te vahi pateitei, ua ti‘a ia’u ia ite i te maramarama mărû o te mori ati a‘e i ta tatou hiero hanahana no Los Angeles, e ua oaoa vau ia faaʻite atu i te reira i ta’u mau manihini e to’u mau hoa i ni‘a i ta matou amuraa maa e i te tahi atu mau amuraa maa. Ua feruri au, a parahi ai matou i reira, « E rave rahi o te mau mea e tupu nei i teie pô, e hu‘a miti noa ïa te reira no te oraraa. Te mau mea râ e vai maoro noa, te mau mea e vai mau nei, te mau mea faufaa, o te mau mea ïa e faaʻitehia ra i roto i te hiero o te Atua ».7

Hōho’a
Daytime shot from across the front lawn of the Los Angeles California Temple.

Hiero no Los Angeles California

A faariro na i [te hiero] ei faahaamana‘oraa tamau e, e mea mure ore te oraraa, e te mau fafauraa ta tatou i rave i te tahuti nei, e nehenehe ïa e riro mai e mea mure ore.8

2

Titauhia ia tatou ia farii i te mau oro‘a hiero e te mau fafauraa, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia tomo i roto i te îraa o te autahu‘araa e ia faaineine no te ho‘i faahou â i mua i te aro o te Atua.

I to te Metua i te Ao ra tuuraa mai ia Adamu e o Eva i ni‘a i teie fenua, ua rave oia i te reira ma te opua e haapii ia raua e nahea ia ho‘i faahou i mua i To’na aro. Ua fafau mai to tatou Metua i te hoê Faaora no te faaora ia raua i to raua hi‘araa. Ua horo‘a’tu Oia ia raua i te faanahonahoraa o te faaoraraa e ua parau ia raua ia haapii i ta raua mau tamarii i te faaroo ia Iesu Mesia e i te tatarahapa. I muri a‘era, ua faaue te Atua ia Adamu e to’na huaai ia bapetizohia, ia farii i te Varua Maitai, e ia tomo i roto i te faanahoraa a te Tamaiti a te Atua.

Te tomoraa i roto i te faanahoraa a te Tamaiti a te Atua, ua aifaito ïa i te tomoraa i roto i te îraa o te Autahu‘araa a Melehizedeka i teie mahana, te fariihia nei i roto ana‘e i te fare o te Fatu.

Ua haapa‘o Adamu e o Eva i teie mau titauraa, no reira na ô maira te Atua ia raua, « E tei roto oe i te haapa‘oraa o to’na ra huru, aore to’na e mau mahana haamataraa, e aore hoʻi e mau matahiti hopea ra, mai a muri e a muri noa’tu ». (Mose 6:67).

E toru matahiti na mua a‘e i to Adamu poheraa, ua tupu te hoê ohipa rahi. Ua arata‘i oia i ta’na tamaiti o Seta, Ta’na mootua tamaiti o Enosa, e i te tahi atu mau tahu‘a rahi no roto i to’na huaai, e te tahi atu o to’na huaai parau-ti‘a, i roto i te hoê peho tei parauhia o Adamu-onidi-Ahamana. I reira i horo‘a’tu ai Adamu i ta’na haamaitairaa hopea i ni‘a i teie mau huaai parau-ti‘a.

I muri iho ua fâ mai te Fatu ia ratou [a hi‘o PH&PF 107:53–56]… 

E mea nahea to Adamu arata‘iraa mai i to’na huaai i mua i te aro o te Fatu ?

Te pahonoraa : Ua tomo Adamu e to’na huaai i roto i te faanahoraa o te autahu‘araa a te Atua. I teie mahana e parau tatou e, ua haere ratou i roto i te fare o te Fatu e ua farii i to ratou mau haamaitairaa.

Te faanahoraa o te autahu‘araa i faahitihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e parau-atoa-hia i te tahi taime te faanahoraa patereareha no te mea, mea na ni‘a mai i te metua tane haere mai i ni‘a i te tamaiti. Tera râ, ua tatara-atoa-hia teie faanahoraa i roto i te heheuraa no teie anotau mai te hoê faanahoraa faatereraa utuafare i reira hoʻi te hoê tane e te vahine e tomo ai i roto i te hoê fafauraa e te Atua—mai ta Adamu e o Eva i na reira—ia taatihia e a muri noa’tu, no te farii i te huaai, e no te haapa‘o i te hinaaro e i te ohipa a te Atua i roto i to ratou oraraa tahuti nei.

Mai te mea e haapa‘o na taata faaipoipo i ta raua mau fafauraa, e farii raua i te haamaitairaa o te tuhaa teitei a‘e o te basileia tiretiera. I teie mahana, hoê noa rave‘a no te tomo i roto i teie mau fafauraa maori râ, na roto i te haereraa i roto i te fare o te Fatu.

Ua haapa‘o Adamu i teie faanahoraa e ua arata‘i i to’na huaai i mua i te aro o te Atua… 

Hoê noa rave‘a no te tomo i roto i teie faanahoraa o te autahu‘araa maori râ, na roto i te haapa‘oraa tatou i te mau faaueraa atoa a te Atua e te titauraa i te mau haamaitairaa o te mau metua mai ia Aberahama i na reira ra [a hi‘o Aberahama 1:1–3] na roto i te haereraa i te fare o to tatou Metua. Aita e vahi ê atu e fariihia te reira !

… A haere i te hiero—te fare o to tatou Metua—no te farii i te mau haamaitairaa o to outou mau metua ia ti‘a hoʻi ia outou ia farii i te mau haamaitairaa teitei a‘e o te autahu‘araa. « No te mea ia ore hoʻi teie, e ore roa e ti‘a i te hoê taata ia ite i te mata o te Atua, oia o te Metua, e ora’i ». (PH&PF 84:22).

E fare nahonaho te fare o to tatou Metua. E haere tatou i To’na fare no te tomo i roto i te reira faanahoraa o te autahu‘araa, e na te reira hoʻi e horo‘a mai ia tatou i te mau mea atoa na te Metua ra, mai te mea e, e mea haapa‘o maitai tatou.9

3

Na roto i te mau oro‘a hiero e te mau fafauraa, e nehenehe ta tatou e farii i te parururaa e i te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Atua no te ora mure ore.

E mea mure ore te mau haamaitairaa o te fare o te Fatu. E faufaa rahi roa to te reira mau haamaitairaa no tatou no te mea, i roto i te mau hiero e noaa ai ia tatou te mau haamaitairaa rahi a‘e a te Atua no te ora mure ore. Ua riro mau te mau hiero ei mau uputa no te ra‘i.10

Te hinaaro o te Fatu maori râ, ia farii te mau tane e te mau vahine paari atoa i roto i te Ekalesia i te mau oro‘a o te hiero. To’na auraa maori râ, e titauhia ia ratou ia rave i to ratou oro‘a hiero e ia taatihia te mau taata faaipoipo e a muri noa’tu. Na teie mau oro‘a e horo‘a mai i te parururaa e te haamaitairaa no to ratou faaipoiporaa. E haamaitai-atoa-hia ta ratou mau tamarii no te fanauraahia mai i roto i te fafauraa. No to ratou fanauraahia i roto i te fafauraa, e farii ïa te reira mau tamarii i te haamaitairaa o te ti‘araa matahiapo, e na te reira e haapapû i to ratou ti‘araa fetii mure ore, noa’tu te ohipa e tupu i ni‘a i te mau metua, mai te mea e vai ti‘amâ noa te mau tamarii no taua mau haamaitairaa ra.11

I to outou hi‘oraa, e ere anei e mea faahiahia i te mea e, i teie mahana ua purara haere te Feia Mo‘a na te ao atoa nei, e, i roto i teie purararaa, te hamanihia nei te mau hiero no ratou ? Na roto i te mau oro‘a ta ratou e farii i roto i te mau vahi mo‘a, e ahuhia ratou i te mauhaa o te parau-ti‘a e e ahuhia i te mana o te Atua ma te puai rahi.12

Te vai ra te hoê puai i taatihia i ni‘a i te mau oro‘a o te ra‘i—oia te puai o te haamoriraa i te Atua—o te nehenehe e o te riro i te pato‘i i te puai o te enemi mai te mea e, e mea ti‘amâ tatou no te farii i taua mau haamaitairaa ra. E paruruhia to [tatou] oire, e paruruhia to tatou mau utuafare, e tiaʻihia ta tatou mau tamarii mai te mea e, e haapa‘o tatou i te evanelia, e haere tatou i te hiero, e e ora tatou i piha‘i iho i te Fatu … E haamaitai te Atua ia tatou, te Feia Mo‘a, ia ora ei mea ti‘amâ i te mau fafauraa e te mau oro‘a e ravehia i roto i teie vahi mo‘a.13

Ua horo‘a mai te hoê Metua i te Ao ra paari i te oro‘a hiero no te tauturu ia tatou ia riro mai te Mesia te huru.14

Eita e ti‘a ia tatou ia parahi i piha‘i iho i te mau tino tiretiera maori râ, e mea viivii ore e e mea mo‘a tatou. I roto ana‘e i teie mau vahi mo‘a e ravehia ai te mau ture e te mau oro‘a o te arata‘i mai i te tane e te vahine i rapae i te ao nei e ia haamo‘ahia. Ua horo‘ahia mai te reira na roto i te heheuraa e e haroʻaroʻahia te reira na roto i te heheuraa. O te reira te tumu i parau ai te hoê o te mau taea‘e no ni’a i te hiero e, te « haapiiraa tuatoru a te Fatu ».15

Aore roa hoê melo o te Ekalesia e nehenehe e maitai roa e aita teie mau oro‘a no te hiero. E ohipa na tatou ia tauturu i te feia aita i noaa ia ratou teie mau haamaitairaa, ia farii ratou i te reira.16

4

E haamaitairaa na tatou te iritiraa i te mau uputa o te faaoraraa i to tatou mau tupuna.

Ua hamanihia e ua haamo‘ahia te mau hiero ia ti‘a hoʻi i te mau metua, na roto i te autahu‘araa, ia taatihia i ta ratou mau tamarii e ia taatihia te mau tamarii i to ratou mau metua. E ravehia teie mau oro‘a taatiraa no te feia ora e te feia pohe. Mai te mea e, aita tatou e taatihia i to tatou mau tupuna e i to tatou huaai, ua faufaa ore ïa te opuaraa o teie fenua no tatou, oia hoʻi,te faateiteiraa o te taata.17

Eita e nava‘i no te hoê tane e te vahine ia taatihia i roto i te hiero no te haapapû i to raua faateiteiraa—mai te mea e mea haapa‘o maitai raua—titau-atoa-hia ia raua ia taamuhia e a muri noa’tu i ni‘a i to raua mau tupuna e ia hi‘o e, ua ravehia anei te ohipa no te reira mau tupuna. I parau mai hoʻi te aposetolo Paulo e, « e ore e noaa te maitai rahi roa ia ratou ra ia ore tatou nei—e ore atoa tatou e maitai roa ia ore to tatou feia i pohe ra » (PH&PF 128:15). No reira, e ti‘a i to tatou mau melo ia haroʻaroʻa e, e hopoi‘a na ratou tata‘itahi ia hi‘o e, ua taamuhia anei ratou i ni‘a i to ratou mau tupuna—e aore râ, mai tei faaʻitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, to tatou « mau metua ». Teie te auraa o te tuhaa 2, irava 2, i roto i te Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau a parau ai Moroni e, na Elia « e tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te mau fafauraa i fafauhia i te mau metua, e e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua ».18

Ia feruri ana‘e au i te tuatapaparaa tupuna, e ite au i te taata—te taata ta’u e here nei, o te tiaʻi nei i to tatou utuafare, to ratou huaai, ia tauturu ia ratou ia farii i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera.19

E haamaitairaa na tatou te iritiraa i te mau uputa o te faaoraraa i te mau varua tei tape‘ahia i roto i te pouri i roto i te ao varua, ia ti‘a ia ratou ia farii i te maramarama o te evanelia e ia haavâhia ratou mai ia tatou atoa nei. Oia mau, « te mau ohipa ta’u e rave nei »—te horo‘araa i te mau oro‘a faaora o te evanelia ia vetahi ê—« e rave atoa outou » [a hi‘o Ioane 14:12]. E hia rahiraa tauatini o to tatou mau metua e tiaʻi noa nei â i teie mau oro‘a taatiraa ?

Ua ti‘a roa ia ui e, « Ua rave anei au i te mau mea atoa e ti‘a ia’u ia rave i teie pae’tu o te paruru ? E riro anei au ei faaora no ratou—to’u iho mau tupuna ? »

Ia ore ratou, eita e ti‘a ia tatou ia maitai roa ! Te faateiteiraa, e ohipa utuafare ïa.20

E mea rairai roa te paruru. Te ora nei tatou i roto i te tau mure ore. Ua riro te mau mea atoa mai te hoê mahana i te Atua. Te feruri nei au e, no te Fatu, aita ïa e paruru. Hoê noa iho ïa faanahonahoraa rahi. Ua papû ia’u e, e oaoa to te ra‘i ia farerei ana‘e tatou [i roto i te hiero]. Te oaoa nei to tatou mau tupuna, e te ti‘aturi nei au e te pure nei au e, e rave tatou i teie mau rave‘a i horo‘ahia mai ia tatou i teie nei no te haere tamau noa i te hiero.21

Outou o tei rave i to outou tuatapaparaa, tei ite i te faufaa o te ohipa e ua farii i te oaoa rahi e roaa na roto i te taamu-amui-raa i te mau utuafare, e te iteraa i to outou faturaa ai‘a hanahana, e ti‘a ïa ia outou ia faaʻite i te reira oaoa ia vetahi ê. A tauturu ia ratou ia ite i te oaoa e te faaotiraa ta outou e ite nei i roto i te ohipa. Titauhia ia tatou ia haapii rahi atu i to tatou mau melo i teie ohipa. Ua ite outou paatoa e, e ohipa rahi te ti‘a ia ravehia, e e rave rahi, e rave rahi melo o te nehenehe e rave i te ohipa e o te oaoa i te raveraa i te ohipa ahiri te tahi pae o tatou—outou pauroa—e faaama i te tahi anapa iti uira i roto ia ratou na roto i to ratou oaoa, to ratou hi‘oraa, e te faaroo.22

5

E ti‘a i te mau tamarii e i te feia apî ia haapii no ni‘a i te mau haamaitairaa e tiaʻi nei ia ratou i roto i te hiero.

E vahi mo‘a te hiero, e e mea mo‘a te mau oro‘a i roto i te hiero. No to’na huru mo‘a, e otiʻatiʻa rii tatou i te tahi taime ia parau i te hoê mea no ni‘a i te hiero i ta tatou mau tamarii e te mau mootua.

No te reira tumu, e rave rahi taata o tei ore e faatupu i te hinaaro mau ia haere i te hiero, e aore râ, ia haere ana‘e ratou i reira, e haere ratou ma te ite iti no te faaineine ia ratou no te mau titauraa e te mau fafauraa ta ratou e rave.

Te ti‘aturi nei au e, mai te mea e, te vai ra te haroʻaroʻa e aore râ, te ite au, e riro te reira ei tautururaa rahi no te faaineine i to tatou mau feia apî no te hiero. Te ti‘aturi nei au e, na teie haroʻaroʻa e faatupu i roto ia ratou i te hinaaro ia imi i to ratou mau haamaitairaa autahu‘araa mai ia Aberahama i imi i to’na [a hi‘o Aberahama 1:1–4].23

Ia ui mai ta outou mau tamarii e, no te aha tatou e faaipoipo ai i roto i te hiero, e ti‘a ia outou ia haapii ia ratou e, te mau hiero ana‘e te vahi i ni‘a i te fenua nei i reira te tahi mau oro‘a e ravehia ai. E ti‘a atoa ia outou ia faaʻite i ta outou mau tamarii i to outou mau mana‘o i te taime a tuturi amui ai outou i mua i te fata mo‘a, e a rave ai outou i ni‘a ia outou iho i te mau fafauraa o tei faati‘a ia ratou ia taatihia i ni‘a ia outou e a muri noa’tu.24

Hōho’a
Young men and women walking away from the Oquirrh Mountain Utah Temple.

« E haamaitai te Atua ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua i te mau haamaitairaa rahi e tiaʻi maira ia ratou na roto i te haereraa i te hiero ».

E mea tano roa ia faatoro te mau metua vahine e te mau metua tane i ni‘a i te hiero e ia parau i ta ratou mau tamarii e, « tera te vahi i faaipoipohia ai maua no te tau a muri atu ». Ia na reira hoʻi outou, i reira te feruriraa o te faaipoiporaa hiero e niniihia ai i roto i te varua e te aau o ta outou mau tamarii i to ratou apîraa ra.25

E ti‘a ia tatou ia faaʻite i to tatou mau utuafare i to tatou here i to tatou mau tupuna e to tatou mauruuru i te mea e, ua ti‘a ia tatou ia tauturu ia ratou ia farii i te mau oro‘a faaoraraa, mai ta to’u na metua i na reira i ni‘a ia’u. Mai te mea e, e na reira tatou, e tupu i te rahi te mauruuru e te here i roto i to tatou mau utuafare.26

Te ti‘aturi nei au e, te vai ra te hinaaro e te aravihi i roto i te feia apî no te rave i te ohipa imiraa tuatapaparaa tupuna, hau atu râ, ua riro ratou ei mau rave‘a maitai no te horo‘a i te ora i te taatoaraa o teie faanahoraa.27

E haamaitai te Atua ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua i te mau haamaitairaa rahi e tiaʻi maira ia ratou na roto i te haereraa i te hiero.28

6

Ia rahi te haereraa i te hiero, e rahi atoa te heheuraa o te taata iho.

Ua faariro vau ei peu na’u, ia rave ana‘e au i te hoê faaipoiporaa, e parau vau i na taata faaipoipo apî ia ho‘i oi‘oi mai raua i te hiero e ia haere faahou i roto i te hiero ei tane e ei vahine faaipoipo. Eita e ti‘a ia raua ia maramarama hope roa i te auraa o te oro‘a mo‘a e aore râ, te mau taatiraa i roto hoê noa tere i roto i te hiero, tera râ, mai te mea e, e haere tamau noa raua i te hiero, ei reira te nehenehe, te auraa e te faufaa o te mau mea atoa e vai papû ai i roto ia raua. I muri a‘e ua farii au i te rata no roto mai i te tahi o teie mau taata faaipoipo apî ma te faaʻite mai i to ratou mauruuru no te mea ua haapapûhia i taua parau ra. A haere tamau noa ai ratou i te hiero, ua tupu i te rahi to ratou here te tahi e te tahi, e ua haapuaihia to ratou faaipoiporaa.29

I roto i to tatou mau tere i te hiero, e roaa ia tatou te iteraa i te auraa o te tere mure ore o te taata. E ite tatou i te mau tapa‘o nehenehe e te faahiahia o te mau ohipa faufaa roa a‘e—no mutaa iho ra, no teie mahana, e no a muri a‘e—te faahoho‘araa o te misioni a te taata i mua i te Atua. E faahaamana‘ohia ia tatou ta tatou mau hopoi‘a na roto i te raveraa i te mau fafauraa hanahana no ni‘a i te haapa‘o, te haamo‘araa, te tusia e te tavini-itoito-raa i to tatou Metua i te Ao ra.30

Te fafau atu nei au ia outou e, mai te mea e, e haere rahi outou i te hiero o to outou Atua, e farii outou i te mau heheuraa rahi atu no te haamaitai i to outou oraraa na roto i to outou haamaitairaa i te feia tei pohe.31

I roto i te hau o teie mau hiero nehenehe, i te tahi taime e itehia ia tatou te mau tatararaa no te tahi mau fifi rarahi o te oraraa. I raro a‘e i te faaûruraa a te Varua, i te tahi taime, e tae mai te iteraa mâ ia tatou, i reira. Ua riro te mau hiero ei vahi no te heheuraa o te taata iho. I te mau taime ia teimaha roa te fifi e aore râ, te ati i ni‘a ia’u, e haere au i te fare o te Fatu ma te pure i roto i to’u aau no te ani i te mau pahonoraa. Ua tae te reira mau pahonoraa ma te maramarama e te papû maitai.32

Te ho‘i pinepine ra anei tatou i te hiero no te farii i te mau haamaitairaa o te taata iho o te tae mai na roto i te haamori-tamau-raa ? Te pahonohia nei te mau pure, te tupu nei te mau heheuraa, te tupu nei te haapiiraa a te Varua i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu.33

E faariro tatou i te hiero ei fare mo‘a i te atea ê i to tatou fare mure ore.34

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua parau te peresideni Benson e, te hoê hiero, e tapa‘o ïa « no te mau mea atoa ta tatou e poihere nei », e ua faaʻite mai oia i te tahi mau parau mau ta te hiero e faahoho‘a nei (a hi‘o i te tuhaa 1). Eaha te mau hiero no outou ?

  • I roto i te tuhaa 2, nahea te mau haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa e au ai i te mau melo atoa o te utuafare ? Ia hi‘o faahou outou i teie tuhaa, a feruri maite i to outou haamaitairaa e ta outou hopoi‘a ia tauturu i te mau melo o te utuafare ia faaineine no te ho‘i faahou i mua i te aro o te Atua.

  • Ia tai‘o outou i te tuhaa 3, a feruri maite i te mau haapiiraa a te peresideni Benson no ni‘a i te mau haamaitairaa ta tatou e farii na roto i te mau oro‘a hiero. Mai te aha te huru to outou haamaitairaahia na roto i te mau oro‘a hiero ? Mai te mea e, aita â outou i farii atura i te mau oro‘a hiero, a feruri maite eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faaineine ia outou no te farii i te reira.

  • Ua parau te peresideni Benson e, « Ia feruri ana‘e au i te tuatapaparaa tupuna, e ite au i te taata—te taata ta’u e here nei » (tuhaa 4). Nahea teie parau i te arata‘i ia outou i roto i te raveraa i te aamu utuafare ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu rahi atu â o to tatou mau tupuna ia farii i te mau haamaitairaa o te evanelia ?

  • Eaha te tahi mau mea e nehenehe ta tatou e rave no te tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia faaineine no te mau oro‘a hiero e no te mau fafauraa ? Nahea e ti‘a ai i te feia apî ia horo‘a « i te ora i te taatoaraa o te faanahoraa » no te aamu utuafare ? (A hi‘o i te tuhaa 5).

  • Ua faaitoito mai te peresideni Benson ia tatou ia faariro « i te hiero ei fare mo‘a i te atea ê i to tatou fare mure ore » (tuhaa 6). Eaha te auraa o teie parau no outou ? A feruri i te mau haamaitairaa ta outou i farii a ho‘i faahou ai outou i te hiero.

Te mau papa‘iraa mo‘a

Isaïa 2:1–3 ; PH&PF 97:15–16 ; 109:8–23 ; 124:39–41 ; 138:32–34

Tauturu haapiiraa

« Pinepine, e i roto i te hoê haapiiraa e rave rahi mauihaa o te ti‘a ia outou ia haapii i roto i te taime i faataahia. No te reira huru, e ti‘a ia outou ia ma‘iti i te mauihaa e tano no te feia ta outou e haapii ra » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 101).

Te mau nota

  1. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », Ensign, Atete 1985, 8.

  2. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 260.

  3. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256.

  4. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 6.

  5. The Teachings of Ezra Taft Benson, 252.

  6. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256 ; e itehia te faahitiraa parau a Harold B. Lee i roto i te Conference Report, Eperera 1942, 87.

  7. God, Family, Country : Our Three Great Loyalties (1974), 85.

  8. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256.

  9. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 8–10.

  10. The Teachings of Ezra Taft Benson, 255.

  11. The Teachings of Ezra Taft Benson, 259.

  12. The Teachings of Ezra Taft Benson, 255–56.

  13. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256.

  14. The Teachings of Ezra Taft Benson, 250.

  15. The Teachings of Ezra Taft Benson, 252 ; a hi‘o atoa ElRay L. Christiansen, i roto i te Conference Report, Eperera 1968, 134.

  16. The Teachings of Ezra Taft Benson, 252.

  17. The Teachings of Ezra Taft Benson, 248.

  18. The Teachings of Ezra Taft Benson, 248–49.

  19. The Teachings of Ezra Taft Benson, 164.

  20. Come unto Christ (1983), 126.

  21. The Teachings of Ezra Taft Benson, 253.

  22. The Teachings of Ezra Taft Benson, 162.

  23. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 8.

  24. The Teachings of Ezra Taft Benson, 258.

  25. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 6, 8.

  26. Come unto Christ through Temple Ordinances and Covenants (buka iti, 1987), 2.

  27. The Teachings of Ezra Taft Benson, 163.

  28. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 10.

  29. God, Family, Country, 183.

  30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 251.

  31. « The Book of Mormon and the Doctrine and Covenants », Ensign, Me 1987, 85.

  32. « What I Hope You Will Teach Your Children about the Temple », 8.

  33. « Come unto Christ, and Be Perfected in Him », Ensign, Me 1988, 85.

  34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 256.