’Āmuira’a rahi
Video : « ’O ’outou te mau vahine tāna i parau na »
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


Video : « ’O ’outou te mau vahine tāna i parau na »

I te matahiti 1979 tei roto te peresideni Spencer W. Kimball i te fare ma’i ’e ’ua ani i tāna vahine, ’o Camilla, ’ia tai’o i tāna a’ora’a i roto i te hō’ē putuputura’a rahi a te mau vahine.

Te tuahine Camilla Kimball : « Te rahira’a o te tupura’a o te ’Ēkālesia i te mau mahana hope’a nei e tae mai ïa, nō te mea e rave rahi vahine maita’i o te ao nei (tē vai mau nei te hō’ē vāruara’a i roto ia rātou) e huti rahi mai i roto i te ’Ēkālesia. E tupu te reira mai te au i tō te mau vahine o te ’Ēkālesia fa’a’itera’a i te parauti‘a ’e te ’aravihi ’ia fa’a’ite i tō rātou mau mana’o i roto i tō rātou orara’a ’e mai te au i tō te mau vahine o te ’Ēkālesia ’itera’ahia ’ei mau vahine ta’a ’ē mau—i roto i te mau rāve’a ’oa’oa—i te mau vahine o te ao nei »1

Peresideni Russell M. Nelson : « E ā’u mau tuahine here ē, ’outou tō mātou ’āpiti pāpū i roto i teie mau mahana hope’a nei, te mahana tā te peresideni Kimball i parau na, ’o teie ïa mahana. ’O ’outou te mau vahine tāna i parau na ! Nā tō ’outou viretu, te māramarama, te here, te ’ite, te itoito, te huru, te fa’aro’o ’e te orara’a parauti’a, e huti mai i te mau vahine maita’i o te ao nei, e tae noa atu i tō rātou mau ’utuāfare, i roto i te ’Ēkālesia i te hō’ē faito ’aore i ’itehia a’e nei !

« Tē […] tītau nei mātou i tō ’outou pūai, tō ’outou fa’afāriura’a, tō ’outou ti’aturi, tō ’outou ’aravihi nō te fa’atere, tō ’outou pa’ari, ’e tō ’outou reo. E’ita te bāsileia o te Atua e hope ti’a roa, ’aita ana’e e mau vahine ’o tei rave i te mau fafaura’a mo’a ’e i muri iho e ha’apa’o i te reira, e mau vahine ’o te nehenehe e parau ma te pūai ’e te mana o te Atua ! […]

« Noa atu te huru o tō ’outou pi’ira’a, noa atu te huru o tō ’outou orara’a, tē hina’aro nei mātou i tō ’outou mau ’āehuehu, tō ’outou mau mana’o, ’e tā ’outou fa’aurura’a. Tē hina’aro nei mātou ’ia parau ’outou ’e ’ia parau ma te taiā ’ore i roto i te mau ’apo’ora’a pāroita ’e te titi. Tē hina’aro nei mātou i te mau tuahine fa’aipoipo tāta’itahi ’ia parau ’ei ‘hō’ē ’āpiti tauturu ’e te hope roa’ ’a hō’ē ai ’outou ’e tā ’outou tāne i te fa’aterera’a i tō ’outou ’utuāfare. E mea fa’aipoipohia ’aore rā, tē vai ’ōtahi nei, ’outou, tō’u mau tuahine, tē vai nei te mau ’aravihi ta’a ’ē ’e te ’itera’a ta’a ’ē ’o tā ’outou i fāri’i ’ei hōro’a nō ’ō mai i te Atua ra. Mātou, te mau taea’e, ’eita mātou e nehenehe e fa’atu’ea atu i tō ’outou fa’aurura’a hō’ē roa.

« ’Ua ’ite mātou ē, te ’ohipa hope’a roa ’e te rahi a’e o te poietera’a tā’āto’a, ’o te hāmanira’a ïa i te vahine ! E hina’aro mātou i tō ’outou pūai ! […]

« Tē ha’amāuruuru atu nei au ia ’outou, e tō’u mau tuahine here ē, ’e tē ha’amaita’i atu nei au ia ’outou ’ia tupu ’outou e tae roa atu i tō ’outou faito hope’a, nō te fa’atupu i te fāito o tō ’outou hāmanira’ahia, ’a haere tātou ma te tāpe’ara’a i te rima i roto i teie ’ohipa mo’a. ’Ia ’āmuihia tātou, e tauturu tātou i te fa’aineinera’a i te ao nei nō te tae-piti-ra’a mai o te Fatu ».2