Cumpătare asemănătoare celei a lui Hristos
„El S-a sculat, a certat vântul, și a zis mării: «Taci! Fără gură!». Vântul a stat, și s-a făcut o liniște mare.” (Marcu 4:39)
Ultima dată când am vorbit în cadrul conferinței generale, ginerele meu Ryan mi-a arătat un comentariu de pe Twitter în care scria: „Serios? Numele lui este Bragg” – care înseamnă „a te lăuda” – „și nu vorbește despre umilință? Ce dezamăgire!”. Din păcate, dezamăgirea continuă.
Minunatul meu tată a fost unul dintre cei mai buni jucători americani de baschet care a jucat pentru UCLA avându-l ca antrenor pe legendarul John Wooden. Ei au rămas apropiați de-a lungul vieții tatălui meu și, din când în când, antrenorul și doamna Wooden veneau la noi acasă la cină. Era mereu fericit să-mi vorbească despre baschet sau orice altceva la care mă gândeam. Odată, l-am întrebat ce sfat avea pentru mine la începerea ultimului an de liceu. Fiind un învățător înnăscut, a spus: „Tatăl tău mi-a spus că te-ai alăturat Bisericii lui Isus Hristos, așa că știu că ai credință în Domnul. Cu această credință, asigură-te că ești cumpătat în fiecare situație. Fii om bun chiar și în vremuri de încercare”.
De-a lungul anilor, acea conversație mi-a rămas în minte. Acel sfat de a fi calm, liniștit și stăpânit în toate situațiile, în special în momente de adversitate și presiune, m-a influențat profund. Am putut vedea echipele antrenorului Wooden jucând cumpătat și succesul mare de care au avut parte câștigând 10 campionate naționale.
Dar, în aceste zile, nu se vorbește prea mult despre cumpătare și se practică și mai puțin în vremuri tulburi și pline de dezbinare. Adesea, când se discută despre sport, se spune că un jucător cumpătat este imperturbabil într-un meci strâns sau că o echipă pierde din cauza lipsei de cumpătare. Dar această calitate minunată depășește cu mult domeniul sportului. Cumpătarea are o aplicabilitate mult mai largă în viață și îi poate binecuvânta pe părinți, conducători, misionari, învățători, cursanți și toți ceilalți care se confruntă cu furtunile vieții.
Cumpătarea spirituală ne binecuvântează să rămânem calmi și concentrați asupra a ceea ce contează cel mai mult, mai ales când suntem sub presiune. Președintele Hugh B. Brown ne-a învățat: „Credința în Dumnezeu și în triumful suprem al dreptății contribuie la cumpătarea mintală și spirituală în fața dificultăților”1.
Președintele Russell M. Nelson este un exemplu minunat de cumpătare spirituală. Odată, în timp ce pe atunci domnul doctor Nelson efectua o operație de bypass aortocoronarian cvadruplu, tensiunea pacientului a scăzut brusc. Doctorul Nelson a evaluat cu calm situația și și-a dat seama că o clemă fusese scoasă din greșeală de unul dintre membrii echipei. A fost înlocuită imediat iar doctorul Nelson l-a alinat pe membrul echipei spunând: „Tot te iubesc”. Apoi, a adăugat glumind: „Uneori te iubesc mai mult decât alteori!”. El a arătat cum trebuie gestionată o urgență – având cumpătare, fiind concentrați numai asupra a ceea ce contează cel mai mult – rezolvarea urgenței. Președintele Nelson a spus: „Este o chestiune de autodisciplină extremă. Reacția ta firească este: «Scoateți-mă din joc, domnule antrenor! Vreau să merg acasă». Dar, desigur, nu poți. Viața cuiva depinde în totalitate de întreaga echipă chirurgicală. Așadar, trebuie să fiți mai calmi, relaxați și senini ca niciodată”2.
Desigur, Salvatorul este exemplul suprem de cumpătare.
În Grădina Ghetsimani, într-o agonie inimaginabilă, pe măsură ce „El transpira ca și cum ar fi fost cu picături mari de sânge”3, El a dat exemplu de cumpătare divină cu afirmația simplă, dar măreață: „Facă-se nu voia Mea, ci a Ta”4. Sub presiunea imensă de a face posibilă salvarea întregii omeniri, Isus a îndeplinit trei condiții importante care ne ajută să înțelegem măreața Sa cumpătare. În primul rând, El a știut cine este și a fost fidel misiunii Sale divine. Apoi, El a știut că exista un mare plan al fericirii. Și, în cele din urmă, El a știut că, prin ispășirea Sa infinită, toți cei care se înjugă cu credință alături de El făcând și ținând legăminte sacre, primite prin rânduielile preoției, vor fi salvați, așa cum ne-a învățat atât de frumos vârstnicul Dale G. Renlund astăzi.
Pentru a sublinia diferența dintre a pierde și a menține cumpătarea, gândiți-vă la ce s-a întâmplat când Hristos și apostolii Săi au părăsit Grădina Ghetsimani. Când s-au confruntat cu ostașii care căutau să-L aresteze pe Isus, reacția lui Petru a fost de a-și pierde cumpătarea și de a se repezi cu violență tăindu-i urechea slujitorului marelui preot, Malhu. Pe de altă parte, reacția lui Isus Hristos a fost aceea de a-Și păstra cumpătarea și de a aduce liniște într-o situație tensionată vindecându-l pe Malhu.5.
Și, aceia dintre noi care întâmpină dificultăți în a-și păstra cumpătarea și, poate, a căror descurajare crește, gândiți-vă la restul povestirii despre Petru. La scurt timp după acest incident și după suferința cauzată de negarea asocierii sale cu Hristos6, Petru a stat în fața acelorași conducători religioși care L-au condamnat pe Salvator și, cu mare cumpătare, în timpul unui interogatoriu intens, el a depus mărturie elocventă despre divinitatea lui Isus Hristos.7.
Să știți cine sunteți și să fiți fideli identității dumneavoastră divine
Să ne gândim la elemente ale cumpătării asemănătoare celei a lui Hristos. Pentru început, a ști cine suntem și a fi fideli identității noastre divine ne aduce calm. Cumpătarea asemănătoare celei a lui Hristos necesită să evităm să ne comparăm cu alții sau să pretindem că suntem cine nu suntem.8 Joseph Smith ne-a învățat: „Dacă oamenii nu înțeleg caracterul lui Dumnezeu, ei nu se înțeleg pe ei înșiși”9. Pur și simplu nu este posibil să avem cumpătare divină fără să știm că suntem fii divini și fiice divine ai unui Tată Ceresc iubitor.
În cuvântarea sa „Alegeri pentru eternitate”, președintele Nelson ne-a învățat aceste adevăruri eterne despre cine suntem: suntem copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai legământului și suntem ucenici ai lui Hristos. Apoi, dânsul a promis „Pe măsură ce îmbrățișați aceste adevăruri, Tatăl nostru Ceresc vă va ajuta să vă atingeți obiectivul suprem de a trăi etern în prezența Sa sfântă”10. Noi suntem, cu adevărat, ființe spirituale divine care trăiesc experiența vieții muritoare. A ști cine suntem și a fi fideli acelei identități divine sunt temelia dezvoltării unei cumpătări asemănătoare celei a lui Hristos.
Să știți că există un plan divin
Apoi, faptul de a ne aminti că există un plan măreț dă naștere curajului și cumpătării în situațiile cu încercări. Nefi a putut să se ducă și să facă11 așa cum a poruncit Domnul „neștiind dinainte”12 lucrurile pe care trebuia să le facă, pentru că știa că va fi condus de Spirit pentru a îndeplini planul etern al unui Tată Ceresc iubitor. Cumpătarea apare atunci când vedem lucrurile dintr-o perspectivă eternă. Domnul i-a sfătuit pe ucenicii Săi: „Ridicați-vă ochii”13 și „lăsați solemnitatea eternității să rămână în mințile voastre”14. Încadrând perioadele de încercare într-un plan etern, presiunea devine un privilegiu de a iubi, sluji, propovădui și binecuvânta. O perspectivă eternă face posibilă cumpătarea asemănătoare celei a lui Hristos.
Să cunoașteți puterea care întărește a lui Isus Hristos și a ispășirii Sale
Și, în cele din urmă, puterea care întărește a lui Hristos, făcută posibilă prin sacrificiul Său ispășitor, ne dă tăria de a îndura și a birui. Datorită lui Isus Hristos, putem face legământ cu Dumnezeu și putem fi întăriți în ținerea acestui legământ. Putem fi legați de Salvator cu bucurie și liniște, indiferent de circumstanțele noastre temporale.15 Capitolul 7 din Alma ne învață într-un mod minunat despre puterea care întărește a lui Hristos. Pe lângă faptul că ne mântuiește de păcat, Salvatorul ne poate întări în slăbiciunile, temerile și încercările noastre din această viață.
Când ne concentrăm asupra lui Hristos, putem să alungăm temerile, așa cum a făcut poporul lui Alma în Helam.16 Pe măsură ce o armată amenințătoare se aduna, acei ucenici credincioși ai lui Hristos au dat dovadă de cumpătare. Vârstnicul David A. Bednar ne-a învățat: „Alma i-a sfătuit pe credincioși să-și amintească de Domnul și de eliberarea pe care numai El putea să o reverse asupra lor (vedeți 2 Nefi 2:8). Și cunoașterea despre grija atentă și protectoare a Salvatorului le-a permis oamenilor să-și alunge temerile”17. Acesta este un exemplu de cumpătare.
Mărețul Om în timpul furtunii
Noe ne-a învățat multe despre răbdarea din timpul unei furtuni, dar Salvatorul, cel mai mare învățător, ne-a învățat cum să supraviețuim unei furtuni. El este Omul măreț în furtună. După o zi lungă de propovăduire alături de apostolii Săi, Salvatorul a avut nevoie de odihnă și a sugerat să treacă cu corabia de cealaltă parte a Mării Galileii. În timp ce Salvatorul Se odihnea, s-a iscat o furtună puternică. În timp ce vântul și valurile amenințau să scufunde corabia, apostolii au început să se teamă pentru viața lor. Și aduceți-vă aminte că unii dintre acei apostoli erau pescari care cunoșteau foarte bine furtunile de pe acea mare! Totuși, îngrijorați18, ei L-au trezit pe Domnul și L-au întrebat: „[Doamne], nu-Ți pasă că pierim?”. Apoi, având o cumpătare exemplară, Salvatorul „S-a sculat, a certat vântul, și a zis mării: «Taci! Fără gură!» Vântul a stat, și s-a făcut… liniște mare”19.
Și, apoi, le-a predat apostolilor Săi o lecție importantă despre cumpătare. El a întrebat: „Pentru ce sunteți așa de fricoși? Tot n-aveți credință?”20. El le aducea aminte că El este Salvatorul lumii și că a fost trimis de Tatăl să realizeze nemurirea și viața eternă a copiilor lui Dumnezeu. Cu siguranță, Fiul lui Dumnezeu nu avea să piară pe o corabie. El a fost un exemplu de cumpătare divină, deoarece știa despre divinitatea Sa și știa că exista un plan al salvării și exaltării și că ispășirea Sa avea să fie esențială pentru succesul etern al acelui plan.
Prin Hristos și ispășirea Sa vin în viața noastră toate lucrurile bune. Când ne aducem aminte cine suntem, știind că există un plan divin al milei și primind curaj din tăria Domnului, putem face toate lucrurile. Vom găsi liniște. Vom fi femei bune și bărbați buni în orice furtună.
Fie ca noi să căutăm binecuvântările unei cumpătări asemănătoare celei a lui Hristos, nu doar pentru a ne ajuta pe noi înșine în perioadele de încercare, ci și pentru a-i binecuvânta pe alții și a-i ajuta să treacă peste furtunile din viața lor. În acest ajun al Duminicii Floriilor, depun mărturie, cu bucurie, despre Isus Hristos. El a înviat. Depun mărturie despre pacea, calmul și cumpătarea cerească pe care doar El le aduce în viața noastră și fac aceasta în numele Său sfânt, Isus Hristos, amin.