Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16 : Te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia


Pene 16

Te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia

« Ia riro teie mau matahiti auro ei mau matahiti maitai roa a‘e no te ora hope, no te here hope e no te tavini hope atoa hoʻi. E ia haamaitai mai te Atua i te feia e utuutu ra i to outou mau hinaaro— o to outou utuafare, to outou mau hoa e to outou mau hoa melo o te Ekalesia e te feia faatere ».

No roto mai i te oraraa o Ezra Taft Benson

E 86 matahiti to Ezra Taft Benson a riro ai oia ei Peresideni o te Ekalesia. Ua taa ia’na i te mau oaoaraa e te mau tamataraa e tae mai i te mau matahiti hopea o te oraraa. Hoê oaoaraa no’na, o te vai-noa-raa ta’na vahine, Flora, i pihaʻi iho ia’na. Ua faahanahana raua i te 60raa o to raua mahana faaipoiporaa i to’na matahiti matamua ei Peresideni. E mea au na raua ia faaea noa raua e ia haere i te hiero, fatata pauroa te mau poʻipoʻi mahana pae. I te oroʻa no te 87raa o toʻna mahana fanauraa, ua ani te tahi taata i te peresideni Benson eaha te tumu no to’na oraraa maoro e te oaoa. « Na mua a‘e oia i te pahono, parau mai nei te tuahine Benson i teie parau haʻuti, e parau tano râ, ‘E vahine maitai pai ta’na’ ».1

I roto i to raua matahiti paari, ua au roa te peresideni e te tuahine Benson ia parahi e ta raua mau tamarii e ta raua mau mootua, e ua tamau noa to raua utuafare i te haapii na roto i to raua hi‘oraa. « Ua ora te hoê mootua tamahine i piha‘i iho i to’na na metua tupuna i na avaʻe ahuru ma vaʻu matamua ei peresideni, e na roto i ta raua aniraa, ua tere atoa oia na muri iho ia raua no te tauturu ia raua e no te haapa‘o i to raua mau hinaaro. E ua ite mata roa oia i to’na na metua tupuna i te fare—ta raua mau arapaeraa i te fare amuraa « ice-cream » ; to raua parahi-noa-raa i roto i te parahiraa marû, te rima i roto i te rima, a faahaamanaʻo noa ai i to raua oraraa, a himene ai e a ataata ai ; ta raua mau hahaereraa utuafare au e te mau haapii utuafare e te tahi atoa tei pii mai ».2

Ua taa maitai i te mau mootua te haamaitairaa ia ite i te faaûruraa o na metua tupuna paari e te here. « Ua faatae te hoê mootua tamahine i to’na tapa‘o haamauruuru i te peresideni Benson i muri mai i to’na tautururaa ia’na e ta’na tane i roto i te hoê faaotiraa fifi rahi. ‘Ua ani maua ia oe eaha to oe mana‘o e ua parau mai oe, « A pure. Papû ia’u e, e rave orua i te faaotiraa tano ». Na te reira faaroo to oe ia maua i horo‘a ia maua i te ti‘aturiraa hau atu’ ».3

I roto i te amuiraa rahi tei tupu i muri noa mai i te 90raa o to’na oro‘a fanauraa, ua faaineine te peresideni Benson i te hoê aʻoraa « i te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia e i to ratou mau utuafare e i te feia e utuutu nei i to ratou mau hinaaro ». I roto i te omuaraa, ua faa‘ite oia i te tanoraa o teie tumu parau i ni‘a ia’na iho : « E mana‘o taa ê to’u no te feia ruhiruhia—no teie pŭpŭ tane e pŭpŭ vahine faahiahia. I to’u mana‘o, ua maramarama vau ia ratou, no te mea o vau atoa te hoê mai ia ratou ».4

Hōho’a
President Ezra Taft Benson smiling. Photographed at the October 1982 general conference.

« E mana‘o taa ê to’u no te feia ruhiruhia … I to’u mana‘o, ua maramarama vau ia ratou, no te mea o vau atoa te hoê mai ia ratou ».

Te mau haapiiraa a Ezra Taft Benson

1

Ua ite te Fatu i te feia ruhiruhia e ua here Oia ia ratou e ua tuu Oia i ni‘a ia ratou e rave rahi o Ta’na mau hopoi‘a rahi roa a‘e.

Ua ite e ua here te Fatu i te feia ruhiruhia i rotopu i To’na mau taata. Mai te tau mai â te reira, e tei ni‘a ia ratou To’na tuuraa e rave rahi o Ta’na mau hopoi‘a rahi roa a‘e. Na roto i te mau tau tuuraa e rave rahi, ua arata‘i Oia i To’na mau taata na roto i te mau peropheta tei roto i te matahiti paari. Ua hinaaro Oia i te paari e te ite o te mau matahiti, te faatereraa faaûru o ratou tei faa‘ite i to ratou haapa‘o maitai i Ta’na evanelia na roto i te mau matahiti e rave rahi.

Ua haamaitai te Fatu ia Sara, i roto i to’na matahiti paari, no te fanau i te tamarii na Aberahama. Peneiaʻe te haapiiraa rahi roa a‘e a te arii Beniamina, ua horo‘ahia mai i to’na tau ruhiruhia e piri atu i te pohe. Ua riro mau oia ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu i te mea e, ua manuïa oia i te arata‘i e i te faatupu i te hau i rotopu i to’na mau taata.

E rave rahi faahou mau tane e mau vahine, na roto i te mau tau, tei rave i te tahi mau mea rarahi a haere noa ai ratou i mua ma te tavini i te Fatu e Ta’na mau tamarii, e noa’tu â to ratou ruhiruhia.

I roto i to tatou tau tuuraa, i rotopu i [teie] mau peropheta tei piihia e te Fatu, e rave rahi tei piihia i roto i to ratou faito matahiti hitu ahuru e aore râ vaʻu ahuru, e aore râ paari atu â. Auê ïa to te Fatu ite e to te Fatu here i Ta’na mau tamarii tei horo‘a rahi hoʻi i roto i to ratou mau matahiti ohiparaa !

Ua here matou ia outou te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia. Outou te tuhaa tupu rahi roa a‘e i roto i te huiraatiraa o teie nei ao, e i roto atoa i te Ekalesia.

To matou hiaai maori râ, ia riro to outou mau matahiti auro ei mau matahiti faahiahia e te utu‘a maitai. Te pure nei matou ia roaa ia outou te oaoa i roto i te hoê oraraa maitai e tei î i te mau haamanaʻoraa au e te mau tia‘iraa rahi atu â i roto i te taraehara a te Mesia. Te tiʻaturi nei matou e, e farii outou i te hau ta te Fatu i parau fafau i te feia tei tamau noa i te tutava no te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa e no te pee i To’na hi‘oraa. Te ti‘aturi nei matou e, oia hoʻi, ia î to outou mau mahana i te ohipa e rave, e tae noa’tu te mau rave‘a no te tavini i te taata tei ore i fana‘o mai ia outou na. E ere anei, te paari a‘e te mea maitai a‘e, no te mea hoʻi e tamau noa teie taoʻa rahi ta outou no te paari e te ite i te aano atu â e i te rahi atu â, a toro ai outou i te rima i te tahi atu taata.5

2

E nehenehe ta tatou e apo rahi mai i roto i te ruhiruhiaraa.

Teie e ono vahi e nehenehe ta tatou e apo rahi mai i roto i te ruhiruhiaraa :

1. A ohipa i roto i te hiero e a haere pinepine. Tatou te taata paari, e ti‘a ia tatou ia faa‘ohipa i to tatou itoito eiaha noa no te haamaitai ia ratou tei na mua’tu, no te haapapû atoa râ e, ia au i te faito e noaa mai, e farii to tatou huaai i te mau oro‘a no te faateiteiraa i roto i te hiero. A ohipa e to outou utuafare ; a paraparau e a pure no ratou tei ore â i hinaaro ia faaineine ia ratou.

Te pii nei matou i te taata atoa e nehenehe e haere i te hiero, ia haere pinepine e ia farii i te mau piiraa ia tavini i roto i te hiero, ia ti‘a i to outou ea, to outou puai e te atea o to outou nohoraa i te hiero. Te ti‘aturi nei matou ia outou no te tauturu mai i roto i te taviniraa hiero. No te maraaraa te numera o te mau hiero, titauhia e rave rahi atu â mau melo no te faaineine ia ratou no teie taviniraa au. Ua mauruuru maua te tuahine Benson i te mea e, ua ti‘a ia maua, fatata pauroa te hepetoma, ia haere amui i te hiero. Auê ïa haamaitairaa te reira i roto i to maua nei oraraa !

2. A haaputu e a papa‘i i te mau aamu utuafare. Te pii nei matou ia outou, ia faaitoito i te haere e haaputu e e papa‘i i to outou iho aamu e te aamu o te utuafare. E rave rahi hoʻi hi‘oraa, tei roto noa te aamu ia outou iho, te haamana‘oraa no te feia herehia, te mau tai‘o mahana e te mau ohipa i tupu. I te tahi mau taime, o outou te aamu utuafare. Aore reʻa rave‘a no to outou tufaa aiʻa ia faahereherehia maori râ na roto i te haaputuraa e te papa‘iraa i to outou aamu.

3. A faaô i roto i te taviniraa misionare. Titauhia ia maraa te numera o te mau misionare paari i roto i te taviniraa misionare. Ia ti‘a i to ratou ea e ta ratou faufaa, te pii nei matou i na taata faaipoipo hanere e hanere ia faaafaro i to ratou oraraa e ta ratou ohipa, e ia haere e tavini i te hoê misioni. Hinaaro-roa-hia nei outou i roto i te aua misioni ! E taviniraa misionare ta outou e nehenehe e rave eita e roaa i te mau misionare taure‘are‘a.

Ua mauruuru roa vau i te mea e, ua tavini e piti o to’u na tuahine ivi ei hoa misionare i Peretane. Ono ahuru ma vaʻu matahiti to te tahi e hitu ahuru ma toru to te tahi, i to raua piiraahia, e ua faahiahia raua i te mau ohipa ta raua i ite.

Auê ïa hi‘oraa e auê atoa ïa haamaitairaa no te huaai o te hoê utuafare ia tavini ana‘e te mau metua tupuna i te hoê misioni. No te rahiraa o te mau misionare paari tei haere, ua haapuaihia ratou e ua anaanataehia ratou na roto i te taviniraa misionare. Na roto i teie rave‘a mo‘a no te taviniraa, e rave rahi tei haamoʻahia e o te ite nei i te popou no te arataʻiraa mai ia vetahi ê, ia ite ratou i te îraa o te evanelia a Iesu Mesia… 

4. A horo‘a i te reni faatereraa na roto i te paturaa i te tahoêraa utuafare. Te faaitoito nei matou i te mau melo paari atoa, mai te mea e nehenehe, ia pii i to ratou utuafare ia haaputu amui. Faanaho ia ratou ei mau tino taamu au, te tahi i te tahi. Horo‘a i te reni faatereraa no te mau putuputuraa utuafare. Faatupu i te mau putuputuraa fetii i reira te auhoaraa e te faufaa tupuna e itehia ai e e haapiihia ai. Te tahi o ta’u mau haamanaʻoraa au roa aʻe, o ta matou ïa mau putuputuraa fetii e ta matou mau putuputuraa utuafare. Poihere i te mau peu utuafare maitai o te taamu ia outou paatoa e a muri noa’tu. Na roto i te raveraa i te reira, e nehenehe ta outou e faatupu i te tahi tuhaa o te raʻi i ni‘a i te fenua nei i rotopu i te mau utuafare atoa. E i te hopearaa, e ere anei te mure ore i te hoê faanuuraa no te oraraa parau-ti‘a ei utuafare.

5. A farii e a rave faaoti i te mau piiraa o te Ekalesia. Te ti‘aturi nei matou e, e farii te mau melo paari atoa, mai te mea e nehenehe, i te mau piiraa i roto i te Ekalesia ma te rave faaoti i te reira ma te tura. Ua mauruuru roa vau iho nei no te mau taea‘e i roto i te hitu-ahuru-raa e te ono-ahuru-raa o to ratou matahiti o te tavini nei ei episekopo e ei peresideni amaa. E mea hinaaro roa hoʻi matou i ta outou parau aʻo e ta outou faaûruraa, outou tei haere na te eʻa o te oraraa ! Ua hinaaro roa matou ia faaroo i to outou mau manuïaraa e i te huru outou i faateitei ia outou i nia aʻe i te aau mauiui, te mau mauiui e aore râ te inoino, e ua haapuaihia outou na roto i te faarururaa i te reira.

E mau rave‘a rahi ta outou no te tavini i roto i te rahiraa o te mau faanahoraa o te Ekalesia. E taime to outou e e niu pautuutu maitai to outou i roto i te evanelia no te horoʻa i te hoê ohipa maitai. Na roto i te raveʻa rau, te faaoti nei outou i te taviniraa haapa‘o maitai i roto i te Ekalesia. Te haamauruuru nei matou ia outou no te mau mea atoa ta outou i rave e te pure nei matou ia haapuai mai te Fatu ia outou no te rave rahi atu â.

6. A faanaho i to outou ananahi, i te pae moni. A ratere ai outou i teie oraraa e tae atu i te tau faatuhaaraa e te mau ahuru matahiti i muri mai, te ani manihini nei matou ia outou, to tatou mau melo paari atoa, ia faanaho maite i te mau matahiti i muri iho i te ohipa rave tamau. Eiaha e faarahi faufaa ore noa i te mau tarahu. Te parau atoa nei matou e, e ara i te tuurimaraa i te tahi parau aufauraa, noa’tu no te tahi melo o te utuafare, o te faatupu noa’tu i te tahi fifi i niʻa i te moni faatuhaaraa.

E ara maitai atoa i roto i to outou mau matahiti paari i te mau faatianianiraa « pyramidal », te mau parau hooraa fare e aore râ te tomoraa i roto i te tahi mau opuaraa moni papû ore. E hi‘o maitai outou eiaha te opuaraa ohipa o te oraraa taatoa ia mau i te hoê noa e aore râ te tahi rii noa faaotiraa hapehape i te pae o te moni. E faanaho oioi i to outou ananahi i te pae moni, e a pee i te reira.

7. A horo‘a i te taviniraa mai ta te Mesia te huru. E faateitei te taviniraa mai ta te Mesia te huru. I teie nei ua ite outou i te reira, te pii nei matou i te mau melo paari atoa o te nehenehe e maoʻa i ta ratou mauhaa ooti i roto i te taviniraa ia vetahi ê. E nehenehe i te reira ia riro ei ohipa haamo‘a. Ua parau fafau te Fatu e, ratou te haamoʻe i to ratou parau i roto i te taviniraa ia vetahi ê, e ite mau ratou ia ratou iho. Ua parau te peropheta Iosepha Semita ia tatou e, e ti‘a ia tatou ia « faahope i to tatou mau oraraa » no te faatupu i te opuaraa a te Fatu (PH&PF 123:13).

E pee mai te hau e te popou e te mau haamaitairaa ia ratou o te tavini ia vetahi. Oia mau, te faaitoito nei matou i te taviniraa mai ta te Mesia te huru, i te taatoaraa, e hope atu â ïa te au no te feia ruhiruhia e no to ratou oraraa.

8. A faaetaeta noa i te tino, ia maitai te ea e ia itoito noa. Ua oaoa roa matou no te mau tautooraa o ratou e rave rahi tei roto i te ruhiruhiaraa, o te faaitoito nei ia vai maitai noa i te pae no te ea i roto i to ratou mau matahiti paari… 

E mea au roa ino na matou ia hi‘o i to tatou feia ruhiruhia, to ratou puai e to ratou itoito! Na roto i te vai-itoito-noa-raa, e tere maitai te feruriraa e te tino.6

Hōho’a
A Brazilian man reading the scriptures. He is sitting on a bus.

« Ia riro teie mau matahiti auro ei mau matahiti maitai roa a‘e no te ora hope, no te here hope e no te tavini hope atoa hoʻi ».

3

E riro te taviniraa ia vetahi ê i te rapaau ia ratou tei moʻe te tahi taata herehia e aore râ tei riʻariʻa i te vai-otahi-noa-raa.

Ia outou tei moʻe te hoa faaipoipo, te faatae atu nei matou i to matou here. I te tahi taime, e tae mai te mana‘o haafaufaa ore e te mana‘o otahi, e mana‘o teimaha hoʻi te reira ia tupu noa mai. Ia hi‘o-maitai-hia, aita e faufaa teie manaʻo. Hau atu i na mana‘o tauturu e vaʻu i ni‘a nei, teie te tahi hi‘oraa no te mau ohiparaa e tano no te tauturu i te tahi taata.

Te vai ra te taata otahi, te faaitoito nei i te nira i te tahi ahu taoto no ta ratou mau mootua tata‘itahi, e mootua e faaipoipo ra e aore râ e aiu tei fanau-apî-hia i roto i utuafare. Te vai ra te tahi, te papa‘i nei i te mau rata oro‘a fanauraa e aore râ te haere nei i te mau ohiparaa i te haapiiraa e aore râ te mau tuʻaro o ta ratou mau mootua. Te vai ra, te hamani nei i te tahi buka hoho‘a no ta ratou mau mootua tata‘itahi ei tao‘a no te oro‘a fanauraa… 

Te ite nei matou e rave rahi atu â vahine ivi te horo‘a nei i to ratou taime… i te fare maʻi e aore râ no te tahi atu ohipa taviniraa i roto i te huiraatira. Ua rahi hoʻi ratou te ite nei i te mana‘o au i roto i te taviniraa mai teie te huru.

Te taviri no te upootiʻa i te vai-otahi-raa e te mana‘o haafaufaa ore, e taata tino maitai anaʻe, o te haereraa ïa i rapae ia’na iho ma te tauturu atu ia vetahi ê i roto i te nava‘i ore mau. Te fafau atu nei matou i te feia e horo‘a nei i teie huru taviniraa, ia au i te tahi faito, e faaorahia outou i te mauiui no te moʻeraa o tei herehia e aore râ i te riʻariʻa no te vai-otahi-noa-raa. Te rave‘a no te tamarû i to outou mana‘o no ni‘a i to outou iho oraraa, o te haamaitairaa ïa i to te tahi atu oraraa.7

4

I roto i te maʻi e te mauiui, e nehenehe ta tatou e vai puai noa, i roto i to tatou huru e to tatou varua.

I te feia maʻi e te feia e roohia nei i te mauiui e te mau tafifiraa o teie oraraa, te faatae atu nei matou i to matou here taa ê e to matou mana‘ona‘oraa taa ê ia outou. Te fariu nei to matou aau e ta matou mau pure i niʻa ia outou. Haamana‘o na i ta te metua Lehi i parau i roto i te haamaitairaa i ta’na tamaiti o Iakoba, tei mamae atoa i te rima o to’na na tuaana, o Lamana e o Lemuela. Ua parau oia, « Ua ite oe i te rahi o te Atua ; e e faariro oia i to oe mau ati ei maitai no oe » (2 Nephi 2:2). E e na reira atoa oia no outou.

Te pure nei matou ia tamau noa outou i te tutava, ia vai puai noa to outou huru e to outou varua. Ua ite matou e, e ere i te mea ohie i te mau taime atoa. Te pure nei matou no te feia e rave nei i te mau ohipa no outou, te mau ohipa te ore e maraa faahou ia outou, ia rave ratou i te reira ma te here, te marû e te varua aupuru.

Maitai e, e tamau noa outou i te haamahuti i te mau mana‘o maitai e te mau manaʻo au i te aau e te feruriraa, ma te tiavaru i tera e haamauiui e e haamou nei ia outou. Te ti‘aturi nei matou e, te pûpû nei outou i te mau pure i te mau mahana atoa, e i te hora atoa ia titauhia ana‘e te reira. Mai ta te Buka a Moromona e haapii ra, « Ia parahi outou ma te haamaitai ia’na i te mau mahana atoa ra, no te aroha e te mau maitai e rave rahi ta [te Atua] e horo‘a mai ia outou na » (Alama 34:38).

E ite atu outou e, e faateitei te tai‘oraa tamau, i te mau mahana atoa, i te Buka a Moromona i to outou varua, e e haafatata te reira ia outou i to outou Faaora ma te tauturu ia outou ia riro ei piahi no te evanelia te nehenehe e faa‘ite i te mau parau mau rahi ia vetahi ê.8

5

E mea faufaa rahi roa ia horo‘a te mau utuafare i to ratou mau metua ruhiruhia e metua tupuna ruhiruhia i te here, te aupuru e te faatura e ti‘a no ratou.

I teie nei, e paraparau rii au i te tahi minuti i te mau utuafare o te feia ruhiruhia. Te faahiti noa nei tatou i te hoê irava i roto i te Salamo : « Eiaha e taiva ia’u i te ruhiruhiaraa ; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia’u » (Salamo 71:9).

Te faaitoito nei matou i te mau utuafare ia horo‘a ratou i to ratou mau metua ruhiruhia e metua tupuna ruhiruhia i te here, te aupuru e te faatura e ti‘a no ratou. E haamana‘o tatou i te faaueraa o te papa‘iraa mo‘a, oia hoʻi, e ti‘a ia tatou ia aupuru i te feia o to tatou fare, o te riro tatou i te « rahi’tu… to’na ino i to te taata mau ore ra » (1 Timoteo 5:8). Ua mauruuru roa hoʻi au no to’u utuafare iti e no te here e te aupuru ta ratou e horo‘a nei i to ratou na metua na roto i te mau matahiti e rave rahi.

E haamana‘o e, to tatou mau metua e te mau metua tupuna, na tatou ïa te hopoi‘a, e na tatou e aupuru ia ratou, e aupuru i te maitai roa a‘e e roaa ia tatou. Ua ere ana‘e te feia ruhiruhia i te utuafare no te aupuru ia ratou, na te feia faatere o te autahu‘araa e o te Sotaiete Tauturu e imi i te rave‘a atoa no te pahono i to ratou mau hinaaro na roto i taua huru here nei. Teie te tahi mau mana‘o tauturu ta matou e horo‘a nei i te mau utuafare o te feia ruhiruhia.

Mai te tau roa mai a nanaʻo ai te Fatu i na ture ahuru i ni‘a i te mau papa ofaʻi, te tavevo nei Ta’na mau parau i Sinai na roto i te mau tenetere ia « faatura i to metua tane, e to metua vahine » (Exodo 20:12).

Faahanahana e faatura i to tatou mau metua, te auraa ra, e haapa‘o hope roa tatou ia ratou. E here tatou e e au tatou ia ratou e e mana‘ona‘o tatou i to ratou oaoaraa e to ratou maitai. E hamani maitai tatou ia ratou ma te faatura rahi. E imi tatou ia maramarama mai i to ratou mana‘o. E papû roa e, te haapa‘oraa i te mau hiaai e te mau hinaaro parau-ti‘a o na metua, e tuhaa atoa ïa te reira no te faaturaraa ia ratou.

E hau atu, ia faahanahana e ia faatura tatou i to tatou mau metua e ti‘a’i, ua horo‘a mai hoʻi ratou i te ora ia tatou. E na ni‘a’tu i te reira, ua faatusia tamau noa ratou, aita e nehenehe e tai‘o i te mau tusia, to ratou aupururaa e faaamuraa ia tatou mai te aruaruraa e mai te tamariiraa mai â, ma te horo‘a ia tatou i te mau mea titauhia no te oraraa, e ma te utuutu ia tatou i roto i te maʻi o te tino, te aehuehu o te manava, e paari noa’tu ai tatou. Ia hi‘o-maitai-hia, ua faafanaʻo ratou ia tatou i te rave‘a no te farii i te hoê ite, e, ia au i te hoê faito, ua haapii mai ratou ia tatou. Te rahiraa o te mau mea ta tatou i ite e e rave nei, ua haapii mai ïa tatou mai roto mai i to ratou hi‘oraa. Ia vai noa to tatou mauruuru ia ratou e ia faa‘ite atu hoʻi i te reira.

E haapii atoa na tatou ia faaore i te hape a to tatou na metua, tei hapehape paha a atuatu ai raua ia tatou, ma te rave noa râ i te huru maitai roa a‘e ta raua i ite. Ia faaore noa’tu tatou i ta ratou mau hapehape mai ta tatou e hinaaro nei ia faaorehia ta tatou mau hapehape e ta tatou mau tamarii.

E noa’tu ua ruhiruhia to tatou metua, e ti‘a noa ia tatou ia faatura ia raua ma te vaiiho i to raua ti‘amâraa ia ma‘iti e te rave‘a no raua ia faaoti no to raua oraraa e tae roa i te taime aita e roaa faahou ia raua. Eiaha na tatou e haru i ta raua mau ma‘itiraa mai te peu ua ti‘a ia raua ia ma‘iti. Te vai ra te tahi mau metua te nehenehe e ora e e haapaʻo ia ratou ia ratou iho noa’tu to ratou matahiti paari, e e mea au a‘e na ratou ia na reira. Mai te mea e nehenehe ta ratou, a vaiiho noa.

Mai te mea eita e noaa faahou ia ratou ia ora ratou anaʻe iho, ei reira te utuafare, te Ekalesia e te mau tauturu a te hau e titauhia ai no te tauturu ia ratou. Ia ore ana‘e e nehenehe faahou ta te feia ruhiruhia e haapaʻo ia ratou iho, noa’tu te tauturu rii tei horoʻahia, ei reira e ti‘a ai i te aupururaa ia faaterehia i roto i te fare o te hoê melo utuafare, mai te mea e, e nehenehe. Peneiaʻe e titau-atoa-hia te tauturu a te Ekalesia e te tauturu a te hau i tera taime.

E mea faufaa rahi roa te ohipa a te taata aupuru. Titau-roa-hia te feia turu e te feia tauturu no tera mau taata. Te rahiraa taime, na te tahi hoa faaipoipo, e ruhiruhia atoa hoʻi, e aore râ na te tahi tamahine paari rii e ta’na mau tamarii e aupuru atoa’tu, na ratou e haapaʻo i tera metua ruhiruhia.9

6

Ratou tei haamaitaihia i teie huru fatataraa e te mau metua tupuna e aore râ e te tahi taata paari, e auhoaraa e e amuiraa tao‘a rahi ïa ta ratou.

E mea maitai atoa e, te faaô nei outou i te feia ruhiruhia i roto i te mau ohiparaa utuafare, mai te mea e nehenehe. Auê ïa haapopouraa no matou ia ite i te mau mootua oaoa e te au i piha‘i iho i te hoê metua tupuna here. E mea au roa hoʻi na te mau tamarii teie mau ohipa. E mea au roa na ratou ia haere mai te mau metua tupuna e farerei ia ratou no te tahi tamaaraa, no te tahi pureraa pô utuafare e e aore râ no te tahi mau ohipa taa ê. E taime te reira no te haapii i te tahi mau rave‘a no te faahanahana, no te here, no te faatura e no te aupuru ia ratou i roto i ta ratou mau matahiti hopea.

E nehenehe ta te mau metua tupuna ia riro ei faaûruraa rahi no ta ratou mau mootua. E ere hoʻi to ratou mau mahana i te mea apiapi roa i te ohipa rahi mai to te mau metua, e no reira, e ti‘a ia matara mai te mau buka no te tahi tai‘oraa, e ti‘a ia faati‘ahia te tahi mau aamu e e ti‘a ia haapiihia no ni‘a i te faa‘ohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia. Ei reira te mau tamarii e farii ai i te hoê hi‘oraa atea no te oraraa, e apî rahi mai hoʻi ratou i te reira, eiaha noa râ te reira, e farii atoa mai hoʻi ratou i te paruru, te hau e te puai. Nehenehe e hapono noa i te tahi rata, [te tahi haruharuraa] e te tahi hoho‘a, ia vai atea ihoa râ te mau nohoraa i te tahi e te tahi, e eita e nehenehe e farerei i te tahi e te tahi. Ratou tei haamaitaihia i teie huru fatataraa i te mau metua tupuna e aore râ i te tahi taata paari, e auhoaraa e e amuiraa tao‘a rahi te reira no ratou. Aita anaʻe e nehenehe ta ratou e haere i te tahi haafetiʻaraa, te tahi faaipoiporaa, te tahi tere hiero… e te tahi atu mau ohipa taa ê na muri iho i te mau melo o te utuafare.

Te oaoa nei maua i te hi‘oraa i ta maua mau tamarii e mootua ia paari e ia manuïa i te tahi mau ohipa taa ê, no te mea tei reira maua no te amui i roto i to ratou popou e no te oaoa i ta ratou mau upootiʻaraa. E oaoaraa te haamaitai nei i to maua nei oraraa a tutava e a manuïa ai ta maua mau tamarii i roto i to ratou oraraa. I roto i te 3 Ioane 1:4 te tai‘o nei tatou, « Aita’tu o’u oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapa‘o ra tau mau tamarii i te parau mau ». E na roto i teie huru iteraa e nehenehe ai e roaa i te here e te itoito apî no te tamau â i te faaruru i ta tatou iho mau tafifiraa.10

Hōho’a
A young woman visting with an elderly woman in a wheelchair.

« E nehenehe ta te mau metua tupuna ia riro ei faaûruraa rahi no ta ratou mau mootua ».

7

E mea ti‘a i te feia faatere o te Ekalesia ia imi na roto i te pure i te Varua no te tauturu i te mau melo ia pahono i te mau hinaaro o te feia ruhiruhia.

Te aʻo… nei matou i te feia faatere o teie mau feia ruhiruhia ia faaroo maite i te Varua o to tatou Metua i te Ao ra no te tuatapapa e no te pahono i te mau hinaaro i te pae varua, i te pae tino, i te pae manava e i te pae faufaa o teie nau feia ruhiruhia. Te ti‘aturi nei matou e, e faa‘ohipa outou i to outou na tauturu, te feia faatere pŭpŭ autahu‘araa e Sotaiete Tauturu, te mau haapii utuafare e te mau tuahine hahaere i roto i teie hopoi‘a rahi, ia rave faaoti tatou i teie mau hopoi‘a ma te ape ore e te taiâ ore.

Te tiʻaturi nei matou e, e tamau noa te feia faatere o te autahu‘araa e o te Sotaiete Tauturu ia horo‘a i te feia ruhiruhia i te tahi mau piiraa, ia faa‘ohipa ratou i ta ratou mau puna no te ite paari e no te parau aʻo. Te ti‘aturi nei matou e, i te mau vahi e ti‘a te reira, ia riro ratou ei haapii utuafare e ei tuahine hahaere. Ratou atoa tei mau i roto i to ratou roʻi e i to ratou fare, te vai ra e nehenehe e tauturu mai i roto i teie ohipa haapa‘o e te aupuru na roto i te tahi taniuniuraa, te tahi nota papa‘i e aore râ te tahi tuhaa ohipa taa ê.

Ua rahi roa te ohipa ta te hoê ti‘a no te autahu‘araa e nehenehe e rave no te turu e no te faaitoito i te taata hoê e te taata faaipoipo no te faaineineraa ia tavini i te hoê misioni. Te haamaitai-rahi-hia nei te iritiraa parau no te hiero [i teie nei te faahororaa parau no te aamu utuafare] na reira atoa te faanahoraa no te ohipa totauturu, e ratou tei roto i to ratou matahiti paari e o te farii nei i te rave‘a no te tavini i reira.

Te tiʻaturi nei matou e, ua faataahia te mau haapii utuafare e te mau tuahine hahaere maitai no teie mau feia ruhiruhia otahi e tei faaipoipohia. E tamahanahanaraa rahi e e hau rahi atoa hoʻi te nehenehe e tae mai i te feia tei ite e, te vai ra te tahi taata ta ratou e nehenehe e fariu atu ia tupu noa’tu te tahi rûraa e aore râ te tahi hinaaro. E mea faufaa rahi roa ia itehia mai te huru mana‘ona‘oraa, te rave‘a paari e te haavare ore i roto i teie tuatapaparaa e teie pahonoraa i teie mau hinaaro.

Te tiʻaturi nei matou e, e faaô mai outou i te feia ruhiruhia tino itoito i roto i te mau ohipa taviniraa aroha. E faaô atoa ia ratou i roto i te mau ohiparaa sotiare a te tĭtĭ e a te paroisa, te melo otahi ihoa râ e ratou te vai ra te hoê hoa faaipoipo tino paruparu. Pinepine roa hoʻi ratou i te moʻehia. I te taime ihoa râ ia pohe te hoa faaipoipo, e nehenehe ia aupuruhia ma te here. E taime iti au te reira no te rahiraa o te taata.

E tae mai ihoa te mahana, e titau-roa-hia te tahi rii faaoraraa au maitai mai roto mai i te mau melo o te utuafare, na ratou e horo‘a mai i te aupururaa tamau, i te pae tino e i te pae manava, i te feia e hinaaro taa ê to ratou. E mea faufaa roa ia tauturu i te utuafare ia tape‘a i to’na ti‘araa ei utuafare ma te haamama atoa i te tahi mau taime i te mau hopoi‘a teimaha e vai ra, no te hoê maʻi maoro anei e aore râ no te hoê maʻi rave‘a ore. Pauroa te taata e titau nei i te here, te tautururaa e te faaoraraa i roto i te mau hopoi‘a teimaha roa o te maʻi papû e te mau fifi.

Te fauraʻo, te reira te fifi rahi no te feia ruhiruhia. E nehenehe ta tatou e tauturu atu na roto i te horo‘araa ia ratou i te hoê rave‘a no te haere i te mau pureraa i te mahana sabati, no te hahaere i te tahi taata herehia, no te haere i te fare toa e no te haere i te taote e aore râ i te fare maʻi.

Faahou â, e ti‘a roa ia tatou ia imi na roto i te pure i te faaûruraa e te arata‘iraa no te aupuru i te feia ruhiruhia. Ua rau roa te taa-ê-raa o te taata e o to ratou mau hinaaro atoa.11

8

E nehenehe to tatou mau matahiti hopea e riro ei mau matahiti maitai roa aʻe no tatou.

Ia haamaitai te Atua i te feia ruhiruhia i roto i te Ekalesia. Ua here au ia outou ma to’u aau atoa. O vau atoa mai ia outou.

Ua rahi hoʻi te mau mea ta outou e ti‘a ia ora. Ia riro teie mau matahiti auro ei mau matahiti maitai roa a‘e no te ora hope, no te here hope e no te tavini hope atoa hoʻi. E ia haamaitai mai te Atua i te feia e utuutu ra i to outou mau hinaaro—o to outou utuafare, to outou mau hoa e to outou mau hoa melo o te Ekalesia e te feia faatere.

Te vaiiho nei au i to’u iteraa papû no te oaoa o te oraraa—no te mau haapopouraa ia ora hope i te evanelia e no te haereraa na roto i te auahi a te taata tamâ e na roto i teie ohipa haamoʻaraa e tupu ra. Mai ta te aposetolo Paulo i parau tano, « Ua ite hoʻi tatou e, te faatupu nei te mau mea’toa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua » (Roma 8:28).

Te vaiiho nei au i ta’u haamaitairaa i ni‘a ia outou. Te ora nei te Faaora. Teie Ta’na Ekalesia. E parau mau teie ohipa, e mai ta te Fatu, te Faaora iho, i parau, « E hi‘o mai ia’u, e tamau â e tae noa’tu i te hopea, e e roaa ia outou te ora, o te tamau â hoʻi e tae noa’tu i te hopea ra, o ta’u ïa e horo‘a’tu i te ora mure ore » (3 Nephi 15:9).12

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • Nahea outou i te aporaa i te hoê maitai mai roto mai i te « paari e te ite » o te feia paari a‘e ia outou ? (A hi‘o i te tuhaa 1).

  • I roto i te tuhaa 2, te tapura ra te peresideni Benson e vaʻu mea ta te feia ruhiruhia e nehenehe e rave no te « apo rahi mai i roto i [to ratou] ruhiruhiaraa ». A feruri i te mana‘o tata‘itahi. Nahea teie mau mana‘o e nehenehe ai e haafaufaa i to tatou oraraa noa’tu to tatou matahiti ?

  • I to outou mana‘o, no te aha ua riro te taviniraa i « te taviri no te upootiʻa i te vai-otahi-raa e te mana‘o haafaufaa ore » ? (A hi‘o i te tuhaa 3). I nafea outou i te iteraa e, e parau mau te reira ?

  • E feruri i te parau aʻo a te peresideni Benson no tatou, no ni‘a i te taime a faaruru ai tatou i te maʻi e te mauiui (a hi‘o i te tuhaa 4). Nahea teie parau aʻo e nehenehe e tauturu ia tatou ia « vai puai noa, i roto i to tatou huru e to tatou varua » ?

  • A feruri i te mau haapiiraa a te peresideni Benson i roto i te tuhaa 5. Nahea ta te mau tamarii e te mau mootua e nehenehe ai e faahanahana i to ratou mau metua e metua tupuna ruhiruhia ?

  • I nafea outou i te iteraa i te feia apî e te feia ruhiruhia i te haapopouraa i to ratou amuiraa ? (A hi‘o i te tuhaa 6). Eaha te ti‘a ia tatou ia rave i roto i te utuafare e i roto i te Ekalesia, no te aupuru i te reira huru taamuraa ?

  • Eaha te tahi mau rave‘a e nehenehe ai i te feia faatere o te Ekalesia e te mau melo o te paroisa e aore râ, o te amaa, ia tauturu no te pahono i te mau hinaaro o te feia ruhiruhia ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te tuhaa 7).

  • Eaha te auraa no outou ia ite i « te mau haapopouraa ia ora hope i te evanelia » ? (A hi‘o i te tuhaa 8). Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te taata tei haapa‘o maitai e tae noa’tu i te hopea ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Maseli 20:29; Isaïa 46:3–4; Luka 2:36–38; Ephesia 6:1–3; Tito 2:1–5; Iakobo 1:27; PH&PF 121:7–8

Tauturu no te tuatapaparaa

« Te faaohiparaa i ni‘a i te mea o ta oe i haapii, e hopoi mai te reira i te faahauraa no te maramarama e ti‘a i te vairaa (a hi‘o Ioane 7:17) » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 21). E feruri outou i roto ia outou iho nahea i te faa‘ohiparaa i te mau haapiiraa o te evanelia i te fare, i te ohipa e i roto i ta outou mau hopoi‘a i roto i te Ekalesia.

Te mau nota

  1. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 502.

  2. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson : A Biography (1987), 504.

  3. Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson: A Biography, 504–5.

  4. I roto Conference Report, Atopa 1989, 3; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 4.

  5. I roto Conference Report, Atopa 1989, 3; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 4.

  6. I roto Conference Report, Atopa 1989, 3–5; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 4–6.

  7. I roto Conference Report, Atopa 1989, 5; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 6.

  8. I roto Conference Report, Atopa 1989, 5–6; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 6.

  9. I roto Conference Report, Atopa 1989, 6–7; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 6–7.

  10. I roto Conference Report, Atopa 1989, 7; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 7.

  11. I roto Conference Report, Atopa 1989, 7–8; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 7–8.

  12. I roto Conference Report, Atopa 1989, 8; hi‘o atoa Ensign, Novema 1989, 8.