’Āmuira’a rahi
E tauira’a rahi o te ’ā’au : « ’Aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe »
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


E fa’ahuru-’ē-ra’a rahi o te ’ā’au

« ’Aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe »

E ’ere teie tauira’a o te ’ā’au i te tupura’a ’ohipa ; e tītauhia te fa’aro’o, te tātarahapa ’e te ’ohipa tāmau pae vārua, e tupu ai te reira.

’Ōmuara’a

I te mahana pae 28 nō ’Ātopa 1588, nō te ’erera’a te hoe fa’atere, ’ua arata’i noa te pairati i te pahi La Girona i te hoe noa, e pahi nō te nu’u rahi Paniora, ’o tei ū atu i ni’a i te mau ’ōfa’i nō Lacada i te ’ōtu’e i te pae Irirane Apato’erau.1

’Ua ta’ahuri roa te pahi Hō’ē o te mau ihitai tei fa’aitoito i te fa’aora iāna, e tāpe’a rima piru tōna tei hōro’ahia mai e tōna hoa here tau ’āva’e, hou teie ’ati ’a tupu ai ma te parau pāpa’i i n’ia iho, «’Aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe ».2

« ’Aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe »—e pereota ’e e tāpe’a rima ’e hō’ē hōho’a nana’ohia nō te hō’ē rima e tāpe’a ra i te hō’ē māfatu, e fa’a’itera’a nō te here o te hō’ē vahine i tāna tāne.

Tu’atira’a i te pāpa’ira’a mo’a

I tō’u tai’ora’a i teie ’ā’amu, ’ua horuhoru roa vau ’e ’ua feruri i te tītaura’a a te Fa’aora : « E pūpū mai ’outou iā’u nei i te tūsia nō te ’ā’au ’oto ’e te vārua tātarahapa ».3

’Ua feruri ato’a vau i te ’ohipa i tupu ’a fa’aro’o ai te nūna’a i te mau parau a te ari’i Beniamina, « ’Ē, ’ua ti’aturi mātou i te mau parau ato’a tā ’oe i parau mai ia mātou […] ’o tei fa’atupu i te hō’ē tauira’a rahi i roto ia mātou, ’oia ho’i i roto i tō mātou ’ā’au, i ’ore ai mātou i hina’aro fa’ahou ai i te rave i te ’ino, ’ia rave tāmau noa rā i te maita’i ».4

Tū’atira’a nō te ta’ata hō’ē

E fa’ati’a mai na ’ia fa’ati’a atu vau i te hō’ē ’ohipa tei tupu i ni’a iā’u i te 12ra’a o tō’u matahiti, ’o te tupu noa nei ā i teie mahana.

’Ua parau mai tō’u māmā, « Eduardo, ha’aviti mai. E taere tātou nō te purera’a ».

« Māmā, e fa’aea vau ’e ’o pāpā i teie mahana », pāhono atu vau.

« ’Ua pāpū ia ’oe ? ’Ia haere ’oe i tā ’oe purera’a autahu’ara’a e ti’a ai » ’ua parau mai ’oia.

Pāhono atu ra vau, « Mea aroha roa pāpā ! E fa’aea noa ’oia ’ōna ana’e. E fa’aea mai au ia pāpā ra i teie mahana ».

E ’ere pāpā i te melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.

Haere atu ra māmā ’e tō’u mau tuahine i te purera’a. I reira, haere atu ra vau e fārerei i tō’u pāpā i roto i tāna piha ’ohipara’a, te vāhi au-roa-hia e āna i te sābati, ’e mai tā’u i parau i tō’u māmā, ’ua fa’aea atu vau ’oia ho’i te tahi ri’i tau minuti i pīha’i iho iāna, ’e ui atu ra vau iāna, « Pāpā e aha te huru, mea maita’i te ’ohipa ? »

’Ua tāmau noa ’oia i te rave i te ’ohipa e au-roa-hia e āna, ’oia ho’i, te tātā’ira’a i te ratio ’e te mau uāti, ’e ’ua ’ata’ata noa mai ’oia iā’u.

I muri iho parau atu ra vau iāna, « e haere au e ha’uti ’e tō’u mau hoa ».

Ma te hi’o ’ore mai iā’u, parau mai nei pāpā iā’u, « e eābati teie mahana. ’Aita ānei ’oe e mea haere i te purera’a ? »

« ’Oia, ’ua parau atu rā vau ia māmā, e’ita vau e haere i teie mahana », tā’u ïa i pāhono atu. ’Ua tāmau noa pāpā i tāna ’ohipa, nō’u rā, e au ïa ’ua fa’ati’a ’oia iā’u ’ia haere.

I taua po’ipo’i ra, tē vai ra te tahi tu’era’a pōpō faufa’a roa, ’e ’ua parau mai tō’u mau hoa ē, e’ita roa atu e nehenehe iā’u ’ia ma’iri i teie hautira’a, e ti’a ’ia manuia mātou.

Tā’u tāmatara’a e ti’a iā’u e haere nā mua i te fare purera’a, nō te haere atu i ni’a i te tahua tuera’a popo.

Ma te itoito, ’ua haere vitiviti au i te tahua tu’era’a pōpō ’e ’ua tāpe’a atu vau i mua i te ’ōfa’i tūrorira’a rahi, te fare purera’a. ’Ua horo atu vau i te tahi atu pae o te purumu, tē vai ra i reira te mau tumu rā’au rarahi, ’e ’ua fa’aoti au e horohoro haere nā roto, ’eiaha te ta’ata ’ia ’ite mai iā’u, ’o te taime ho’i te mau melo e ha’amata ai i te tae mai i te fare purera’a.

’Ua tae atu vau i te taime iho ā ’a ha’amata ai te tu’era’a popo. ’Ua nehenehe roa iā’u e ha’uti ’e e ho’i atu i te fare hou māmā e tae mai ai i te fare.

’Ua tupu maita’i te mau mea ato’a, ’ua manuia tā mātou pupu ’e ’ua ’oa’oa roa vau. Terā rā taua horohorora’a ra tei rave-maita’i-hia nō te haere i te tahua tu’era’a popo, ’ua ’itehia mai ïa e te tauturu o te pupu o te mau diakono.

’Ua ’ite mai te taea’e Félix Espinoza iā’u i te horohoro-vitiviti-ra’a mai te tumu rā’au i te tahi atu tumu rā’au, ma te tāmata ’ia ’ore au ’ia ’itehia mai.

I te ’ōmuara’a o te hepetoma, ’ua haere mai te taea’e Espinoza i tō’u fare ’e ’ua ani mai ’oia e paraparau iā’u. ’Aite roa ’oia i parau nō ni’a i te mea tāna i ’ite i te sābati ra, ’aita ato’a i ani mai nō te aha vau i ma’iri ai i tā’u purera’a.

’Ua hōro’a noa mai ’oia iā’u i te hō’ē buka ’e ’ua parau mai : « Tē hina’aro nei au ’ia ha’api’i ’oe i te piha autahu’ara’a i te sābati e haere mai nei. ’Ua tāpa’o vau i te ha’api’ira’a nō ’oe. E ’ere i te mea fifi roa. Tē hina’aro nei au ’ia tai’o ’oe ’e e ho’i fa’ahou mai au i roto e piti mahana nō te tauturu ia ’oe ’ia fa’aineine te ha’api’ira’a. Te ’otira’a tāna parau, hōro’a mai nei te buka ha’api’ira’a ’e ho’i atu ra.

’Aita vau i hina’aro e ha’api’i i te piha ha’api’ira’a, terā rā e’ita e nehenehe iā’u e parau atu iāna « ’aita ». ’Ua ’ōpua vau i te fa’aea fa’ahou ’e tō’u pāpā i taua Sābati ra, te aura’a ra, tē vai fa’ahou ïa te tahi ha’utira’a tu’era’a popo faufa’a roa.

E ta’ata ha’apōpouhia te taea’e Espinoza e te feiā ’āpī.5 ’Ua ’itehia mai iāna te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e ’ua taui tōna orara’a, e parauhia, tōna ’ā’au.

I te taera’a mai te mahana mā’a ’āvatea, mana’o a’era vau, « ’oia mau, peneia’e ananahi e ara mai au i roto i te ma’i ’e ’aita ïa vau e haere i te purera’a ». E ’ere te hautira’a tu’era’a popo tā’u e ha’ape’ape’a nei ; ’o te ha’api’ira’a rā ’o tā’u e ha’api’i atu, terā iho ā ra ha’api’ira’a nō ni’a i te mahana sābati.

Tae mai nei te sabati, ’ua ara mai au ma te maita’i ’aita ā i ’itehia a’e nei. ’Aita roa atu tā’u e ’ōtohera’a—’aita ato’a e horora’a.

’A tahi nei au ’a ha’api’i ai i te hō’ē ha’api’ira’a, tei piha’i iho noa rā te taea’e Espinoza iā’u, ’e ’ua riro te reira mahana ’ei tauira’a rahi o te ’ā’au nō’u.

Mai taua taime rā, ’ua ha’amata vau i te fa’atura i te mahana sābati ’e i roto te roara’a o te tau, mai te au i te mau parau a te peresideni Nelson, ’ua riro te mahana sābati ’ei mahana hina’aro-rahi-hia.6

« ’E te Fatu, tē hōro’a nei au i te mau mea ato’a ia ’oe ra ; ’aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe ».

Noa’ara’a

Nāhea e noa’a ai ia tātou te reira tauira’a rahi o te ’ā’au ? ’Ia rave-’ana’e-hia ’e tupu mau ïa

  1. ’ia tuatāpapa ana’e tātou i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te fāri’i i te ’ite ’o te ha’apa’ari i tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia, nā te reira e fa’atupu mai i te hina’aro mau ’ia taui ;7

  2. ’ia ha’amaita’i ana’e tātou i taua hina’aro ra nā roto i te pure ’e te ha’apaera’a ma’a ;8

  3. ’ia ’ohipa ana’e tātou, mai te au i te mau parau tei tuatāpapahia ’aore rā tei fāri’ihia, ’e e fafau tātou ’ia hōro’a atu i tō tātou ’ā’au iāna, mai te nuna’a o te ari’i Beniamina.9

Ha’amāuruurura’a ’e te fafaura’a

Nāhea tātou e ’ite ai ē, tē taui nei tō tātou ’ā’au ?10

  1. ’Ia hina’aro ana’e tātou i te ha’amāuruuru i te Atua nō te mau mea ato’a.11

  2. ’Ia aupuru ana’e tātou ia vetahi ’ē ma te here, te fa’atura ’e te hāmani maita’i.12

  3. ’Ia ’ite ana’e tātou ē, tē riro mai ra te mau huru haere’a o te Mesia ’ei tuha’a nō tō tātou huru ta’ata.13

  4. ’Ia putapū ana’e tātou i te arata’ira’a a te Vārua Maita’i.14

  5. ’Ia ha’apa’o ana’e tātou i te hō’ē fa’auera’a tei riro ’ei mea fifi nō tātou ’ia ha’apa’o, ’e ’ia tāmau noa i muri iho ’ia ora i te reira.15

’Ia fa’aro’o maita’i ana’e tātou i te mau a’o a tō tātou mau ti’a fa’atere ’e ’ia fa’aoti tātou ma te ’oa’oa i te pe’e i te reira, ’aita ānei tātou i ’ite i te tauira’a rahi o te ’ā’au ?

« ’E te Fatu, tē hōro’a nei au i te mau mea ato’a ia ’oe ra ; ’aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe ».

Tāpe’ara’a ’e te faufa’ara’a

Nāhea tātou ’ia tāpe’a i te tauira’a rahi ?

  1. ’Ia rave ana’e tātou i te ’ōro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a, ’e ’ia fa’a’āpī i te fafaura’a ’ia rave i ni’a ia tātou i te i’oa o te Mesia, ’e ’ia ha’amana’o tāmau noa iāna, ’e ’ia ha’apa’o ho’i i tāna mau fa’auera’a.16

  2. ’Ia fāriu ana’e tātou i tō tātou orara’a i ni’a i te hiero.17 Te haere-tāmau-ra’a i te hiero e tauturu te reira ia tātou ’ia tāpe’a i te ’ā’au ’āpī ’e e fa’a’āpīhia ’a rave ai tātou i te mau ōro’a.

  3. ’Ia here ’e ’ia tāvini ana’e tātou i tō tātou ta’ata tupu nā roto i te mau ’ātivite o te aupurura’a ’e te ’ohipa misiōnare.18

Nō reira, nō tō tātou ’oa’oa rahi, e ha’apūaihia teie tauira’a i roto ’e e parare atu, e tae roa ’ia hotu mai ’ei mau ’ohipa maita’i.19

E hopoi mai teie tauira’a rahi o te ’ā’au ia tātou i te ’āehuehu nō te ti’amā, te ti’aturi, ’e te hau.20

E ’ere teie tauira’a o te ’ā’au i te tupura’a ’ohipa ; e tītau te reira i te fa’aro’o, te tātarahapa ’e te ’ohipa tāmau pae vārua, e tupu ai te reira. E ha’amata te reira ’ia hina’aro ana’e tātou e tu’u i tō tātou hina’aro i te Fatu ra, ’e e tupu te reira ’ia rave ana’e ’e ’ia ha’apa’o ana’e tātou i te mau fafaura’a ’e ’ōna.

Teie ’ohipa ta’ata hō’ē e tupura’a maita’i ïa i ni’a ia tātou ’e i ni’a i te feiā ’ati a’e ia tātou.

Mai te au i te mau parau a te peresideni Russell M. Nelson, « ’a feruri na i te mārōra’a teimaha ’ati a’e te ao nei—’e terā ato’a i roto i tō tātou orara’a ’otahi—e ’āfaro vave ho’i te reira ’ahiri tātou e fa’aoti i te pe’e ia Iesu Mesia e ’ia ha’apa’o i tāna mau ha’api’ira’a ».21 E arata’i teie ’ohipa nō te pe’era’a i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora i te tauira’a rahi o te ’ā’au.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine here ē, te feiā ’āpī ’e te mau tāmari’i, ’a ’āmui mai ia mātou i roto i te ’āmuira’a i teie hōpe’a hepetoma, ’a vaiiho i te mau parau a tō tātou mau peropheta, tei tae mai nā roto mai i te Fatu,’ia tomo i roto i tō tātou ’ā’au nō te ora i te hō’ē tauira’a rahi.

Nō te feiā tei ’ore ā i tomo mai i roto i te ’Ēkālesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai a te Fatu, tē ani manihini nei au ia ’outou ’ia fa’aro’o i te mau misiōnare ma te hina’aro mau ’ia ’ite i te mea tā te Atua e hina’aro nei ia ’outou ’e ’ia ora i teie tauira’a i roto.22

’O teie te mahana ’ia fa’aoti i te pe’e i te Fatu ia Iesu Mesia. « ’E te Fatu ē, tē horo’a nei au i tō’u ’ā’au ia ’oe na ; ’Aita atu e hōro’a tā’u nā ’oe ».

Mai te tape’a rima tei ’itehia mai i roto i taua pahi tei tomo ra, ’ia hōro’a ana’e tātou i tō tātou ’ā’au i te Atua, e fa’aorahia tātou i te miti rahi ’ino o teie orara’a, ’e i roto i te fa’anahora’a, e taraihia ’e tāmāhia tātou nā roto i te tāra’ehara a te Mesia ’e e riro mai ’ei « tāmari’i nō te Mesia » tei « fānauhia e āna » i te pae vārua.23 ’O tā’u ïa e fa’a’ite pāpū nei i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.