’Āmuira’a rahi
’Aore rā mātou i ha’apa’o noa atu ia rātou
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


’Aore rā mātou i ha’apa’o noa atu ia rātou

(1 Nephi 8:33)

E fa’atoro te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a ia tātou i ni’a i tō tātou tū’atira’a i te Fatu Iesu Mesia, ma te tauturu ’ia ha’amana’o noa i te reira ’a haere ai tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a.

E fa’a’ite atu tā’u vahine ’o Susan ia ’outou, nā reira ato’a tā māua e toru tamaiti ’e tā rātou vahine, ’e ’oia ato’a ’o Elder Quentin L. Cook, tō’u hoa pārahira’a nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti, fātata ’a 15 matahiti i teienei ē, ’aita vau i ’ite roa i te hīmene. Noa atu rā tō’u ma’ua i te hīmene, e mea au roa nā’u ’ia hīmene i te mau hīmene nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. E tauturu mai teie ’āno’ira’a nō te mau parau fa’auru ’e te pehe nehenehe mau ’ia ha’api’i i te mau parau tumu rahi nō te ’evanelia, ’e e putapū te vairua.

Tē hō’ē hīmene purera’a tei ha’amaita’i rahi i tō’u orara’a, ’o te hīmene ïa « Ara mai tātou ». ’Ua feruri a’enei au ’e ’ua ’apo mai au i te ha’api’ira’a nō ni’a i te hō’ē parau o te fa’aho’ira’a o terā hīmene. « ’Aore mātou e ha’apa’o i te [parau a te] ’enemi maori rā te Atua ana’e. »1

’Aore mātou e ha’apa’o.

’Ia hīmene au i te hīmene « Ara mai tātou [nā roto i te reo peretāne] », pinepine au i te feruri i te mau ta’ata i roto i te ’ōrama a Lehi tē haere ti’a ra i mua nā ni’a i te ’ē’a ’e ’aita rātou i « mau [noa] ihora »2 ’ua « mau pāpū [rā] i taua ’āuri tāpe’ara’a ra, ē tae roa mai ra rātou i taua tumu rā’au ra ’e ’amu ihora i te hotu o te tumu rā’au. »3 ’Ua fa’a’ite Lehi i te parau nō te mau ta’ata e rave rahi i roto i terā fare rahi ’e te ’ā’ano tei fa’atoro i « tō rātou manimani rima nō te tāhitohito [iāna] ’e i te mau ta’ata […] ho’i e ’amu ra i taua hotu ra. »4 E mea fa’ahiahia tāna pāhonora’a i teie fa’ahuehuera’a ’e te fa’a’inora’a, e’ita e mo’ehia : « ’Aore rā mātou i ha’apa’o noa atu ia rātou ».5

Tē pure nei au ’ia ha’amaita’i mai te Vārua Maita’i ia tātou ma te ha’amāramarama ia tātou tāta’itahi ’a feruri ’āmui ai e nāhea tātou e nehenehe ai e ha’apūaihia ’ia ’ore e « ha’apa’o noa atu » i te mau mana ’ino ’e te mau reo fa’ao’ō’o o tō tātou nei ao.

’Eiaha e ha’apa’o noa atu

’Ia ha’apa’o tātou, te aura’a ra, ’ua haru mai tō tātou mata ’e tē hi’o atu ra i te hō’ē ta’ata ’aore rā te hō’ē mea. ’E tē a’o mai nei ïa te mau parau o te hīmene « Ara mai tātou » ’ia rave i te fa’aotira’a pāpū ’eiaha e hi’o atu « [i te parau a te] ’enemi. » ’E tē hōro’a mai nei ïa ’o Lehi ’e te ta’ata e rave ra i te hotu nō te tumu rā’au, i te hō’ē hi’ora’a pūai nō te ’orera’a e hi’o atu i te fa’ao’ō’ora’a ’e te tāhitohito e tae pinepine roa nei mai roto mai i te fare rahi ’e te ’ā’ano.

Nā te ha’api’ira’a tumu a te Mesia i pāpa’ihia « nā te Vārua […] o te Atua ora ra [i ni’a] i te papa ta’ata ra i [tō tātou] ’ā’au »6 e fa’arahi i tō tātou ’aravihi ’ia ’ore e « ha’apa’o noa atu » i te mau fa’anevanevara’a e rave rahi, te ’ō’onira’a ’e te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o o teie ao hi’a. ’Ei hi’ora’a, nā te fa’aro’o rōtahi i roto ’e i ni’a i te Fatu Iesu Mesia e ha’apūai ia tātou i te pae vārua. Te fa’aro’o i te Tāra’ehara, e parau tumu ïa nō te ’ohipa ’e te mana. ’Ia ’ohipa tātou mai te au i te mau parau mau o tāna ’evanelia, e ha’amaita’ihia tātou i te ’aravihi pae vārua ’ia haere ti’a atu i mua nā roto i te mau fifi o te tāhuti nei ’a rōtahi noa ai i ni’a i te ’oa’oara’a tā te Fa’aora e pūpū nei ia tātou. ’Oia mau, « ’ia rave tātou i te ’ohipa ti’a, ’aita e faufa’a e mata’u, ’ua fātata roa mai te Fatu. »7

E tū’atira’a ta’ata hō’ē nā roto i te mau fafaura’a

Nā te tomora’a i roto i te mau fafaura’a mo’a ’e te fāri’ira’a ma te ti’a mā i te mau ’ōro’a nō te autahu’ara’a e hāneti ia tātou ’e e ru’uru’u ho’i i ni’a i te Fatu Iesu Mesia ’e te Metua i te ao ra.8 Te aura’a ’ōhie nō te reira, ’oia ho’i, e tu’u tātou i tō tātou ti’aturi i ni’a i te Fa’aora ’ei Ti’a pāruru nō tātou9 ’e ’ei Ārai10 ma te tūru’i i ni’a i tōna maita’i rahi, tāna tahiti’ara’a ’e tōna aroha11 i roto i te tere o te orara’a nei. ’Ia haere mai tātou i te Mesia ma te ’āueue ’ore, ’e ’ua hānetihia iāna ra, e fāri’i ïa tātou i te mau ha’amaita’ira’a tāmāra’a ’e te fa’aorara’a māuiui ’e te ha’apūaira’a, nō tāna tāra’ehara tā’ōti’a ’ore ’e te mure ’ore.12

Maoti te orara’a ’e te herera’a i te pūpūra’a iāna nā roto i te fafaura’a e tupu ai te tū’atira’a i te Fatu, e tū’atira’a hōhonu i roto ia tātou iho ’e te pūai ho’i i te pae vārua. ’E ’ia fa’atura tātou i te mau tītaura’a nō te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mo’a, e rahi noa atu ïa tātou i te ha’afātata marū iāna13 ma te ’ite i te ’ohipa a tōna hanahana ’e tōna vai-pāpū-ra’a i roto i tō tātou orara’a. ’Ei reira Iesu e hau atu i te hō’ē noa ta’ata rahi i roto i te mau ’ā’amu nō te mau pāpa’ira’a mo’a ; e fa’auru tōna hi’ora’a ’e tāna mau ha’api’ira’a i tō tātou mau hina’aro ato’a ’e tō tātou mau mana’o ’e tā tātou mau ’ohipa.

I ’ite ’outou, e’ita tā’u e nehenehe e fa’ata’a tano atu i te nātura mau ’e te mana mau o tō tātou tū’atira’a i te Tamaiti ti’afa’ahou ’e te ora a te Atua, nā roto i te fafaura’a. Tē fa’a’ite nei rā vau ē e mea pāpū mau te tū’atira’a iāna ’e i te Metua i te ao ra, ’o te puna rahi hope ho’i nō te taiā ’ore ’e te hau ’e te ’oa’oa ’e te pūai pae vārua e ti’a ai ia tātou « ’eiaha e mata’u noa atu te fa’aha’amāra’a a te enemi ia tātou. »14 ’Ei pipi nā Iesu Mesia tei rave i te fafaura’a ’e ’o tē ha’apa’o i te fafaura’a, e ha’amaita’ihia tātou ’ia parau « ’a rohi, tei te pae Iesu tātou »15 ’e ’ia ’ore e ha’apa’o i te mau mana ’ino ’e te fa’ao’ō’ora’a a te ta’ata noa.

’Ia fārerei au i te mau melo o te ’Ēkālesia ’ati a’e te ao nei, e ui noa vau ia rātou i teie uira’a : E aha te mea e tauturu nei ia ’outou ’ia ’ore e « ha’apa’o noa atu » i te mau ’ūmerera’a paieti ’ore, te fa’ao’ō’ora’a ’e te tāhitohitora’a ? E ha’api’ira’a rahi roa i roto i tā rātou mau pāhonora’a.

E pinepine te mau melo itoito i te tūra’i i te parau nō te faufa’a rahi ’ia tītau manihini i te mana o te Vārua Maita’i i roto i tō rātou orara’a nā roto i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a pāpū, te pure fa’a’ū’ana ’e te fa’aineine-māite-ra’a nō te rave i te ’ōro’a mo’a. Tei fa’ahiti-pinepine-ato’a-hia, ’o te tauturu ïa a te mau melo ha’apa’o maita’i o te ’utuāfare ’e te tauturu a te mau hoa e nehenehe e ti’aturi, ’o te mau ha’api’ira’a rahi ïa i ’apohia mai nā roto i te aupurura’a ’e te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia te Fatu i fa’aho’ihia mai, ’e ’o te ’aravihi ’ia hāro’aro’a i te māoaoa rahi o te mau mea, i roto ’e mai roto mai, i te fare rahi ’e te ’ā’ano.

’Ua tāpe’a mai au i te hōho’a ta’a ’ē ’e te fa’ahiahia i roto i te pāhonora’a a teie mau melo. ’A tahi roa, e ’itera’a pāpū ’āueue ’ore tō teie mau pipi nō te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua i te ao ra ’e nō te ti’ara’a o Iesu Mesia ’ei Tāra’ehara ’e ’ei Fa’aora nō tātou. ’E te piti, nō rātou iho terā ’ite pae vārua ’e te ti’aturi pāpū, te ta’ata tāta’itahi, e mea ta’a ’ē tōna ’e tōna ; ’e e ’ere i te hō’ē parau rahi noa ’e te vaimana’o. ’Ua fa’aro’o vau i teie mau vairua paieti mau e paraparau mai nō te mau fafaura’a e hōro’a nei i te pūai nō te upo’oti’a i ni’a i te pāto’ira’a ’e nō tō rātou tū’atira’a i te Fatu ora e turu nei ia rātou nā roto i te mau taime maita’i ’e te mau taime ’ino. Nō teie mau ta’ata, ’oia mau, e Fa’aora ïa Iesu Mesia nō rātou iho.

Hōho’a
E ’avei’a

Tē tere nei te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a nō te ’evanelia mai te hō’ē ’avei’a i roto i tō tātou orara’a. Te ’avei’a, e tauiha’a ïa nō te fa’a’ite i nā ’āpo’o mata’i tumu, te apato’erau, te apato’a, te hiti’a o te rā ’e te tō’o’a o te rā, nō te fano i te hō’ē vāhi ’e nō te hi’o i te hōho’a fenua. Nā reira ato’a, e fa’atoro tā tātou mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a i ni’a i tō tātou tū’atira’a i te Fatu Iesu Mesia, ma te tauturu ’ia ha’amana’o noa i te reira ’a haere ai tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a.

Hōho’a
Te ti’i Christus

Tē ’āpo’o mata’i tumu nō tātou pā’āto’a i te tāhuti nei, ’o te haerera’a ïa i te Mesia ’ia maita’i roa tātou iāna.16 E tauturu mai te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mo’a ’ia rōtahi noa i ni’a i te Fa’aora ’e ’ia tūtava, maoti tōna aroha,17 ’ia rahi atu ā tātou i te rirora’a mai iāna te huru. Te mea pāpū roa, « e [mana] ’ite-’ore-hia e te mata tē tauturu iā’u ’e ia ’oe i roto i teie tumu hanahana nō te parau mau. »18

Mau māite i taua ’āuri tāpe’ara’a ra

’O tō tātou tū’atira’a i te Atua ’e ia Iesu Mesia, nā roto i te fafaura’a, te rēni e fāri’i ai tātou i te ’aravihi ’e te pūai ’ia ’ore e « ha’apa’o noa atu. » ’E e ha’apūaihia teie natira’a ’ia tāmau noa tātou i te mau māite i te ’āuri tāpe’ara’a ra. I te uira’a nā taea’e o Nephi ē : « E aha te aura’a nō te ’āuri tāpe’ara’a tā tō tātou metua tāne i ’ite […] ?

« ’E ’ua parau atu ra [Nephi] ia rāua, ’o te parau ïa a te Atua ; ’e te ta’ata ato’a ’o tē ha’apa’o i te parau a te Atua, ’e ’o tē mau māite i te reira, e ’ore ïa rātou e pohe, e ’ore ho’i te mau fa’ahemara’a ’e te mau ihe auahi a te ’enemi ra e ha’apōiri ia rātou, nō te arata’i ia rātou i te pohe. »19

E hi’o maita’i na ē, te ’aravihi nō te pāto’i i te mau fa’ahemara’a ’e te mau ihe ’ū’ana a te ’enemi, ’ua parau-fafau-hia ïa i te mau ta’ata tei « mau māite » ’eiaha rā tei « mau ihora » i te parau a te Atua.

E mea fa’ahiahia ’ia ’ite ē, ’ua parau te ’āpōsetolo Ioane ia Iesu Mesia ’ei Parau [te Logo].20

« I vai na te Logo i te mātāmua ra, i te Atua ra ho’i te Logo, ’e ’o te Atua ho’i te Logo […]

« Nāna i hāmani i te mau mea ato’a nei, ’aore roa ē, e ’ere ’oia i te hō’ē mea i hāmanihia […]

« I riro mai nei te Logo ’ei ta’ata ’e ’ua pūhapa mai iō tātou nei (’e ’ua ’ite mātou i tōna hanahana, mai te hanahana e au i te Tamaiti fānau tahi a te Metua ra), ’ua ’ī i te maita’i ’e te parau mau. »21

Nō reira hō’ē o te mau i’oa o Iesu Mesia, ’o « te Logo » ïa.22

Hau atu, tē parau nei te hīro’a fa’aro’o va’u ē : « Tē ti’aturi nei mātou ē, ’o te Bibilia ra ’o te parau ïa a te Atua, ’ia ti’a te ’īritira’ahia ; ’e tē ti’aturi ato’a nei mātou ē, ’o te Buka a Moromona, ’o te parau ïa a te Atua. »23

Nō reira, te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora, mai tei pāpa’ihia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’o « te parau » ato’a ïa.

E parau ïa vau ē, te mau-pāpū-ra’a i te parau o te Atua, ’oia ïa (1) e ha’amana’o, e fa’atura ’e e ha’apūai i tō tātou iho tū’atira’a i te Fa’aora ’e i tōna Metua nā roto i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai ’e (2) e fa’a’ohipa nā roto i te pure, ma te pāpū ’e te tāmau noa i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te ha’api’ira’a a te mau peropheta ora ’e te mau ’āpōsetolo ora ’ei puna nō te parau mau i heheuhia mai. Mai te mea ’ua ru’uru’uhia tātou ’e ’ua « mau māite » i te Fatu, ’e ’ua taui-roa-hia tātou nā roto i te orara’a i tāna ha’api’ira’a tumu,24 tē parau fafau atu nei au ē, e ha’amaita’ihia tātou, te ta’ata hō’ē ’e te pupu ta’ata, ’e « e ti’a noa [tātou] i te mau vāhi mo’a, ’e e ’ore roa [tātou] e fa’anu’u-’ē-hia atu. »25 Mai te mea e ’ati atu tātou i te Mesia, e ’ati mai ïa ’oia ia tātou ma te ’āpe’e ia tātou.26 E mea pāpū roa ē, « i te mau mahana nō te tāmatara’a e ’oa’oa tōna feiā mo’a, ma te ha’amanuia i te tumu nō te parau mau. »27

’Itera’a pāpū

Haere ti’a i mua. Mau māite. ’Eiaha e ha’apa’o noa atu.

Tē fa’a’ite nei au ē, maoti te ha’apa’o-maita’i-ra’a i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a o te ’evanelia a te Fa’aora i fa’aho’ihia mai e ti’a ai ia tātou ’ia haere ti’a i mua i roto i te ’ohipa a te Fatu, ’ia mau māite iāna ra ’ei Parau nā te Atua, ’e ’ia ’ore e ha’apa’o noa atu i te mau tauhōanira’a a te ’enemi. I roto i te ’arora’a nō te maita’i, ’ia fa’atoro tātou tāta’itahi i te ’o’e, ’oia ho’i « te ’o’e pūai nō te parau mau »,28 nā roto i te i’oa mo’a o te Fatu ia Iesu Mesia ra, āmene.