Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Haapa‘o i te ture no te viivii-ore


Pene 17

Haapa‘o i te ture no te viivii-ore

« Teie te arata‘iraa morare o te raʻi, no te tane e te vahine, oia hoʻi, te viivii-ore i to’na faito hope na mua aʻe i te faaipoiporaa, e te hereraa ia raua, i to’na faito hope, i muri mai i te faaipoiporaa ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

No to’na ratere-rahi-raa na te ara ei ti‘a faaroo e ei ti‘a poritita, ua ara maitai te peresideni Ezra Taft Benson i te morohiraa tamau o te morare na te ao atoa nei, te ture no te viivii-ore ihoa râ. Ua ti‘a uʻana mai oia no te pato‘i i te reira morohiraa, ma te haapii e, « te ture no te viivii-ore, e auraa mure ore to te reira parau tumu ».1 Ua parau oia e, « i roto i te Ekalesia e te basileia o te Atua, eita roa te viivii-ore e marau, noa’tu â te mea ta te ao e rave e te mea ta’na e parau ».2 Ua haapii mai oia i muri iho : « E mea ti‘a ia tatou ia ti‘a i roto i teie ao morare ore e te viivii… eiaha râ ia riro mai te reira. E tiʻa ia tatou ia topa i roto i te moe i te pô, ma te titau ore ia faaoto i te tahi himene faanâ i to tatou mana‘o haavâ ».3

No te faahoho‘a i te faufaa rahi ia vai mâ i te mau umeraa viivii o teie nei ao, ua faa‘ite mai te peresideni Benson i teie aamu :

« Te haamana‘o ra vau i te aamu o te hoê tamahine, tei arapae i te hoê tamaroa, e te opua ra raua ia haere i te hoê vahi e ere i te roo maitai, ma te haapa‘o ore i te aʻo paari a to’na na metua. Teie ta’na uiraa, ‘Eaha pai te hape no te haere-noa-raa i roto no te hi‘o noa eaha te ohipa i reira ?’ Ua huru vaiiho rii atura to’na na metua ma te tuu râ i te mana‘o, ia oomo oia i to’na ahu iti uouo no tera ra pô. Na mua a tae mai ai te taure‘are‘a ua parau to’na metua, ‘E ohipa anei ta oe e nehenehe e rave no’u na mua i te haere, e haere na oe i roto i te fare tutu e hopoi mai na oe i te tahi tapu puaa rapaau ?’

« Ua au ore teie tamahine i teie aniraa e ua parau oia, ‘E to’u ahu nehenehe roa a‘e ? Eita e ore faahou tera hauʻa puaa’. Parau atura to’na metua vahine e, ‘Ua tano oe, eita ihoa e nehenehe e tomo i roto i te fare tutu ma te ore e mau mai i te tahi umeraa i reira. Ua mana‘o ihoa maua e, ua navaʻi to oe maramarama no te ore e haere i roto i te hoê vahi e ia mahuti mai oe, ua ino rii mai to oe nehenehe e to oe mâraa i te taime a tomo ai oe’. Na roto i te reira parau aʻo paari, ua rave teie tamahine i te faaotiraa tano no te tape‘a ia’na ei mea poraʻo ore e ei mea mâ i te mau umeraa a te ao ».4

Hōho’a
An Hispanic couple with temple bags walking outside the Los Angeles California Temple.

E hopoi mai te haapa‘oraa i te ture no te viivii-ore i te hoê « oaoa e te popou huru… faahiahia ».

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Na te Atua i haamau i te faatureraa no te viivii-ore no Ta’na mau tamarii.

I roto i teie tau tuuraa, ua parau faahou mai te Fatu i te faaueraa tei horo‘ahia i Sinai ra i To’na parauraa e, « Eiaha… e faaturi… eiaha atoa e rave i te hoê mea mai te reira te huru » (PH&PF 59:6, reta tei faahuru-ê-hia). Mai te haamataraa mai â o te mau tau, ua haamau te Fatu i te hoê faatureraa papû e te hape ore no ni‘a i te vai-mâ-raa i te viivii-ore. Mai te tau e te tau mai â te reira, mai te reira i teie nei e mai te reira noa’tu. Taua faatureraa ra, o te ture ïa no te viivii-ore. Hoê â faanahoraa no te taatoaraa—no te tane e te vahine, te mea paari e te mea apî, te mea moni e te mea veve.5

Aita e piti faito faatureraa a te Ekalesia i te pae morare. Teie te arata‘iraa morare o te raʻi, no te tane e te vahine, oia hoʻi, te viivii-ore i to’na faito hope na mua aʻe i te faaipoiporaa, e te hereraa ia raua, i to’na faito hope, i muri mai i te faaipoiporaa.6

I roto i te Buka a Moromona, te parau nei te peropheta Iakoba ia tatou e, e mea oaoa na te Fatu te viivii-ore o Ta’na mau tamarii (hi‘o Iakoba 2:28). Te faaroo nei anei outou i te reira, to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine ? Eita te Fatu e au noa ia vai viivii-ore tatou ; e oaoa roa Oia i te viivii-ore. Ua haapii Moromona i taua mea nei i ta’na tamaiti o Moroni, ma te papa‘i e, o te viivii-ore e te peu mâ « tei hau ê e tei hinaarohia hoʻi i te mau mea atoa » (Moroni 9:9).7

Te hiaai natura a te tane e a te vahine ia hoê raua, no ô mai ïa i te Atua. Tera râ, ua taʻotiʻahia te reira apitiraa e ta’na mau ture. Ia riro te reira mau mea i te faaherehere-maitai-hia no te faaipoiporaa ; e ia rave-ana‘e-hia te reira i roto i te taatiraa no te faaipoiporaa, e mea ti‘a ïa e e mea au i mua i te Atua ; e te faaoti nei hoʻi te reira i te faaueraa ia faarahi e ia faaî i te fenua. Areʻa râ, ia ravehia taua mau mea nei i rapae au i te mau taamuraa o te faaipoiporaa, e anatemaraa ïa te reira.8

A haere i te fata no te faaipoiporaa, ma te poraʻo ore e te mâ. A faaherehere no te faaipoiporaa i te reira amuiraa au e te tapiri, o ta te Atua i te raʻi i opua ia riro ei tuhaa no te faaipoiporaa eiaha râ no rapae au i te fafauraa o te faaipoiporaa. Aita vau e tauʻa nei i te mea ta teie nei ao e parau nei, teie râ te mau faatureraa a te basileia o te Atua.9

2

Te hara e aere nei i roto i teie uʻi, o te taiʻata ïa.

Te hara e aere nei i roto i teie uʻi, o te taiʻata ïa. Ua parau te peropheta Iosepha e, e riro mai te reira ei puna no te mau faahemaraa rahi atu â, te mau taʻiriraa rahi atu â e te mau fifi rahi atu â, e e rahi atu â te reira fifi no te mau peresibutero no Iseraela i te tahi atu taata.10

Mai te huru te taiʻata i te hoê ôphi « viper » te taʻiri nei eiaha na roto noa i te ao, na roto atoa râ i te Ekalesia. Ia ore tatou e ara i te reira, te farii ohie nei ïa tatou i te hoê mea haamataʻu e aore râ mai te huru ra te patia ra tatou i te upoo i roto i te one. Ia au i te anaʻiraa o te mau hara rahi, te taparahiraa taata noa e te tuhiraa i te Varua Maitai tei na mua noa mai i te herehereraa ti‘a ore, o ta tatou e parau nei te poreneia aita anaʻe te taata i faaipoipo, e aore râ, te hara rahi atu â no te faaturi, e taata faaipoipo ana‘e. Ua ite au e, aita te mau ture o te fenua e faariro nei i te peu faufau ei ohipa teimaha mai te Atua, aita atoa e faautuʻaraa teimaha mai ta te Atua, atira noa’tu, eita te reira e taui i te viivii o te reira. I mua i te mata o te Atua, hoê anaʻe faatureraa morare no te tane e te vahine. I mua i te mata o te Atua, eita roa’tu te viivii-ore e marau… 

Aita e hara e haamoʻe rahi nei e e haamoʻe rahi a‘e i te Varua o te Fatu, tei rotopu i to tatou mau taata i teie nei, maori râ te taiʻataraa. Te faaturorirori nei te reira i to tatou mau taata, ma te faataupupu i to ratou tupuraa, ma te haapoiri i to ratou mau mana pae varua e ma te faatopa ia ratou i raro a‘e i te tahi atu mau hara.11

E fifi rahi e vai ra no te paturaa i te mau apitiraa i ni‘a i te ohipa o te tino na mua a‘e i te faaipoiporaa … e riro te mau hopea mauiui no taua huru apitiraa ti‘a ore i te vai noa i roto i te faaipoiporaa, e e tae mai te inoino, te aau mauiui e te paruparu i ni‘a i te tino o te utuafare.12

Te mâraa i te pae morare, e parau tumu mure ore ïa. Eita te Varua o te Atua e « vai i roto i te hiero viivii ra » [hi‘o Helamana 4:24]. Te mâraa, o te ora ïa ; te mâ-ore-raa, o te pohe ïa. Eita e nehenehe e ofati i te mau ture mo‘a a te Atua ma te ore e farii i te utuʻa. Ua maʻiri te mau nunaa rahi i to ratou riroraa ei nunaa viivii i te pae morare, no te mea i muri iho i te mau hara no te taiʻata, ua vai noa mai te mau tino pêpê e te au ore, e eita faahou ta ratou e nehenehe e faaruru i te mau tamataraa o to ratou anotau.13

Te peu faufau, o te ino rahi aʻe ïa i te mau ino atoa, areʻa te mâraa i te pae morare, e pare teitei roa a‘e ïa te reira no te hoê fare manuïa. Eita te fare oaoa e te fare manuïa e nehenehe e patuhia i ni‘a i te taiʻata.14

Te vai ra te taata e faati‘a i to ratou taiʻata ma te parau e, te mau opaniraa no te reira e mau opaniraa pae faaroo noa, e aita to te reira faufaa no te mea aita e Atua e vai mau nei. Te reira, ia ite outou, o te hoê noa ïa faatumuraa hape i ni‘a i te mana‘o, tei opuahia no te paruru i to te tino hiaai, te hinaaro faufau e te orohea. E vai tamau noa ta te Atua ture. No te taatoaraa, o te ti‘aturi i te Atua e aore râ aita. Pauroa tei raro a‘e i to te reira mau faautuʻaraa, noa’tu â te faatumuraa a te tahi i ni‘a i te tahi atu mana‘o e aore râ te haapa‘o-ore-raa i te reira.

I muri iho i te taiʻata… e faahaparaa aau ihoa te tae mai. Eita ta te hoê taata e nehenehe e farii i te mau peu faufau ma te ore e mauiui i to te reira mau faahopearaa ino. Eita ta’na e nehenehe e rave i te ino ma te mana‘o hau i te aau—eita roa’tu. I te taime ihoa a ofati ai te hoê taata i te ture a te Atua, e aufau oia i te utuʻa, te mauiui i te aau, te oto, te faahaparaa aau, te faatura-ore-raa ia’na iho e e iriti mai oia ia’na iho mai te tuʻatiraa i te Varua o te Atua.15

3

No te vai mâ noa i te pae morare, titauhia ia faaineine tatou no te patoʻi i te faahemaraa.

Te rahiraa o te mau taata e topa nei i roto i te hara faufau, no te tamataraa hape ïa ia haamaha i te mau hiaai tumu o te tino. Pauroa tatou te hinaaro nei ia herehia mai tatou e ia haafaufaahia mai. Pauroa tatou te imi nei i te popou e te oaoa i roto i te oraraa. E no to’na iteraa i te reira, pinepine roa Satane i te paru i te taata i te taiʻata ma te haʻuti i ni‘a i to ratou mau hinaaro tumu. E tuu mai oia i te parau fafau no te mana‘o au, te oaoa e te maha.

Areʻa râ, e haavareraa noa te reira. Mai ta te taata papaʻi Maseli i parau : « O tei moiheuo ra, e maamaa rahi ïa ; O tei na reira ra, ua taparahi ïa ia’na iho » (Maseli 6:32). Ua haapii atoa Samuela te ati Lamana i taua mea nei a parau ai oia, « I titau na outou i te maitai na roto i te raveraa i te ohipa ino, o te mea au ore ïa i te huru no taua parau-ti‘a nei » (Helamana 13:38). Ua parau ohie mai Alama : « E ere roa te parau ino i te oaoa » (Alama 41:10).16

Te vai ra te hoê parau tahito tei na ô mai e : E mea maitai a‘e te faaineineraa e te arairaa i te tâtâîraa e te tatarahaparaa. Ua tano roa hoʻi te reira no te ture o te viivii-ore. Te reni paruru matamua no te tape‘a ia vai mâ noa tatou i te pae morare, o te faaineineraa ïa ia tatou ia patoʻi i te faahemaraa e ia arai i te toparaa tatou i roto i te hara.17

Te mau mana‘o mâ

A haavî i to outou mau mana‘o. Aore e taata e topa taʻue noa i roto i te taiʻata. Te mau huero matamua o te taiʻata, tei roto ïa i te feruriraa te ueueraahia. Ia vaiiho ana‘e tatou i to tatou feruriraa ia vai mau noa i ni‘a i te mau mea faufau e te tano ore, ua oti ïa te taahiraa matamua i ni‘a i te eʻa no te taiʻata. Te parau taa ê nei au ia outou ia ara i te ino no te hoho‘a faufau. Te faaroo tamau noa nei tatou i te feia tei topa i roto i te hara rahi e, pinepine roa te taahiraa matamua o to ratou haerea e tae atu ai i te ofatiraa ture, ua haamata ïa na niʻa i te mau materia hoho‘a faufau. Ua haapii te Faaora e, ia hi‘o te hoê tane i te hoê vahine no te nounou ia’na, oia hoʻi, ia vaiiho oia i to’na mau mana‘o ia overe haere, ua faaturi a‘ena oia i roto i to’na aau (hi‘o Mataio 5:28 ; PH&PF 63:16).18

Te feia e mana‘o i te manaʻo mâ, aita ratou e rave i te mau ohipa haʻiriiri. E ere ta outou hopoi‘a te haapa‘o-noa-raa i ta outou mau ohipa i mua i te Atua, o te haavîraa atoa râ i to outou mau mana‘o. No reira, a ora i te oraraa eita outou e uteute i te haamâ ia pia-noa-hia’tu to outou mau mana‘o e ta outou mau ohipa i ni‘a i te hoê paruai i te fare pure. E parau mau ihoa tera parau tahito e, e ueue oe i te mana‘o e ooti mai i te ohipa, e ueue oe i te ohipa e ooti mai i te peu, e ueue oe i te peu e ooti mai i te huru e na to oe huru e faaoti i to oe ananahi mure ore. « O to’na ra mana‘o i roto i to’na aau, o oia iho ïa ». (Hi‘o Maseli 23:7).19

A feruri maite na i te mau parau a te peropheta Alama i ta’na tamaiti haapa‘o ore, o Korianotona, « Ia faarue ê atu i ta oe mau hara, e eiaha oe ia haere faahou â i ta te hinaaro o to mata ». (Alama 39:9).

« Te hinaaro o to mata ». I to tatou nei anotau, eaha te auraa o taua parau nei ?

O te mau hoho‘a mata‘ita‘i, te mau faanahoraa i ni‘a i te afata teata e te mau haruharuraa video, te mea faatupu i te mana‘o e te faufau.

Te mau veʻa e te mau buka faufau e te mau hoho‘a faufau.

Teie ta matou parau aʻo ia outou… eiaha e haaviivii i to outou feruriraa i teie mau ohipa ino, no te mea e taui roa te feruriraa tei raterehia e teie haʻiriiri.20

Ia vai mâ noa. Ia vai paieti noa i roto i to outou mau mana‘o e ta outou mau ohipa. A tai‘o i te mau buka maitai. Eiaha e vaiiho i to outou feruriraa i roto i te hoho‘a faufau … Ia au i te mau parau a te Fatu, « Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou tiaturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua. E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa ». (PH&PF 121:45–46).21

Te mau pure no te titau i te puai

A pure noa ia tae mai te mana no te patoʻi i te faahemaraa. E tae mai ihoa te faahemaraa ia tatou paatoa nei. Ua rau to te reira hoho‘a e to te reira faa‘iteraa, atira noa’tu, ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te taviri no te patoʻi i te reira. Ua na ô Oia i te peropheta Iosepha Semita : « A pure noa i te mau taime atoa, ia upootia oe ; oia ïa, ia upootia oe na ni‘a a‘e ia Satani, e ia ora’tu oe i te rima o te mau tavini o Satani o te faataa i ta’na ra ohipa » (PH&PF 10:5). E ti‘a roa paha ia riro te reira ei pure no te mau mahana atoa na tatou, ia ani i te Fatu i te puai tamau no te pato‘i i te faahemaraa, te mau faahemaraa ihoa râ e au i te ture no te viivii-ore.22

Aore e faahemaraa e tuuhia i mua ia outou eita ta outou e nehenehe e haapae atu. Eiaha e faatiʻa ia outou ia vai i roto i te hoê tiʻaraa e topa ohie atu outou. A faaroo i te mau muhumuhu a te Varua. Mai te mea tei roto outou i te tahi mau mea, e aita’tura ta outou e nehenehe e pure no te ani i te mau haamaitairaa a te Fatu, tei roto ïa outou i te tahi ohipa huru hape.23

Te aperaa i te mau vahi tano ore

I te tahi mau taime, te haere faahinaaro nei te tahi mau tane e vahine faaipoipo ma te haʻuti haere e te tahi atu taata no te tahi apeni. Te parauhia nei teie mau farereiraa, e ere i te mea ino, areʻa, e mea faanahonahohia, e aore râ, e maa taime iti huru rahi roa ino tei faataahia no te reira. I roto i te reira, te faatumu nei te taata i ni‘a i to ratou mana‘o ma te parau e, e faa‘iteraa noa te reira no te auhoaraa. Tera râ, teie mea tei mana‘ohia ra e, e ere i te mea ino ; te haʻutiraa e aore râ te arearea-noa-raa e te tahi taata no te tahi apeni, e nehenehe i te reira e arata‘i i te tahi fifi teimaha atu â, e faaturi roa’tu.

Teie te hoê uiraa e tano i te ui ia tatou iho : E au anei to’u hoa faaipoipo ahiri ua ite oia te rave nei au i teie ohipa ?24

Mai te mea ua faaipoipohia outou, eiaha e faaea e te tahi taata no te tahi apeni, orua toopiti noa, mai te peu noa’tu e nehenehe ta outou. E rave rahi ati i te pae morare e haamata i te taime a faaea ai te hoê tane e te hoê vahine, raua ana‘e i te ohipa, e aore râ i te fare pureraa, e aore râ i roto i te hoê pereoo. I te omuaraa, aita paha e opuaraa e aore râ e mana‘o ia hara. E horo‘a râ teie huru ohipa i te repo maitai no te faatupu i te faahemaraa. E haere noa ai tera ohipa e, oioi roa te ati i te tupu mai. E mea ohie a‘e ia ape i te reira huru ohipa i te omuaraa ihoa, ia ore te faahemaraa ia fana‘o i te rave‘a no te faaamu ia’na.25

Peu mâ

Ia vai te peu mâ. Ua riro te peu mâ i te pae no te ahu e te parau e te raveraa ei hoê tapa‘o mau no te oraraa hau i te maitai e ei hoê tapa‘o papû no te Feia Mo‘a paieti … E horo ê atu i te ohipa haahaa e te faufau e te mea faahinaaro.26

Hōho’a
Young adults in San Diego, California.

« Outou te mau taata otahi e arapae nei, e faanaho maite outou i te mau ohiparaa au e te mea hoona ».

Te mau ohiparaa maitai no te ea e te mau ohiparaa au

A upooti‘a i te ino na roto i te maitai. E nehenehe ta outou e upooti‘a i te mau faatianianiraa ino e rave rahi na roto i te ohipa faaʻetaʻetaraa tino e te mau ohiparaa maitai i te pae no te ea. E mea maitai a‘e te taata ea maitai, aita te tino e te varua i raro a‘e i te umeraa a te ava e te avaava, no te ta‘ihitumu i te ino.27

Outou te mau taata otahi e arapae nei, e faanaho maite outou i te mau ohiparaa au e te mea hoona, eiaha outou ia vai noa ma te ohipa ore, a faa‘ite noa ai orua ia orua i te hinaaro o te tino … Teie te parau tumu no te faaîraa i te oraraa i te mau ohiparaa au ia ore te mea au ore ia tupu i te rahi.28

A faaî faarahi i to outou oraraa i teie mau puna au no te mana. Eita e navaʻi noa te tamataraa i te patoʻiraa i te ino e aore râ te faaoreraa i te hara mai roto mai i to tatou oraraa. E faaî atoa tatou i to tatou oraraa i te parau-ti‘a. E ti‘a roa ia tatou ia faaô ia tatou i roto i te mau ohiparaa o te faatae mai i te mana pae varua.

Te parau nei au no te mau ohiparaa mai te utuhiraa ia tatou iho i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E mana te manii mai i roto i to tatou oraraa ia tai‘o tatou e ia tuatapapa tatou i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e aita e rave‘a ê atu no te reira. Te pure i te mau mahana atoa, hoê faahou â ïa puna no te mana rahi. E nehenehe i te haapaeraa maa, te haapaeraa i te maa no te tahi puai taa ê anei e aore râ te tahi mau haamaitairaa taa ê, e haapuai ia tatou i niʻa atu i to tatou puai taata. Te taviniraa keresetiano, te haereraa i te pureraa, te taviniraa i roto i te basileia—pauroa te reira e nehenehe e tuu faahou mai i te puai e te mana i roto i to tatou fare vairaa.

E ti‘a roa ia tatou ia rave rahi atu â i te tatara-noa-raa i te mau faaûruraa ino mai roto mai i to tatou oraraa. E ti‘a roa ia tatou ia mono i te reira e te mau ohiparaa parau-ti‘a e faaî ia tatou i te puai e te mana‘o papû ia ora mai tei titauhia mai.29

4

Na roto i te tatarahaparaa ti‘a, e nehenehe i te taata tei tafifi i te hara faufau ia riro ei mea mâ faahou â.

Te vai ra paha te tahi taata, ua taere roa te aʻoraa ia faaineine e ia arai i teie ohipa. Ua oti roa paha outou i te tafifiraa i teie hara teimaha. Mai te peu teie to outou vairaa, aita e rave‘a ê atu â i teie nei maori râ te tâtâ‘îraa i to outou oraraa e te tatarahaparaa i ta outou mau hara. No outou, e parau atu vau i teie na mana‘o faufaa rahi e pae ta outou e nehenehe e rave no te hoʻi mai i te mâraa i te pae morare. E maʻue ê atu i teie nei â taime mai roto mai i te mau vahi atoa tei roto outou e o te ume nei ia outou ia hara e aore râ o te riro i te ume ia outou ia hara. E tiaoro i te Fatu i te mana no te upooti‘a. E vaiiho i to outou feia faatere no te autahu‘araa ia tauturu ia outou no te faaafaroraa i te hape e no te hoʻi mai i roto i te auhoaraa papû o te Fatu. A inu i te pape pihaa a te Atua e a faaî faarahi i to outou oraraa i teie mau puna au no te mana. E haamana‘o e, na roto i te tatarahaparaa ti‘a, e riro faahou mai outou ei taata mâ.

Ratou tei aufau i te hoo titauhia no te tatarahaparaa mau, e mea papû te parau fafau. E nehenehe outou ia mâ faahou mai. E nehenehe te taata hepohepo ia faateiteihia. E manii mai te hau marû no te faaoreraa hara i roto i to outou oraraa. I roto i teie tau tuuraa, ua papû te parau a te Fatu a na ô ai oia e, « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haamanaʻo faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).30

5

E ti‘a i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia ora i te ture no te viivii-ore.

E ti‘a i te mau metua ia horo‘a i ta ratou mau tamarii i te tahi mau arata‘iraa taa ê no ni‘a i te viivii-ore i to ratou apîraa ihoa, no to ratou parururaa pae tino e pae morare.31

Mai te mea, e mea here na metua ia raua, e mea faatura raua ia raua, e mai te mea i roto i to raua apitiraa moʻa, e mea turu hope raua ia raua e aita e feaaraa no ni‘a i to te tahi here, e riro teie mau mea faufaa tumu i te taʻitaʻihia i roto i te mau utuafare no ananahi. Areʻa mai te mea e, te vai ra te manianiaraa, te mârôraa e te au ore i roto i te utuafare, na reira atoa te tamatamataraa i te rave i te tahi ohipa faahinaaroraa i te tahi atu taata na rapae, ei reira te mau utuafare no ananahi e haaparuparuhia ai… 

E ti‘a i to tatou mau utuafare ia riro ei pare puai na roto i te haaparahiraa i te parau-ti‘a e na roto i te hopoiraa i reira te hau, te tahoêraa e te pipiri ore te mahuti mai na roto i te mâraa o te taata, te feaa-ore-raa i to te tahi here e te rave‘a ohie no te fafau-hope-raa ia’na i te utuafare. E ti‘a roa i te mau metua ia farii i te faaipoiporaa ei faanahoraa hanahana, e ia faatura ratou i te ti‘araa metua. E ti‘a i te mau tamarii ia faaûruhia na roto i te parau e te hi‘oraa, no te faaineineraa no te faaipoiporaa, no te arairaa i te peu faufau mai te arairaa i te hoê maʻi faufau, e no te raveraa i te tahi atoa mau hiroʻa tumu no te oraraa keresetiano.32

Hōho’a
A father sitting on a stone fence with his teenage son. The father and son are looking at each other as they counsel together. Posed by models.

Ua aʻo te peresideni Ezra Taft Benson i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii no ni‘a i te ture no te viivii-ore.

6

Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te ture no te viivii-ore, ia oaoa tatou.

Aita to to tatou Metua i te Ao ra hinaaro ê atu maori râ ia oaoa tatou. Te parau nei Oia ia tatou i taua mau mea nei e oaoa ai tatou. E te hoê o te mau parau tumu papû roa a‘e tei horo‘ahia mai e te Atua no te tauturu ia tatou ia noaa taua oaoa ra, o te ture no te viivii-ore ïa. Te pure nei au ma to’u aau atoa ia feruri maite outou i te mau faahopearaa oaoa no te haapa‘oraa i teie ture, na reira atoa te mau faahopearaa ati rahi no te ofatiraa i te reira.33

Te hoê tumu no te peu mâ—e tei roto atoa to tatou iho viivii-ore, te mau mana‘o e te mau raveraa mâ, e te haavare ore—oia hoʻi ïa, ia roaa ia tatou te Varua e te mana o te Atua i roto i to tatou oraraa e ti‘a’i, no te raveraa i te ohipa a te Atua. Aita ana‘e tera mana e tera faaûruraa, aita ïa tatou i maitai a‘e i te tahi atu taata no te tahi atu faanahoraa. Te anaana nei te reira peu mâ e e riro te reira i te faaûru ia vetahi ê ia haere i ni‘a i te hoê oraraa maitai a‘e e ia faatupu i roto i te mau melo ore te hiaai ia tuatapapa i to tatou faaroo.34

A haapa‘o i te mau ture mo‘a a te Atua. A haamana‘o, aita e ofatiraa aita e faautuʻaraa. Mai te mea ua hinaaro outou ia oaoa e ia manuïa i roto i ta outou apitiraa, ta outou arapaeraa e te paturaa o to outou utuafare i ni‘a i te fenua nei, a faatuʻati i to outou oraraa i ni‘a i te mau ture mure ore o te raʻi. Aita e raveʻa ê atu.35

Aita e oaoaraa maoro i roto i te taiʻata. Aita e popou e itehia i roto i te ofatiraa i te ture no te viivii-ore. Areʻa i te tahi pae, te vai ra ïa. E taime au iti paha e vai ra. E mai te huru ra e, e mea faahiahia te mau mea atoa i tera taime. Teie râ, e oioi roa teie auraa i te avaava mai. E parahi mai te mana‘o faahapa e te haamâ. E riʻariʻa tatou ia itehia mai ta tatou mau hara. E nee tatou no te tapuni, e no te haavare. E haamata te here i te pohepohe. E haamata te mana‘o maramara, te pohehae, te riri e tae noa’tu te tairoiro i te rahi mai. Pauroa te reira, e mau faahopearaa natura no te hara e no te ofatiraa ture.

I te tahi râ pae, ia haapa‘o tatou i te ture no te viivii-ore e ia vai mâ noa tatou i te pae morare, e ite tatou i te mau haamaitairaa no te here rahi e te hau rahi, te ti‘aturiraa rahi a‘e e te faatura i to tatou hoa faaipoipo, te fafauraa hohonu a‘e i te tahi e te tahi, e na roto i te reira, te hoê oaoa e te popou huru rahi e te faahiahia.36

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Ua parau te peresideni Benson e, ua riro te faatureraa a te Fatu no ni‘a i te vai-mâ-raa i te viivii-ore ei mea « papû e te hape ore » (tuhaa 1). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i teie faatureraa e te mau poroʻi o teie nei ao ?

  • Eaha te tahi o te mau faahopearaa no te ofatiraa i te ture no te viivii-ore ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 2).

  • Eaha te mau mea taa ê ta tatou e nehenehe e rave no te paruru ia tatou e to tatou utuafare i mua i te faahemaraa o te peu faufau ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 3).

  • A hi‘o faahou â i te parau aʻo a te peresideni Benson no te feia i roto i « teie hara teimaha » (tuhaa 4). Eaha to outou mana‘o e eaha te mea i to outou aau ia feruri ana‘e outou i te parau fafau a te Fatu, ia farii i te taata tatarahapa tei « hoʻi mai i roto i auhoaraa papû » ?

  • I to outou mana‘o, no te aha e mea faufaa no te mau metua ia « horo‘a i ta ratou mau tamarii i te tahi mau arata‘iraa taa ê no ni‘a i te viivii-ore i to ratou apîraa ihoa » ? Nahea te haapa‘o-maitai-noa-raa o na metua, te tahi i te tahi, e faaûru ai i te mana‘o o ta ratou mau tamarii no ni‘a i te faaipoiporaa e te ture no te viivii-ore ? (A hi‘o i te tuhaa 5).

  • Eaha te tahi o « te mau faahopearaa oaoa » no te haapaʻoraa i te ture no te viivii-ore ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 6).

Te mau papa‘iraa mo‘a

Genese 39:7–21; 1 Korinetia 6:18–20; Galatia 5:16; Alama 38:12; 39:3–5; 3 Nephi 12:27–30; PH&PF 42:22–25

Tauturu haapiiraa

« A faaitoito i te feia o ta outou e haapii ra ia haere ineine mai i te piha haapiiraa e ia amui mai. Ia faaitoito ratou iho i te haapiiraa i te evanelia, te tauturu ra ïa ratou i te hoê varua haapiiraa i roto i te haapiiraa » (Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 82).

Te mau nota

  1. « The Law of Chastity », New Era, Tenuare 1988, 4.

  2. « To ‘the Rising Generation’ », New Era, Tiunu 1986, 6.

  3. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 285.

  4. The Teachings of Ezra Taft Benson, 282–83.

  5. « The Law of Chastity », 4.

  6. « To ‘the Rising Generation’ », 5–6.

  7. « The Law of Chastity », 4.

  8. I roto Conference Report, Atopa 1964, 59.

  9. The Teachings of Ezra Taft Benson, 281.

  10. « Cleansing the Inner Vessel », Ensign, Me 1986, 4 ; na Iosepha Semita i parau i te reira, e na Brigham Young i faahiti faahou mai, « Instructions to Missionaries », Deseret News, 13 no tiunu 1860, 113.

  11. I roto Conference Report, Oct. 1964, 59.

  12. « Your Charge : To Increase in Wisdom and Favor with God and Man », New Era, Setepa 1979, 43.

  13. I roto Conference Report, Atopa 1959, 113.

  14. I roto Conference Report, Eperera 1949, 196.

  15. This Nation Shall Endure (1977), 97.

  16. « The Law of Chastity », 4–5.

  17. « The Law of Chastity », 6.

  18. « The Law of Chastity », 6.

  19. I roto Conference Report, Atopa 1964, 60.

  20. « To the ‘Youth of the Noble Birthright’ », Ensign, Me 1986, 45; hi‘o atoa « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1986, 81.

  21. The Teachings of Ezra Taft Benson, 285.

  22. « The Law of Chastity », 6.

  23. I roto Conference Report, Atopa 1964, 60.

  24. « The Law of Chastity », 6.

  25. « The Law of Chastity », 6.

  26. « To the Young Women of the Church », Ensign, Novema 1986, 83.

  27. I roto Conference Report, Atopa 1964, 60.

  28. « The Law of Chastity », 6.

  29. « The Law of Chastity », 7.

  30. The Teachings of Ezra Taft Benson, 284.

  31. I roto Conference Report, Atopa 1964, 59.

  32. I roto Conference Report, Eperera 1949, 197, 198.

  33. « The Law of Chastity », 7.

  34. The Teachings of Ezra Taft Benson, 278.

  35. « Your Charge : To Increase in Wisdom and Favor with God and Man », 43.

  36. « The Law of Chastity », 5.