’Āmuira’a rahi
Fa’afāriura’a i te hina’aro o te Atua
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


Fa’afāriura’a i te hina’aro o te Atua

I roto i tō tātou iho fa’afāriura’a tē vai ra te hōpoi’a o te fa’a’itera’a i te ’evanelia a Iesu Mesia i tō te ao nei.

Tē māuruuru nei au nō te pi’ira’a tohu pūai a te peresideni Russell M. Nelson nō te tāvinira’a misiōnare, ’e nō te mau parau poro’i misiōnare fa’auru a te peresideni M. Russell Ballard ’e te taea’e Aidukaitis i teie mahana.

Nō te hō’ē tonora’a misiōnare i te fenua Peretāne i te hope’a o te matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua ti’a iā’u ’ia feruri i ni’a i te mau ’ohipa pae vārua faufa’a tei riro ’ei niu nō tā’u fa’aotira’a ’ia tāvini ’ei misiōnare.1 I te 15ra’a o tō’u matahiti, e 20 ïa matahiti tō tō’u tuana matahiapo here, ’o Joe—e matahiti maita’i ïa nō te haere i te misiōni. I te fenua Marite, nō te pe’ape’a i te fenua Korea, e mea iti roa tei fa’ati’ahia ’ia tāvini. Hō’ē ana’e ’o te nehenehe e pi’ihia i roto i te pāroita tāta’itahi i te matahiti hō’ē.2 ’Ua tupu te māere i te taime ’a ani ai te ’episekōpo ia Joe ’ia hi’opo’a i taua ’ohipa ra ’e tō māua metua tāne. Tē fa’aineine ra Joe nō te tāpa’o iāna nō te ha’api’ira’a taote. E ’ere tō māua metua tāne i te mea itoito roa i roto i te ’Ēkālesia, ’ua fa’aineine ’oia i te moni nō te tauturu ia Joe ’e ’aita ’oia i pāturu maita’i i te mana’o ’ia haere Joe i te misiōni. ’Ua parau pāpā ē, e rahi a’e te maita’i tā Joe e rave ma te haerera’a i te ha’api’ira’a taote. ’Ua riro te reira ’ei fifi rahi roa i roto i tō mātou ’utuāfare.

I roto i te hō’ē ’āparaura’a maita’i roa ’e tō’u taea’e matahiapo pa’ari ’e te hi’ora’a maita’i, ’ua fa’aoti a’era mātou ē, tē vai ra e toru uira’a nō ni’a i tāna fa’aotira’a ’ia haere i te misiōni ’e ’ia fa’atāere i tāna ha’api’ira’a : (1) E mea hanahana ānei Iesu Mesia ? (2) E parau ānei nā te Atua te Buka a Moromona ? ’e (3) E peropheta ānei Iosepha Semita nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ? Mai te mea e ’ē te pāhonora’a i teie mau uira’a, e mea māramarama maita’i ïa e rahi a’e te ’ohipa maita’i tā Joe e rave i roto i te hōpoira’a i te ’evanelia a Iesu Mesia i tō te ao nei, i te riro-’oi’oi-ra’a ’ei taote.3

I taua pō ra, ’ua pure au ma te ’ū’ana ’e te mana’o pāpū. ’Ua ha’apāpū maita’i mai te Vārua ma te pūai rahi iā’u ē, te pāhonora’a i teie nā uira’a e toru e ’ē. ’Ua riro mau teie ’ei ’ohipa faufa’a rahi nō’u. ’Ite a’era vau ē, te mau fa’aotira’a ato’a tā’u e rave nō te toe’a o tō’u orara’a, e fa’auruhia ïa e teie mau parau mau. ’Ua ’ite ato’a vau ē, e tāvini au i te hō’ē misiōni mai te mea e anihia mai au. I te roara’a o te hō’ē orara’a tāvinira’a ’e te mau ’ohipa pae vārua i tupu, ’ua tae mai te hāro’aro’ara’a iā’u ē, te fa’afāriura’a mau ’o te hope’ara’a ïa o te fāri’ira’a ma te ’ā’au tae i te hina’aro o te Atua, ’e e arata’ihia tātou e te Vārua Maita’i i roto i tā tātou mau ’ohipa.

’Ua roa’a a’ena tō’u ’itera’a pāpū nō te atuara’a o Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō te ao nei. I taua pō ra, ’ua fāri’i au i te hō’ē ’itera’a pāpū pae vārua o te Buka a Moromona4 ’e te peropheta Iosepha Semita.

’Ua riro Iosepha Semita ’ei mauiha’a i roto i te rima o te Fatu

E ha’apūaihia tō ’outou ’itera’a pāpū ’ia ’ite ana’e ’outou i roto i tō ’outou māfatu nā roto i tā ’outou mau pure ē, ’ua riro te peropheta Iosepha Semita ’ei mauiha’a i roto i te rima o te Fatu. I roto i nā va’u matahiti i ma’iri a’e nei, hō’ē o tā’u fa’auera’a ’ohipa i roto i te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ’o te hi’opo’ara’a ïa ’e te tai’ora’a i te mau pu’e parau fa’ahiahia ato’a a Iosepha Semita, ’e te mau parau ’e te mā’imira’a tei arata’i atu i te nene’ira’a o te mau buka Te feiā mo’a.5 ’Ua pūai rahi roa ’e ’ua maita’i roa atu tō’u ’itera’a pāpū ’e tō’u fa’ahiahia nō te peropheta Iosepha Semita, i muri a’e i tō’u tai’ora’a i te mau ha’apāpūra’a fa’auru o tōna orara’a ’e tāna tāvinira’a ’ei peropheta i fa’ata’a-a’ena-hia.

’Ua riro te ’īritira’a a Iosepha i te Buka a Moromona nā roto i te hōro’a ’e te mana o te Atua ’ei mea faufa’a rahi nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai.6 E mea au maita’i, e mea pāpa’i-nehenehe-hia te Buka a Moromona, ’e tei roto te mau pāhonora’a nō te mau uira’a rarahi o te orara’a. ’O te tahi fa’ahou ïa ’ite nō Iesu Mesia. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e ta’ata parauti’a Iosepha Semita, tei ’ī i te fa’aro’o, ’e e mauiha’a ’oia i roto i te rima o te Fatu nō te hōpoi mai i te Buka a Moromona.

E hōro’a mai te mau heheura’a ’e te mau tupura’a ’ohipa i pāpa’ihia i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, i te mau tāviri, te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a e tītauhia nō te fa’aorara’a ’e nō te fa’ateiteira’a. ’Aita te reira e fa’a’ite noa mai i te mau mea faufa’a e tītauhia nō te ha’amau i te ’Ēkālesia, tē hōro’a ato’a mai ra rā i te hō’ē ha’api’ira’a tumu hōhonu ’o te tauturu ia tātou ’ia māramarama i te fā o te orara’a, ’e e hōro’a mai ia tātou i te hō’ē hi’ora’a ātea mure ’ore.

Hō’ē ’o te mau hi’ora’a rau o te ti’ara’a peropheta o Iosepha Semita e ’itehia ïa i roto i te tuha’a 76 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a. E ’ā’amu māramarama maita’i nō te ’ōrama o te mau ao, tae noa atu i te mau bāsileia hanahana, ’o tā te peropheta Iosepha ’e Sidney Rigdon i fāri’i i te 16 nō Fepuare 1832. I taua tau ra, tē ha’api’i ra te rahira’a o te ’Ēkālesia ē, e’ita te tāra’ehara a te Fa’aora e hōro’a i te fa’ateiteira’a i te rahira’a o te ta’ata. ’Ua ti’aturihia ē, ’o te tahi noa pae ’o tē fa’aorahia, ’e te rahira’a o te ta’ata, ’ua fa’ata’ahia ïa nō te haere i hade ’e te ’anatemara’a, tae noa atu i te mau ha’amāuiuira’a hope ’ore « ma te pūai ri’ari’a ’e te fāito ’ore ».7

Tē hōro’a mai nei te heheura’a i roto i te tuha’a 76 i te hō’ē ’ōrama hanahana o te mau fāito o te hanahana, i reira ho’i te rahira’a o te mau tamari’i a te Metua i te ao ra tei vai itoito noa i roto i tō rātou huru hou te tāhuti nei, e ha’amaita’ihia ai i muri a’e i te ha’avāra’a hope’a.8 ’Ua riro te ’ōrama o nā fāito hanahana e toru, tera te mea ha’eha’a roa « tei hau a’e i te mau ’ite ato’a ra »,9 e pāto’ira’a ïa i te ha’api’ira’a tumu pūai i taua taime ra, e mea hape rā ’ia au i te parau ē, ’ua fa’ata’ahia te rahira’a o te ta’ata nō te haere i hade ’e i te ’anatemara’a.

’Ia ’ite ana’e ’outou ē, e 26 noa matahiti tō Iosepha Semita, e mea iti roa tōna ’ite i te pae ha’api’ira’a ’e e mea iti ’aore rā ’aita roa atu ’oia i ’ite i te mau reo tumu i ’īritihia ai te Bibilia, ’ua riro mau ’oia ’ei mauiha’a i roto i te rima o te Fatu. I roto i te ’īrava 17 o te tuha’a 76, ’ua fa’auruhia ’oia ’ia fa’a’ohipa i te ta’o ra parau ti’a ’ore ’eiaha rā ’anatemara’a mai tei fa’a’ohipahia i roto i te ’evanelia a Ioane.10

E mea ’ana’anatae mau ’ia ’ite ē, e 45 matahiti i muri mai, hō’ē ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia nō Peretāne, e ta’ata māramarama,11 ’o Frederic W. Farrar, tei pāpa’i Te orara’a o te Mesia, 12 ’ua ha’apāpū mai ’oia ē, te tātarara’a o te parau ’anatemara’a i roto i te pāpa’ira’a a te ari’i Iakobo o te Bibilia, ’o te hope’ara’a ïa nō te mau hape o te ’īritira’a nō te reo hebera ’e te reo hereni i roto i te reo peretāne.13

I tō tātou nei ’anotau, e rave rahi tei fāri’i i terā mana’o ē, ’aita tō te reira e hope’ara’a nō te hara. Tē pāturu nei rātou i te fāri’ira’a hope ’ore i te hara ma te tātarahapa ’ore. ’Aita tā tātou ha’api’ira’a tumu heheuhia mai e pāto’i noa nei i te mana’o ē, e fa’autu’ahia te rahira’a ta’ata i hade ’e i te ’anatemara’a, tē ha’api’i ato’a nei rā ē, e tītauhia i te hō’ē ta’ata ’ia tātarahapa hou ’a tomo ai i roto i te tāra’ehara o te Fa’aora ’e ’ia fāri’i i te bāsileia tīrētiēra.14 Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua riro mau Iosepha Semita ’ei mauiha’a i roto i te rima o te Fatu nō te hōpoi mai i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o tāna ’evanelia !

Maoti te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia, tē māramarama nei tātou i te faufa’a o te tātarahapa ’e « te mau ’ohipa parauti’a ».15 Tē māramarama nei tātou i te faufa’a rahi o te tāra’ehara a te Fa’aora ’e tāna mau ’ōro’a ’e mau fafaura’a fa’aora, ’e terā e ravehia nei i roto i te hiero.

’Ua riro « te mau ’ohipa parauti’a » ’ei mau hotu nō te fa’afāriura’a. E fa’atupuhia te fa’afāriura’a mau nā roto i te fāri’ira’a ta’a maita’i ’e te fafaura’a ’ia pe’e i te hina’aro o te Atua.16 Te mau hope’ara’a ’e te mau ha’amaita’ira’a i muri mai i te fa’afāriura’a, ’o te hau mau ïa ’e te vai māite ’e te fāri’ira’a i te ’oa’oa hope’a17—noa atu te mau vero o te orara’a.

E fa’ariro te fa’afāriura’a i te Fa’aora i te ta’ata tino ’ei ta’ata ha’amo’ahia, fānau-fa’ahou-hia, ’e te vi’ivi’i ’ore—hō’ē ta’ata ’āpī i roto ia Iesu Mesia.18

E rave rahi tē pārahi nei i te ātea ’ē i te parau mau nō te mea ’aita rātou i ’ite i hea e ’itehia ai te reira.

E aha te mau tītaura’a nō roto mai i te fa’afāriura’a ? I roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty, ’ua ’ite te peropheta Iosepha ē, e rave rahi « tei pārahi i te ātea ’ē i te parau mau nō te mea ’aita rātou i ’ite ē, i hea e ’itehia ai te reira ».19

I roto i te tuha’a ’ōmuara’a a te Fatu o te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, ’ua vauvauhia mai te hō’ē fa’ahitira’a parau rahi nō te ’ōpuara’a a te Fatu nō tātou. ’Ua parau ’oia, « nō reira, ’o vau ’o te Fatu, nō tō’u ’itera’a i te ’ati rahi ’o tē tae mai i ni’a i te mau ta’ata o te ao nei, ’ua ti’aoro atu vau i tā’u tāvini ia Iosepha Semita, tamaiti, ’e ’ua parau atu ra iāna mai te ra’i mai, ’e ’ua hōro’a atu i te mau fa’auera’a iāna ra ». ’Ua parau fa’ahou mai ’oia i muri a’e « ’ia porohia atu te ’īra’a o tā’u ’evanelia e te feiā paruparu ’e te mea ’ite ’ore ho’i i te mau hope’a o te ao nei ».20 Tei roto te mau misiōnare rave tāmau. Tei roto tātou tāta’itahi. E ti’a ’ia riro te reira mai te hō’ē mōrī laser nō te mau ta’ata ato’a tei ha’amaita’ihia ’e te fa’afāriura’a i te hina’aro o te Atua. Tē ani manihini mai nei te Fa’aora ia tātou ’ia riro ’ei reo nōna ’e ’ei rima nōna.21 ’Ia riro te here o te Fa’aora ’ei mōrī arata’i nō tātou. ’Ua ha’api’i te Fa’aora i tāna mau pipi, « e haere ’outou e fa’ariro i te mau fenua ato’a ’ei pipi ».22 ’E ’ua parau ’oia ia Iosepha Semita, « ’a poro haere i tā’u ’evanelia nei i te mau ta’ata ato’a o tei ’ore i fāri’i i te reira ».23

Hō’ē hepetoma i muri a’e i te ha’amo’ara’ahia te hiero nō Keterani i te 3 nō ’Ēperēra 1836, e sābati Pāsa ’e e Pāsa ato’a, ’ua fā mai te Fatu i roto i te hō’ē ’ōrama nehenehe ia Iosepha ’e ia Oliver Cowdery. ’Ua fāri’i te Fatu i te hiero ’e ’ua parau mai ra, « ’o te ha’amatara’a teie o te ha’amaita’ira’a ’o tē nini’ihia atu i ni’a i te mau upo’o o tā’u mau ta’ata ».24

I te hopera’a teie ’ōrama, ’ua fā mai ’o Mose « ’e ’ua hōro’a mai ra … i te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela mai te nā tuha’a e maha o te ao nei ’e nō tē arata’ira’a mai o te nā ’ōpū hō’ē ’ahuru ra mai te fenua i te apato’erau mai ra ».25

Te peresideni Russell M. Nelson, tō tātou peropheta here i teie mahana, tē mau nei i teie ā mau tāviri, tei ha’api’i i teie po’ipo’i : « ’Outou, te feiā ’āpī tamāroa, ’ua fa’ahereherehia ’outou nō teie taime, i reira te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela tei fafauhia e tupu ai. ’A tāvini ai ’outou i tā ’outou misiōni, tē rave nei ’outou i te hō’ē ’ohipa faufa’a rahi i roto i teie ’ohipa, ’aita ā i ’itehia a’e nei ! »26

Nō te fa’ariro i te tītaura’a a te Fa’aora ’ia poro i tāna ’evanelia ’ei tuha’a ’o vai mau tātou, e ti’a ia tātou ’ia fa’afāriuhia i te hina’aro o te Atua ; e ti’a ia tātou ’ia here i tō tātou mau ta’ata tupu, ’ia fa’a’ite i te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’e ’ia ani i te mau ta’ata ato’a ’ia haere mai ’e e hi’o. ’Ei melo nō te ’Ēkālesia, tē poihere nei tātou i te pāhonora’a a te peropheta Iosepha ia John Wentworth, ta’ata pāpa’i parau fa’atere nō te Chicago Democrat, i te matahiti 1842. Tē titorotoro ra ’oia i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te ’Ēkālesia. ’Ua ’ōpani Iosepha i tāna pāhonora’a ma te fa’a’ohipa i « te fa’anahonahora’a o te parau mau » ’ei ’ōmuara’a nō te hīro’a fa’aro’o ’ahuru ma toru. Tē fa’a’ite ra te fa’anahonahora’a, ma te māramarama maita’i, i te mau mea e ti’a ’ia ravehia :

« ’Aore roa e rima vi’ivi’i e nehenehe e tāpe’a i te ’ohipa ’ia haere i mua ; e tupu paha i te rahi te hāmani-’ino-ra’a, e ’imi paha te feiā ’ī’ino i te mau rāve’a pi’o, e ’āmuitahi te mau nu’u tama’i, e parauhia te parau fa’a’ino, ’āre’a te parau mau a te Atua ra, e haere tāmau ïa i mua ma te itoito, te hanahana ’e te ti’amā e tae roa atu i roto i te mau fenua ato’a, e fārerei i te mau vāhi ato’a, e tāmā i te mau fenua ato’a, e ’atutu i roto i te mau tari’a ato’ae tae roa atu i te taime e oti hope roa ai te mau ’ōpuara’a a te Atua, i reira ho’i ’o Iehova rahi e parau ai ē, ’ua oti te ’ohipa ».27

Te pi’ira’a terā o te pū nō te mau u’i o te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, te mau misiōnare iho ā rā. I roto i te vārua o te « fa’anahonahora’a o te parau mau », tē ’oa’oa nei mātou i te mea ē, i roto i te hō’ē ma’i pe’e nā te ao ato’a nei, ’ua fa’a’ite te mau misiōnare ha’apa’o maita’i i te ’evanelia. E te mau misiōnare, ’ua here mātou ia ’outou ! Tē ani mai nei te Fatu ia tātou tāta’itahi ’ia fa’a’ite i tāna ’evanelia nā roto i te parau ’e te ’ohipa. I roto i tō tātou iho fa’afāriura’a tē vai ra te hōpoi’a nō te fa’a’ite i te ’evanelia a Iesu Mesia i tō te ao nei.

I roto i te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’a’itera’a i te ’evanelia tē vai ra te fa’arahira’a i tō tātou fa’afāriura’a i te hina’aro o te Atua ’e te vaiihora’a i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a.28 E ha’amaita’i tātou ia vetahi ’ē ’ia fāri’i i te hō’ē « tauira’a rahi o te ’ā’au ».29 Tē vai mau ra te ’oa’oa mure ’ore i roto i te tauturura’a ’ia arata’i mai i te mau vairua i roto i te Mesia.30 Te ha’ara’a nō te fa’afāriu mai i te hō’ē ta’ata ’e ’ia vetahi ’ē ’o teohipa hanahana ïa.31 Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. ’Ua tāvini au i roto i te misiōni nō Peretāne, mai te 1 nō Tetepa 1960 ’e tae atu i te 1 nō Tetepa 1962.

  2. ’Ua tītauhia i te tahi feiā ’āpī tamāroa ’ia ineine nō te tau fa’ehau.

  3. I te ho’ira’a mai Joe nā tāna misiōni, ’ua fāri’i ’oia i te parau tū’ite i te fare ha’api’ira’a taote ’e ’e ’ua tāvini ’oia ’ei taote mānuia roa. ’Ua fa’aineine ato’a tāna misiōni iāna ’ia riro ’ei ’episekōpo, ’ei peresideni tītī, ’ei ti’a retioni, ’e ’ei peresideni misiōni.

  4. Hi’o Moroni 10:4. ’Ua tai’o a’ena vau i te Buka a Moromona. Ma teie fifi rahi i roto i tō mātou ’utuāfare, ’ua pure au ma te ’ā’au tae mau.

  5. Hi’o Te feiā mo’a : Tē ’ā’amu o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te mau mahana hope’a nei, buka 1, Te reva nō te parau mau, 1815–1846 (2018), ’e te buka 2, No Unhallowed Hand, 1846–1893 (2020).

  6. ’Ua ha’amata te ’īritira’a i te 7 nō ’Ēperēra 1829, ’e ’ua oti i te ārea nō te mahana mātāmua nō Tiurai 1829. E mea fa’ahiahia mau ’ia tuatāpapa i te mau ’ohipa i tupu i roto i te ’īritira’a. ’Ua au maita’i au i te tai’ora’a i te buka a te ta’ata nene’i ’e te buka mātāmua o te Buka a Moromona tei ha’apararehia ’ei 3 buka ’e e 5 i roto i te mau pu’e heheura’a ’e te mau ’īritira’a o Te mau ’api parau a Iosepha Semita. E nau buka faufa’a te reira.

  7. Hi’o Frederic W. Farrar, Eternal Hope: Five Sermons Preached in Westminster Abbey, November, and December 1877 (1892), xxii.

  8. I roto i te ’ōrama tē vai ra te feiā ’aita i ha’api’i mai nō ni’a i te Mesia i roto i teie orara’a, te mau tamari’i i pohe hou te matahiti ’a ’ite ai rātou i te ha’apa’ora’a, ’e ’o rātou ’aita e hāro’aro’ara’a.

  9. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:89.

  10. Hi’o Ioane 5:29.

  11. ’Ua haere Farrar i te ha’api’ira’a nō te fare ha’api’ira’a tuarua nō King, Lonedona, ’e i te fare ha’api’ira’a tuarua nō Trinity, Cambridge. E melo fa’atere ’oia nō te ’Ēkālesia nō Peretāne, e diakono rahi nō te fare purera’a rahi nō Westminster, e ta’ata pa’ari roa a’e nō te Katetara nō Canterbury ’e e omonie nō te ’utuāfare o te ari’i.

  12. Hi’o Frederic W. Farrar, The Life of Christ (1874).

  13. Hi’o Farrar, Eternal Hope, xxxvi–xlv. E au ē, ’ua tītauhia Fredrick Farrar e fa’atītī’aifaro i te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te ’anatemara’a ’e te hade. ’Ua fa’a’ite pūai ’oia i te mea tāna i parau ra « te mau mea ’ōhie, te parau mau ’e te parau pāpū roa. … Te ihoparau ‘’anatema’ ’e tōna mau ta’o tāpiri mai, ’aita roa atu te reira e ’itehia hō’ē a’e taime i roto i te faufa’a tahito. ’Aita hō’ē ta’o e fa’a’ite ra i te reira huru aura’a e ’itehia i roto i te reo hereni o te faufa’a ’āpī ». Tē parau fa’ahou ra ’oia ē, te ta’o ’anatema ’o te hō’ē ïa « ’īritira’a hape fifi roa ïa … [’e] tē ha’api’o ra ’e tē ha’apōiri ra te reira i te aura’a mau o te mau parau a tō tātou Fatu »(Eternal Hope, xxxvii). ’Ua fa’a’ite ato’a Farrar, i te fa’a’ite’itera’a ’aravihi a te hō’ē Metua here i te ao ra i te roara’a o te Bibilia, ’ua riro ïa ’ei ha’apāpūra’a hau atu ē, te tātarara’a o te ta’o ra hade ’e ’anatema tei fa’a’ohipahia i roto i te ’īritira’a reo Peretāne, e mea hape ïa (hi’o Eternal Hope, xiv–xv, xxxiv, 93 ; hi’o ato’a Quentin L. Cook, « Le plan de notre Père—Assez grand pour tous ses enfants », Liahona, Mē 2009, 36).

  14. Te tū’atira’a i roto i te tātarahapara’a ’e te tāra’ehara, ’ua fa’a’itehia i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:15–18, 20. Hau atu i te reira, ’ua ha’apāpūhia te fa’autu’ara’a hope’a ’ore i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:10–12.

  15. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 59:23.

  16. Hi’o Mosia 27:25 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 112:13 ; hi’o ato’a Dale E. Miller, « Bringing Peace and Healing to Your Soul », Liahona, Novema 2004.

  17. Hiʼo Mosia 2:41

  18. Hi’o Dallin H. Oaks, « The Challenge to Become », Ensign, Novema 2000, 33; Liahona, Tēnuare 2001, 41; hi’o ato’a 2 Korinetia 5:17 ; Arata’i nō te pāpa’ira’a mo’a, « Fa’afāriura’a ».

  19. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 123:12.

  20. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:17, 23.

  21. Mai te mea ’o terā tō tātou hina’aro, « ’ua mā’itihia ïa ’outou nō te ’ohipa » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 4:3 ; hi’o ato’a Thomas S. Monson, « Called to the Work », Ensign, Tiunu 2017, 4–5).

  22. Mataio 28:19.

  23. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 112:28.

  24. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:10.

  25. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:11.

  26. Russell M. Nelson, « Porora’a i te ’evanelia o te hau » Liahona, Mē 2022, 6–7 ; hi’o ato’a Russell M. Nelson « Hope of Īsera’ela » (purera’a nā te feiā ’āpī nā te ao ato’a nei, 3 nō Tiunu 2018), HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org.

  27. Te mau ha’api’ira’a a te mau peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 505.

  28. Hi’o Russell M. Nelson, « ’A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a », LiahonaNovema 2020, 92–95.

  29. Alama 5:14.

  30. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:15 ; hi’o ato’a Iakobo 5:19–20.

  31. Hi’o Alama 26:22 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:13–16 ; hi’o ato’a Arata’i nō te pāpa’ira’a mo’a, « Fa’afāriura’a ».