Conferința generală
Mintea mea a prins acest gând despre Isus Hristos
Conferința Generală, aprilie 2023


Mintea mea a prins acest gând despre Isus Hristos

Când continuați să prindeți, cu atenție, gândul despre Isus Hristos, eu vă promit că veți avea nu doar îndrumare cerească, ci și putere cerească.

În această minunată perioadă a Paștelui, mă fac ecoul rugăciunii din acest imn impresionant, „Îndrumă-ne, mare Iehona”1.

O istorisire remarcabilă din Cartea lui Mormon ne vorbește despre un tânăr băiat dintr-o familie importantă, pe nume Alma, pe care scripturile îl descriu ca fiind un necredincios idolatru.2 El era elocvent și convingător și folosea cuvinte lingușitoare pentru a-i convinge pe alții să-l urmeze. În mod surprinzător, un înger i s-a arătat lui Alma și prietenilor lui. Alma a căzut la pământ și a fost atât de slăbit, încât a fost purtat, fiind fără putere, la casa tatălui său. El a rămas în acea stare asemănătoare unei come timp de trei zile.3 Mai târziu, el a explicat că, deși celor din jurul său li se părea că el era inconștient, mintea sa era foarte activă în timp ce sufletul său era îndurerat, gândindu-se la viața sa în care nesocotise poruncile lui Dumnezeu. El și-a descris mintea ca fiind „[chinuită] de aducerea aminte a păcatelor [sale] cele multe”4 și „[torturată] de un chin veșnic”5.

În disperarea lui profundă, el și-a adus aminte că a fost învățat în tinerețea lui despre „venirea unui Isus Hristos, un Fiu al lui Dumnezeu, ca să ispășească pentru păcatele lumii”6. Apoi, el a făcut această declarație care pune pe gânduri: „În timp ce mintea mea prinsese acest gând, am implorat în inima mea: «O, Isuse, Tu, Fiu al lui Dumnezeu, ai milă de mine»”7. Când a cerut ajutorul puterii divine a Salvatorului, a avut loc ceva miraculos: „Când mă gândeam la aceasta”, a spus el, „nu am mai putut să-mi amintesc de durerile mele”8. Brusc, el a simțit pace și lumină. „Nimic [nu a fost atât] de minunat și de dulce ca bucuria mea”9, a declarat el.

Alma „a prins” adevărul despre Isus Hristos. Dacă folosim cuvântul „prinsese” în sens fizic, am putea spune: „El s-a prins de balustradă chiar când era să cadă”, ceea ce înseamnă că el și-a întins brațul apucându-se brusc și strâns de ceva cimentat solid într-o temelie sigură.

În cazul lui Alma, mintea sa a fost cea care a prins și s-a ținut strâns de acest adevăr puternic al sacrificiului ispășitor al lui Isus Hristos. Acționând cu credință potrivit acestui adevăr și prin puterea și harul lui Dumnezeu, el a fost salvat din disperare și i s-a dat speranță.

Deși este posibil ca experiențele noastre să nu fie atât de impresionante ca ale lui Alma, ele sunt, fără îndoială, la fel de importante din punct de vedere etern. Mințile noastre „[au prins] acest gând” despre Isus Hristos și sacrificiul Său milostiv iar sufletele noastre au simțit lumina și bucuria care urmează.

Să păstrăm cu grijă gândul despre Isus Hristos

Rugăciunea mea, în această perioadă a Paștelui, este ca noi să modelăm, să întărim și să păstrăm cu grijă, în mod mai conștient acest foarte important gând despre Isus Hristos în camerele sufletului nostru10, permițându-i să se reverse nestăvilit în mintea noastră, să ne îndrume în ceea ce gândim și facem și, continuu, să ne aducă bucuria dulce a dragostei Salvatorului.11

Să ne umplem mintea cu puterea lui Isus Hristos nu înseamnă că gândul la El este singurul pe care îl avem. Ci înseamnă că toate gândurile noastre sunt înscrise în cercul dragostei Sale, vieții și învățăturilor Sale și sacrificiului Său ispășitor și învierii Sale glorioase. Isus nu este niciodată uitat într-un colț, pentru că gândurile noastre despre El sunt întotdeauna prezente și „tot sufletul [nostru Îl adoră]”12. Ne rugăm și ne readucem în minte experiențe care ne-au adus mai aproape de El. Primim cu bucurie în mintea noastră imagini divine, scripturi sfinte și imnuri inspirate pentru a alina cu blândețe nenumăratele gânduri zilnice care aleargă prin viața noastră ocupată. Dragostea noastră pentru El nu ne protejează împotriva tristeții și suferinței din această viață muritoare, dar ne permite să trecem prin încercări cu o tărie mult mai mare decât cea personală.

Isus, la Tine când gândesc,

În piept simt dragostea.

Dar și mai fericit voi fi

Când eu Te voi vedea.13

Aduceți-vă aminte, dumneavoastră sunteți copii de spirit ai Tatălui Ceresc. Așa cum explică apostolul Pavel, noi suntem „de neam din Dumnezeu”14. Ați trăit având propria identitate individuală mult timp înainte de a veni pe pământ. Tatăl nostru a creat un plan perfect pentru ca noi să venim pe pământ, să învățăm și să ne întoarcem la El. El L-a trimis pe Fiul Său Preaiubit ca, prin puterea ispășirii Sale infinite și învierii Sale, noi să trăim dincolo de mormânt; și, pe măsură ce suntem dornici să ne exercităm credința în El și să ne pocăim de păcatele noastre15, noi suntem iertați și primim speranța vieții eterne.16

Să acordăm miniții și spiritului nostru atenție deosebită

În această viață muritoare, mintea și spritul nostru au nevoie de o atenție deosebită.17 Mintea noastră ne permite să trăim, să facem alegeri și să discernem binele de rău.18 Spiritul nostru primește mărturia confirmatoare că Dumnezeu este Tatăl nostru, că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu și că învățăturile Lor sunt ghidul nostru către fericire aici și viață eternă dincolo de mormânt.

Mintea lui Alma a prins acest gând despre Isus Hristos. El i-a schimbat viața. Conferința generală este un timp în care să înțelegem ce dorește Domnul să facem și să devenim. Este, de asemenea, un timp în care să reflectăm la progresul nostru. Pentru că însărcinările mele m-au purtat prin toată lumea, am văzut o putere spirituală sporită la membrii neprihăniți și devotați ai Bisericii.

Cu cinci ani în urmă, ni s-a cerut să-L punem pe Salvator mai vizibil în centrul a tot ce facem folosind adevăratul nume al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă.19 Rostim numele Său cu mai multă seriozitate.

Cu patru ani în urmă, prin reducerea timpului adunării noastre de duminica, ne-am concentrat mai mult atenția asupra faptului de a lua din împărtășania Domnului. Ne gândim mai mult la Isus Hristos și promitem cu mai multă seriozitate să ne amintim totdeauna de El.20

În timpul izolării determinate de pandemia mondială și cu ajutorul programului Vino și urmează-Mă, învățăturile Salvatorului devin mai importante în căminele noastre, ajutându-ne să-L preaslăvim pe Salvator în timpul săptămânii.

Urmând sfatul președintelui Russell M. Nelson de a urma îndemnul „Ascultă-L”21, ne perfecționăm capacitatea de a recunoaște șoaptele Duhului Sfânt și de a vedea mâna Domnului în viața noastră.

Dată fiind anunțarea și finalizarea a zeci de temple, noi intrăm mai frecvent în casa Domnului și primim binecuvântările Sale promise. Simțim cu mai multă putere frumusețea transcendentă a Salvatorului și Mântuitorului și nostru.

Președintele Nelson a spus: „Nu este nimic ușor sau automat în faptul de a deveni… [un ucenic puternic]. Concentrarea noastră trebuie să fie fermă asupra Salvatorului și Evangheliei Sale. Faptul de a ne strădui să privim către El în fiecare gând necesită mult efort mental”22.

Când ne concentrăm atenția asupra lui Isus Hristos, tot ce este în jurul nostru – deși continuă să fie prezent – este privit prin prisma dragostei noastre pentru El. Distragerile mai puțin importante se estompează și noi îndepărtăm acele lucruri care nu ne ajută să păstrăm lumina și însușirile Sale. Când continuați să prindeți, cu atenție, acest gând despre Isus Hristos, vă încredeți în El și țineți poruncile Sale, vă promit că veți avea nu doar îndrumare cerească, ci și putere cerească – putere care aduce tărie legămintelor dumneavoastră, pace în greutățile dumneavoastră și bucurie în binecuvântările dumneavoastră.

Să ne aducem aminte de Isus Hristos

Cu câteva săptămâni în urmă, Kathy și cu mine i-am vizitat pe Matt și Sarah Johnson. Pe perete se afla un tablou cu prețioasa lor familie, o imagine frumoasă cu Salvatorul și o ilustrație cu templul.

Cele patru fiice ale lor, Maddy, Ruby, Claire și June, au vorbit cu bucurie despre cât de mult și-au iubit mama.

Timp de peste un an, Sarah programase cu regularitate ca, în zilele de sâmbăta, familia să meargă la templu împreună, pentru ca fetele să participe la botezuri pentru membri decedați ai familiei.

În luna noiembrie a anului trecut, Sarah a programat vizita la templu a familiei pentru ultima săptămână din decembrie, în ziua de joi în loc de sâmbătă. „Sper că nu te deranjează asta”, i-a spus ea lui Matt.

Sarah fusese diagnosticată cu cancer și medicii considerau că mai are de trăit încă doi sau trei ani. La o adunare de împărtășanie, Sarah își împărtășise mărturia puternică spunând că oricare va fi rezultatul pentru ea, ea Îl iubea pe Salvator din toată inima și că „victoria fusese obținută deja” de El. Decembrie se apropia, dar sănătatea Sarei s-a înrăutățit brusc și pe neașteptate și ea a fost internată în spital. În ziua de joi, 29 decembrie, dimineața devreme, viața ei muritoare s-a stins încet. Matt fusese alături de Sarah întreaga noapte.

Cu inima frântă și complet epuizat fizic și emoțional, el a sosit acasă și a plâns alături de fiicele sale. Privindu-și telefonul, el a observat neobișnuita programare la templu pentru acea după-amiază de joi pe care o făcuse Sarah. Matt a spus, „Când am văzut-o prima oară, am gândit că nu putem merge”.

Dar, apoi, mintea lui Matt a prins acest gând: „Salvatorul trăiește. Nu există alt loc pe pământ în care ne-am putea afla ca familie decât casa Sa sfântă”.

Imagine
Familia Johnson

Matt, Maddy, Ruby, Claire și June au sosit la templu respectând programarea pe care Sarah o făcuse pentru ei. Cu lacrimile șiroindu-i pe obraji, Matt a înfăptuit botezurile împreună cu fiicele sale. Ei au simțit profund dragostea și legătura lor eternă cu Sarah și au simțit dragostea imensă și pacea alinătoare a Salvatorului. Matt a împărtășit cu emoție: „Când simt tristețe adâncă și durere, strig de bucurie pentru că eu cunosc planul minunat al salvării al Tatălui meu”.

În această perioadă a Paștelui, depun mărturie despre adevărul total și absolut al sacrificiului ispășitor incomparabil al Salvatorului și al învierii Sale glorioase. Când mintea dumneavoastră rămâne fermă și pentru totdeauna concentrată asupra lui Isus Hristos și când continuați să-L puneți mai pe deplin pe Salvator în centrul vieții dumneavoastră, vă promit că veți simți speranța Sa, pacea Sa și dragostea Sa. În numele lui Isus Hristos, amin.

Note

  1. „Îndrumă-ne, mare Iehova”, Imnuri, nr. 46/

  2. Vedeți Mosia 27:8.

  3. Vedeți Alma 36:10.

  4. Alma 36:17.

  5. Alma 36:12.

  6. Alma 36:17.

  7. Alma 36:18. Alte versete din Cartea lui Mormon în care se folosește „prinsese” sunt cele în care se vorbește despre cei care „au apucat capătul barei de fier” (1 Nefi 8:24, 30).

  8. Alma 36:19.

  9. Alma 36:21.

  10. „Cea mai măreață luptă a vieții se duce în camerele pline de liniște ale sufletului nostru” (David O. McKay, în Conference Report, apr. 1967, p. 84).

  11. „[Gândurile] declanșează toate acțiunile. Gândurile noastre sunt centrala telefonică, panoul de comandă care ne dirijează acțiunile” [Boyd K. Packer, That All May be Edified (1982), p. 33].

    Președintele Oaks ne-a învățat: „Noi putem suprima dorințele rele și putem pune în loc unele neprihănite. Aceasta implică educație și exercițiu. Președintele Joseph F. Smith ne-a învățat că „educarea… dorințelor noastre are o importanță cu multe consecințe” [Dallin H. Oaks, Pure in Heart (1988), p. 149].

  12. „Slavă Domnului Atotputernic”, Imnuri, nr. 41.

  13. „Isus, la Tine când gândesc”, Imnuri, nr. 52.

  14. Faptele apostolilor 17:29.

  15. Vedeți Doctrină și legăminte 58:42-43.

  16. Vedeți Doctrină și legăminte 14:7.

  17. „Nu există nimeni altul în afară de Dumnezeu care să cunoască gândurile și intențiile inimii tale” (Doctrină și legăminte 6:16).

  18. „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbește gura” (Luca 6:45).

  19. Vedeți Russell M. Nelson, „Denumirea corectă a Bisericii”, Liahona, nov. 2018, p. 87-89.

  20. Legământul pe care îl facem în fiecare săptămână prin rugăciunea de împărtășanie este că noi ne vom „[aminti] totdeauna de El” (Moroni 4:3; Doctrină și legăminte 20:77). Cartea lui Mormon ne încurajează folosind cuvântul de două ori consecutiv: „aduceți-vă aminte, aduceți-vă aminte” (Mosia 2:41; Alma 37:13; Helaman 5:9). Aducerea aminte spirituală vine prin puterea Duhului Sfânt: El vă „va învăța toate lucrurile și vă va aduce aminte de tot” (Ioan 14:26).

  21. Russell M. Nelson, „Ascultă-L!”, Liahona, mai 2020, p. 90.

  22. Russell M. Nelson, „Să atragem puterea lui Isus Hristos în viața noastră”, Liahona, mai 2017, p. 41. Președintele Nelson a mai spus: „Bucuria pe care o [simt sfinții din zilele din urmă] are puțin de-a face cu împrejurările din viața noastră, dar are de-a face în totalitate cu obiectivul vieții noastre” („Bucurie și supraviețuire spiritualăLiahona, nov. 2016, p. 82).