Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: Te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia


Pene 24

Te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia

« Te faito tano roa a‘e no to tatou rahi mau, e au ïa te reira i to tatou huru Mesia ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

Pinepine te peresideni Ezra Taft Benson i te faahiti i te aʻo a te Faaora i na pĭpĭ ati Nephi hoê ahuru e ma piti : « Eaha to outou huru e au ai ? Amene, e parau atu vau ia outou, mai to‘u nei ïa » (3 Nephi 27:27).1 Teie parau tumu—te titauraa ia riro roa mai te Mesia te huru—e tumu parau tamau ïa te reira i roto i te taviniraa a te peresideni Benson, i te tau ihoa râ a tavini ai oia ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e ei Peresideni o te Ekalesia i muri iho.

No te mea ua pûpû oia i to’na ora no te tavini i te Fatu, ua parau te peresideni Benson ma te mana e te mana‘o papû a parau ai oia i to’na iteraa papû i muri nei :

« Te faa‘ite papû nei au ia outou e, aita e opuaraa rahi a‘e, e opuaraa anaanatae a‘e e e opuaraa hanahana a‘e no te varua i te tamataraa ia haapii mai no niʻa i te Mesia e ia haere na niʻa i To’na haerea. Ua taahi to tatou hi‘oraa, o Iesu Mesia, i teie fenua ei « Hi‘oraa Maitai Hope’. O Oia to tatou paruru i mua i te Metua. Na’na i rave i te tusia taraehara rahi ia roaa mai ia tatou te îraa o te popou e ia faateiteihia tatou ia au i To’na aroha e to tatou tatarahaparaa e to tatou parau-ti‘a. Ua rave Oia i te mau mea atoa na roto i te maitai-roa-raa e te faaue nei Oia ia riro tatou mai Ia’na e mai To’na Metua ra i te maitai-roa-raa. (Hi‘o 3 Nephi 12:48).

« ‘Eaha ta Iesu e rave ? e aore râ ‘Eaha Ta’na e ani mai ia’u ia rave ?’ o te mau uiraa faufaa roa ïa te reira i roto i te oraraa o te hoê taata. Ua riro te haereraa na niʻa i To’na haerea ei manuïaraa rahi roa a‘e i roto i teie oraraa. Te tane e aore râ te vahine manuïa maitai roa a‘e, o tera ïa tei ora i te oraraa fatata roa a‘e i to te Fatu ».2

A aʻo ai te peresideni Benson i te Feia Mo‘a ia pee i te hi‘oraa maitai roa o te Faaora, ua faahaamanaʻo oia ia ratou e, e nehenehe ia ratou ia na reira na roto ana‘e i te tautururaa a te Faaora. Ua parau oia e :

« Ua ite au e, te ora nei te Fatu. Ua ite au e, ua here Oia ia tatou. Ua ite au e, aita e taata e manuïa maori râ Ia’na, e ia apiti te hoê taata Ia’na, eita oia e manuïa ore.

« Ua ite au e, e rahi atu â ta te Atua e nehenehe e faatupu i roto i to tatou oraraa i ta tatou iho e nehenehe.

« Ia roaa mai to tatou itoito pae morare mai teie taime atu no te tutava rahi a‘e, i te mahana tata‘itahi, no te feruriraa i te Mesia, no te haapiiraa mai Ia’na ra, no te haereraa i te vahi i haerehia e a’na, e no te raveraa i To’na hinaaro ia tatou ».3

Hōho’a
Head and shoulders profile protrait of Jesus Christ. Christ is depicted with a white cloth over His head.

« Ua parau atura Iesu… O vau te e‘a, te parau mau, e te ora: aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia‘u » (Ioane 14:6).

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Na te hi‘oraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia e horo‘a mai nei i te hi‘oraa rahi no te mau taata atoa.

A piti tauasini matahiti i teie nei, ua taahi te hoê taata maitai roa i ni‘a i te fenua nei : o Iesu te Mesia. E tamaiti Oia na te hoê metua i te raʻi e na te hoê metua vahine tahuti. O Oia te Atua o teie nei ao, i raro a‘e i te Metua. Ua haapii Oia i te parau mau i te taata, ia ora ratou i te tîtîraa. Na To’na hi‘oraa e Ta’na mau haapiiraa i horo‘a mai i te hi‘oraa rahi, te eʻa papû hoê roa, no te mau taata atoa.4

Aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia. Eita ta tatou e nehenehe e feruri i to tatou oraraa aita ta’na mau haapiiraa. Aita ana‘e oia, ua moʻe ïa tatou i roto i te tahi mau ti‘aturiraa e te tahi mau haamoriraa haavarevare, ua fanauhia tatou i roto i te taiâ e te poiri, i reira te arearea tino e te materia te puairaa. E mea atea roa tatou i te fâ ta’na i tuu mai no tatou, atira noa’tu, eiaha roa’tu tatou e haamoʻe i te reira ; eiaha atoa tatou e haamoʻe e, eita ta tatou paʻumaraa rahi i te maramarama, i te maitai-roa-raa, e manuïa maori râ, na roto ana‘e i ta’na mau haapiiraa, to’na ora, to’na pohe e to’na ti‘a-faahou-raa

… Titauhia ia tatou ia haapii e ia haapii faahou â e, na roto ana‘e i te fariiraa e te oraraa i te evanelia no te here mai, tei haapiihia e te Orometua, e na roto ana‘e i te raveraa i to’na hinaaro, te mau taamu o te poiri e te feaa e taamu nei ia tatou e mutu ai. Titauhia ia tatou ia haapii i teie parau mau ohie e te hanahana, ia ti‘a hoʻi ia tatou ia farii i te oaoa mărû o te Varua i teie nei e a muri noa’tu. Titauhia ia tatou ia haamoʻe ia tatou iho i roto i te raveraa i to’na hinaaro. Titau-roa-hia ia tatou ia tuu ia’na i mua roa i roto i to tatou oraraa.5

I roto i te pene 14 no Ioane, te parau nei Iesu i to’na aroha i ta’na mau pĭpĭ i muri mai i te tamaaraa hopea. Te parau nei oia ia ratou e, te haere nei oia no te faaineine i te hoê vahi no ratou i roto i te fare o to’na Metua ; ia riro te vahi tei reira oia, ei vahi atoa no ratou. Parau a‘era Toma ia’na :

« E te Fatu, aita matou i ite i tena’na vahi ta oe e haere na ?

« Na ô atura Iesu ia’na, o vau te e‘a, te parau mau, e te ora: aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia‘u ». (Ioane 14:5–6). Tei mua ia tatou te puromu. Ua papû maitai te mau tapa‘o.6

2

Te haere nei tatou i te Mesia ra ia fariu ana‘e tatou i ni‘a Ia’na i roto i to tatou mau mana‘o atoa e ia pee ana‘e tatou i To’na huru hiroʻa.

Mai ta te Buka a Moromona e parau nei, titauhia ia « faaroo… i te Mesia ma te huna ore ia’na ». (2 Nephi 25:28). Titauhia ia tatou ia ti‘aturi i roto i te Mesia eiaha râ i roto i te rima tahuti nei. (Hi‘o 2 Nephi 4:34). Titauhia ia tatou ia « haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na ». (Moroni 10:32). Titauhia ia tatou ia haere mai « ma te aau marû e te varua haehaa » (3 Nephi 12:19), ma te poʻia e ma te pô’iha i te parau-ti‘a ra (hi‘o 3 Nephi 12:6). Titauhia ia tatou ia haere mai « ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia » (2 Nephi 31:20), a farii ai tatou i te reira na roto i Ta’na mau papa‘iraa mo‘a e Ta’na i faatahinu e To’na Varua Mo‘a.

Ei haapotoraa, titauhia ia tatou ia « [onoono] atu i te hi‘oraa o te Tamaiti a te Atua ora » (2 Nephi 31:16).7

Ua parau te Fatu, « A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ». (PH&PF 6:36). Te hi‘oraa i te Fatu i to tatou mau mana‘o atoa na, o te reira ana‘e ïa te raveʻa e au ai to tatou huru ei tane e ei vahine.

Ua ui te Fatu i teie uiraa i Ta’na mau pĭpĭ, « Eaha to outou huru e au ai ? » Pahono a‘era Oia i Ta’na iho uiraa i te na ôraa e, « Mai to‘u nei ïa ». (3 Nephi 27:27). No te riro mai Ia’na ra te huru, titau-roa-hia ia vai Oia i roto i to tatou feruriraa—tamau noa i roto i to tatou mau mana‘o. I te mau taime atoa e rave ai tatou i te oro‘a, te fafau nei tatou ia « haamana‘o noa ia’na ». (Moroni 4:3; 5:2; PH&PF 20:77, 79).

Mai te peu e, na te mau mana‘o e faataa i to tatou huru, e o te riroraa mai te Mesia te huru ta tatou fâ, titau-roa-hia ïa ia tatou ia feruri i te mau mana‘o mai to te Mesia ra te huru. E faahiti faahou atu vau : Mai te peu e, na te mau mana‘o e faataa i to tatou huru, e o te riroraa mai te Mesia te huru ta tatou fâ, titau-roa-hia ïa ia tatou ia feruri i te mau mana‘o mai to te Mesia.

… Ei niʻa i te Fatu to tatou manaʻo e vai ti‘a’i. E ti‘a ia feruri tatou i te Mesia.8

A vaiiho i to tatou oraraa, to tatou utuafare, e te faito o ta tatou ohipa, ia faaʻite atu i to tatou huru Mesia. E no reira, e ora na outou ia parau mai te tahi mau puʻeraa e, « e keresetiano mau oia ! »

Oia mau, te ti‘aturi nei tatou ia Iesu Mesia, hau atu râ—te hi‘o nei tatou Ia’na, te ti‘aturi nei tatou Ia’na e te tutava nei tatou ia pee i To’na huru hiro‘a.9

O te Mesia to tatou hi‘oraa maitai roa a‘e. O Oia to tatou hi‘oraa maitai. … Te faito tano roa a‘e no to tatou rahi mau, e au ïa te reira i to tatou huru Mesia.10

Ia riro mai te Faaora ra te huru—auê ïa opuaraa rahi no te taata tata‘itahi ! E melo Oia no te Atuaraa. O Oia to tatou Faaora e ta tatou Taraehara. I maitai noa na Oia i roto i te mau tuhaa atoa o To’na oraraa. Aita e hapehape e aita e ohipa manuïa ore i roto Ia’na. E nehenehe anei ta tatou… ia riro roa mai Ia’na ra te huru ? Teie te pahonoraa, e. E ere noa e nehenehe ta tatou, tera râ, na tatou te reira faaueraa, te reira hopoi‘a. Eita Oia e horo‘a mai i teie faaueraa mai te peu eita Oia e titau ia tatou ia rave i te reira [a hi‘o Mataio 5:48; 3 Nephi 12:48].

Hōho’a
The resurrected Jesus Christ appearing to seven of the Apostles (including Peter) on the shores of the Sea of Galilee. Peter is standing by Christ. Christ has His hand on Peter's shoulder as He instructs Peter to "feed my sheep." The other Apostles are seated on the ground as they watch. There is a fishing boat in the background.

Te aposetolo Petero i piha‘i iho ia Iesu Mesia tei ti‘afaahou mai, e haapiiraa na tatou no te pee i te huru hi‘oraa o te Faaora.

Ua parau te aposetolo Petero no te huru faanahoraa e riro ai te hoê taata ei taata apo i « te huru Atua » (2 Petero 1:4) E mea faufaa te reira, i te mea e, ia apo papû tatou i te huru Atua, e riro mai ïa tatou mai Ia’na ra te huru. E hi‘o maite na tatou i ta Petero e haapii mai nei no ni‘a i teie faanahoraa. Teie ta’na i parau :

« E ia tupu te reira, e faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [peu mâ] ; te [peu mâ] hoʻi, e te ite ;

« Te ite hoʻi, e te hitahita ore ; te hitahita ore hoʻi, e te faaoroma‘i ; te faaoroma‘i hoʻi e te paieti ;

« Te paieti hoʻi, e te [marû] taea‘e ; e te [marû] taea‘e hoʻi, e te aroha i te taata’toa » (2 Petero 1:5–7).

Te mau peu mâ ta Petero i faahiti, e tuhaa atoa ïa te reira no te huru Atua, e aore râ te huru o te Faaora. Teie te mau peu mâ e ti‘a ia tatou ia pee atu, no te riro rahi atu â mai Ia’na ra te huru. E paraparau na tatou no ni‘a i te tahi o teie mau huru.

Te tapa‘o matamua roa, i ni‘a i te reira tatou e tuu ai i te tahi atu mau huru peu, te faaroo. O te faaroo te păpă, i reira te huru Atua e patuhia ai…

E te parau faahou nei Petero e, e ti‘a ia tatou ia puoi i te peu mâ i ni‘a i to tatou faaroo. … Te huru peu mâ, te auraa ra, te vai ra ïa te mau mana‘o viivii-ore e te mau ohipa mâ [i roto i tera taata] Aita e hinaaro faufau i roto i to’na aau, no te mea hoʻi e au te reira i te « faaruʻe[raa] i te faaroo » e te faaoreraa i te Varua (PH&PF 42:23)—e aita e mea faufaa roa a‘e i roto i teie ohipa maori râ te Varua…

E au te peu mâ i te moʻaraa, e tuhaa hoʻi no te hiroʻa Atua. Titauhia [ia tatou] ia imi itoito i te mea no te peu mâ e no te here eiaha râ te mea faahaahaa’tu e aore râ te mea haʻiriiri. E faaunauna te taiata ore i to tatou mau mana‘o (hi‘o PH&PF 121:45). Nahea te hoê taata e nehenehe ai e faanavenave ia’na i roto i te mau ino no te hoho‘a faufau, te paieti ore e aore râ te peu haʻiriiri ma te faariro ia’na ei taata peu mâ ?

Te taahiraa no muri iho, o ta Petero e faataa mai nei i roto i te faanahoraa o te tupuraa, o te puoiraa ïa i te ite i to tatou faaroo e te peu mâ. Ua parau mai te Fatu ia tatou e, « e ore roa’tu e ti‘a ia faaorahia mai te taata i roto i te ite ore » (PH&PF 131:6). I te tahi atu vahi ua faaue te Atua e, « A imi na outou no roto i te mau buka maitai a‘e i te mau parau no te paari ; a imi hoʻi i te ite, oia ïa na roto hoʻi i te haapii e na roto atoa i te faaroo » (PH&PF 88:118) … E mea faufaa te mau tuatapaparaa o te parau mau atoa, areʻa râ, e mea faufaa a‘e ia haapii mai te hoê taata i te mau parau mau no ni‘a i te faaoraraa. Teie te uiraa a te Fatu, « Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia noaa ia’na te tao‘a’toa o teie nei ao, ia ere oia i to’na ora ? » (Mataio 16:26) o te nehenehe e faa‘ohipa i roto i te imiraa i te ite e te imiraa i te mau maitai o teie nei ao. E riro atoa te Fatu i te ui e, « Eaha ta te taata faufaa i noaa, ia haapii oia i te mau mea’toa o teie nei ao, ma te ore oia e haapii i te mea e ora ai oia ? » …

Na roto i te apitiraa i to tatou ite pae varua e to tatou ite pae tino nei, e tutonu atu tatou i ni‘a i te mau mea faufaa roa a‘e o teie oraraa… 

Te tahi atoa tuhaa hiro‘a ta Petero e faataa mai nei ei tuhaa no te huru Atua, o te hitahita ore ïa. [Teie te taata hitahita ore], o te haavî ia’na, i to’na manava e i ta’na mau parau. E rave oia i te mau mea i to’na faito tano e eita oia e topa i roto i te faaʻuʻanaraa. Hoê parau no te reira, e mea haavî oia ia’na iho. E mea haavî oia i to’na manava, e e ere na te manava e haavî mai…

I to tatou hitahita ore e puoi tatou i te faaoroma‘i … Te faaoroma‘i, o te tahi ïa huru no te haavîraa ia’na iho. O te aravihi ïa no te faataime rii i te hinaaro au e no te tavaha i te mau orohea. I roto i to’na auraa e te feia herehia, eita te hoê taata faaoroma‘i e faa‘ite i to’na hitahita e tatarahapa atu ai i muri iho. Te faaoroma‘i, o te faaea-hau-noa-raa ïa i roto i te taime ru. E mea farii te taata faaoroma‘i i te mau hapehape a te tahi.

E mea tia‘i atoa te taata faaoroma‘i i te Fatu. I te tahi mau taime, te tai‘o nei tatou e te faaroo nei i te parau o te taata e imi ra i te haamaitairaa no ô mai i te Fatu, ei reira e tupu mai to’na faaoroma‘i ore ia ore te reira e tae vave mai. Te hoê tuhaa o te huru Atua, ia navaʻi ïa te ti‘aturiraa i te Fatu no te « faaea noa na ma te hau e a ite mai e o [oia] te Atua » (PH&PF 101:16).

Te [taata] faaoroma‘i, e farii ïa oia i te mau hapehape e te mau manuïa-ore-raa o te feia ta’na i here. No to’na here ia ratou, eita oia e imi i te hape e aore râ e faahiti ino atu i to’na i‘oa e aore râ e faahapa’tu.

Te tahi atoa tuhaa hiro‘a ta Petero i faahiti, o te marû ïa… Te taata e marû to’na, e mea au ïa i te taata e te hamani maitai atoa. E mea feruri oia i te mana‘o o te tahi atu taata e e mea au to’na huru. E natura tauturu to’na. E faaore te marû i te mau paruparu e te mau hapehape o te tahi atu taata. E itehia teie marû e te taatoaraa—te taata paari e te mea apî, te mau animara, te taata ti‘araa haehaa e te mea teitei.

Teie te mau tuhaa hiro‘a o te natura Atua. Te ite nei anei outou nahea i te riro mai te Mesia ra te huru, a faarahi noa ai tatou i te peu mâ, te marû, te faaoroma‘i e a haavî rahi ai tatou i to tatou manava ?

Ua faahiti te aposetolo Paulo i te mau parau papû no te faahoho‘a i te mea e tiʻa i te hoê melo no te Ekalesia ia faataa ê ia’na i to te ao. Ua aʻo oia ia tatou ia « mau… i ta te Mesia ra » (Galatia 3:27), ia « haapae… i te taata tahito » e ia « faa taata apî hoʻi » (Ephesia 4:22, 24).

Te peu hopea e te korona hoʻi o te huru Atua, o te aroha ïa, e aore râ te hinaaro mau i te Mesia (hi‘o Moroni 7:47). Mai te peu e imi papû tatou ia riro mai to tatou Faaora, to tatou Fatu te huru, e riro ïa te haapiiraa ia here mai Ta’na i here ei fa rahi hope no tatou. Te parau nei Moromona no te aroha, o « tei hau i te mau mea atoa ra » (Moroni 7:46).

Te atutu nei te parau no te here i roto i te ao, e e rave rahi te imi nei i te reira. E mea taa ê râ te hinaaro mau i te Mesia i te huru here ta to te ao e mana‘o nei. Eita roa te aroha e haapa‘o i to’na hinaaro au e te pipiri. E haapa‘o te hinaaro mau i te Mesia i to vetahi ê tupuraa mure ore e popou… 

Ua parau te Faaora e, te ora mure ore, o te iteraa ïa i te Atua mau ra e Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia (hi‘o Ioane 17:3). E mai te peu noa’tu e parau mau te reira, e no’u teie iteraa papû roa e, e parau mau te reira, e ti‘a atura ïa ia tatou ia ui nahea tatou e ite atu i te Atua. E riro atura ïa te faanahoraa no te puoiraa i te hoê tuhaa no te hiro‘a Atua i ni‘a i te tahi, mai ta Petero i faa‘ite mai, ei taviri ia noaa mai te ite e arata‘i ia tatou i te ora mure ore. A hi‘o maitai na i te parau fafau a Petero, i muri noa mai i teie huru faanahoraa nei :

« E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faa‘ite e, aore outou e toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra » (2 Petero 1:8; ua apitihia’tu te papa‘i faaopa)

… Te pure nei au ia rahi mai teie mau maitai e teie mau tuhaa no te hiro‘a o te Faaora i roto ia tatou, ia ti‘a’tu tatou i mua i te Haavâraa e ia ani mai Oia ia tatou tata‘itahi, « Eaha to outou huru e au ai ? » e hi‘o atu to tatou mata, ma te mauruuru e te popou e ma te parau e, « Mai ia oe na ».11

3

E tamahanahana te Faaora ia tatou e e faateitei Oia ia tatou i roto i ta tatou mau tautooraa no te faaea i ni‘a i te eʻa Ta’na i faatarava no tatou.

E i te faito tatou e faaatea’tu ia tatou mai teie eʻa tei faataravahia na tatou e te Taata ra no Galilea, i tera faito tatou e manuïa ore ai i roto i ta tatou iho mau aroraa …Eita râ tatou e vai rave‘a ore noa. Ua parau tamau Oia i ta’na mau pĭpĭ, e ia tatou paatoa hoʻi, « Eiaha e horuhoru to outou aau… 

« O ta outou i ani ma to’u ra i‘oa, na’u ïa e rave ».

« Eita vau e vaiiho otare noa ia outou… 

« E hau ta’u e vai iho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho atu no outou… » (Ioane 14:1, 14, 18, 27).12

E hi‘o faahou na tatou i te Buka a Moromona… no te haapii i te tahi mau parau tumu no te haereraa i te Mesia ra, no te fafauraa ia tatou Ia’na ra, no te faatumuraa i ni‘a Ia’na e no te pauraa Ia’na. E tape‘a mai tatou i te tahi rii noa mau tuhaa no ni‘a i te reira.

A tahi, titauhia ia tatou ia ite e, te ani manihini nei te Mesia ia tatou ia haere Ia’na ra. « Inaha, te hapono maira oia i te parau i te mau taata atoa, te faatorohia ra te rima o te aroha i te mau taata atoa… Oia ïa, e te na ô maira oia e : « A haere mai outou ia’u nei e rave outou i to te raau ora ra » (Alama 5:33–34)

E haere mai, te ti‘a nei hoʻi oia « ma te rima faatoro-noa-hia e ite mai ia outou ra e » (Moromona 6:17).

E haere mai, no te mea hoʻi « na’na… e faaherehere mai ia outou i to outou mau ati, e na’na hoʻi e tauturu mai ia outou » (Iakoba 3:1).

« E haere mai ia’na, a pûpû mai ai i to outou aau atoa ei ô na’na » (Omoni 1:26).

I te opaniraa Moroni i ta’na mau papaa parau no ni‘a i te mau ati Iareda, ua papa‘i oia, « E te parau atu nei au ia outou, ia titau outou i teie nei Iesu, i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i papa‘i ra » (Etera 12:41).

I roto i ta’na mau parau opaniraa i te fatataraa te haamouraa o te mau ati Nephi, ua parau Moroni e, « Oia mau, e haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na… e ia faarue outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa, ei reira e navai ai to’na aroha » (Moroni 10:32).

Ratou te fafau ia ratou i te Mesia ra, e « ti‘a [atu ratou] ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra » e « tae noa’tu i te poheraa » (Mosia 18:9). E « tamau [ratou] i te i‘oa », o te Mesia ma te « papa‘i-mau-hia » i roto i to ratou aau (Mosia 5:12). E rave ratou i ni‘a iho ia ratou i « te i‘oa o te Mesia… ma te opuaraa papû e, e tavini ia’na e tae noa’tu i te hopea ra » (Moroni 6:3).

Ia ora ana‘e tatou i te hoê oraraa tei faatumuhia i ni‘a i te Mesia, e « [paraparau tatou] i te Mesia, [e oaoa tatou] i te Mesia, [e aʻo tatou] i te parau a te Mesia » (2 Nephi 25:26). E « noaa [ia tatou] te parau mauruuru a te Atua ra, ia faaîhia i to’na ra aroha » (Iakoba 3:2). I te taime atoa ua oto te varua o Nephi i ta’na iho mau hape, ua parau oia e, « Ua ite au ia’na ta’u i ti‘aturi ra. O ta’u Atua tei tauturu mai ia’u ra » (2 Nephi 4:19–20).

Te haamana‘o nei tatou i te parau a‘o a Alama : « E te mau mea atoa ta oe e rave ra, ia ravehia no te Fatu ra, e te mau vahi atoa e haere, ia haerehia no te Fatu ra : e ia vai maite to oe mana‘o i te Fatu ra ; e ia tuuhia te aroha o to aau i ni‘a i te Fatu ra e a muri noa’tu. E ui atu i te Fatu i te mau mea atoa ta oe e rave ra » (Alama 37:36–37).

« A haamana‘o, a haamana‘o », te parau ïa a Helamana, « e ia haamau i to orua niu i ni‘a i te papa ra o to tatou Ora, o te Mesia… e ia hapono mai te diabolo i to’na ra matai uʻana… e ere [te reira] i te mana i ni‘a iho ia [outou] e putôhia’i [outou] i raro i te abuso » (Helamana 5:12).

Ua parau Nephi no ni‘a i te Fatu, « ua faaî oia ia’u i to’na ra aroha, e ia paruparu to’u nei tino » (2 Nephi 4:21). Ratou tei pau i te Mesia ra, « ua faaorahia [ïa] i te Mesia ra » (2 Nephi 25:25). E ia « ore ratou ia roohia i te hoê ati, maori râ o tei horomiihia i roto i te oaoa i te Mesia ra » (Alama 31:38). Ua « faahereherehia [ratou] e te rima o Iesu » (Moromona 5:11). Ua parau o Nephi, « Te oaoa nei au i to’u ra Iesu, no te mea ua faaora oia i to’u varua » (2 Nephi 33:6). Ua parau Lehi, « ua ati-noa-hia vau e te rima o to’na ra aroha » (2 Nephi 1:15)

… [Ua papa‘i] taua taata iti rahi ra o Moromona i te hoê rata i ta’na tamaiti here, o Moroni, e teie ta’na mau parau :

« E ta’u tamaiti, e haapa‘o maitai i ta te Mesia ra ; e ia ore oe ia oto i ta’u i papa‘i ra, e tae atu oe i raro i te pohe, ia faateitei râ te Mesia ia oe i ni‘a, e ia vai noa te manaʻonaʻoraa i to’na mamae, e te poheraa, e ta’na faa‘iteraa mai i to’na tino i to tatou mau tupuna ra, e to’na aroha, e te faaoroma‘i roa ra, e te tia‘iraa i to’na hanahana e te ora mure ore, ia vai noa te reira i roto i to oe aau e a muri noa’tu.

« Ei ia oe te aroha o te Atua Metua tei te raʻi teitei to’na ra terono, e o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o te parahi i te rima atau o to’na ra mana, e ia auraro te mau mea atoa ia’na, ei ia oe te reira i te vairaa e a muri noa’tu » (Moroni 9:25–26).

O ta’u nei pure no tatou paatoa, ia pee atoa tatou i teie parau aʻo e te faaûru : « E haapa‘o maitai i ta te Mesia ra ». Ei reira Oia e faateitei ai ia tatou e e vai tamau noa To’na aroha ia tatou nei e a muri noa’tu.13

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua parau te peresideni Benson, « Aita e faaûruraa ê atu tei faatupu i te ohipa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei, maori râ te ora o Iesu Mesia » (tuhaa 1). Eaha te ohipa ta te oraraa o te Faaora i faatupu i ni‘a i te fenua nei ? Nahea To’na oraraa i te faaûruraa ia outou ?

  • Nahea to tatou oraraa e taui ai ia « feruri tatou i te Mesia » ? Nahea to tatou mau mana‘o i te tuʻati i niʻa iho i to tatou mau tuhaa hiroʻa ? A tuatapapa ai outou i te tuhaa 2, a feruri eaha ta outou e nehenehe e rave no te faatupu hope atu â i te mau tuhaa hiro‘a a te Mesia tei faahitihia na.

  • Nahea te mau haapiiraa i roto i te tuhaa 3 e nehenehe ai e horo‘a mai ia tatou i te ti‘aturiraa, a tutava noa ai tatou ia riro mai te Faaora ra te huru ? Nahea te Faaora i te tautururaa ia outou i roto i ta outou mau tautooraa no te pee Ia’na ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Mareko 8:34; Philipi 4:13; 1 Ioane 3:23–24; 2 Nephi 25:23, 26; Mosia 3:19; Alama 7:11–13; Moroni 7:48

Tauturu no te tuatapaparaa

« A faanaho i te mau ohipa haapiiraa o te patu i to oe faaroo i roto i te Faaora » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 24) Ei hi‘oraa, ia tuatapapa outou i te haapiiraa e ui outou i te mau uiraa mai teie i muri nei : « Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e faarahi i to’u haroʻaroʻa i ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia ? Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e tauturu ia’u ia riro mai te Faaora te huru ? »

Te mau nota

  1. Hi‘o, ei hi‘oraa, « Strengthen Thy Stakes », Ensign, Tenuare 1991, 5; « Think on Christ », Ensign, Mati 1989, 4; « In His Steps », Ensign, Setepa 1988, 4.

  2. « Think on Christ », Ensign, Eperera 1984, 13.

  3. « Think on Christ », Ensign, Eperera 1984, 13.

  4. I roto Conference Report, Eperera 1967,58.

  5. « Life Is Eternal », Ensign, Tiunu 1971,34.

  6. I roto Conference Report, Eperera 1966, 128.

  7. « Joy in Christ », Ensign, Mati 1986, 5.

  8. « Think on Christ », Ensign, Eperera 1984, 11, 13.

  9. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 328.

  10. « A Sacred Responsibility », Ensign, Me1986, 78.

  11. I roto Conference Report, Atopa 1986, 59, 60–62, 63; e aore râ Ensign, Novema 1986, 45, 46–47, 48.

  12. « Life Is Eternal », 34.

  13. « Come unto Christ », Ensign, Novema 1987, 84–85.