2008
Fanau-faahou-hia
Me 2007


Fanau-faahou-hia

E tupu te fanau-faahou-raa na roto i te faaroo ia Iesu Mesia na roto hoi i To’na ra aroha i faahuru-ê-hia’i tatou.

Hōho’a
Elder D. Todd Christofferson

Ahuru ma pae matahiti i ma’iri a’e nei, ua ti’a vau no te taime mata- mua i mua i te pupiti i roto i te fare menemene i to’u pii-raa-hia ei Hitu Ahuru apî. E 48 matahiti to’u i te reira taime. E rouru ehu ereere e te me’ume’u to’u. Te mana’o nei au e, ua taa maitai au i te auraa no te iteraa i te huru ê. I te hopea o ta’u paraparauraa e pae minuti, ua rari roa to‘u ahu i te hou. E ere roa’tu i te mea au. I teie mahana, ia hi’o faahou ana’e au i muri, mai te mea râ e, o te reira mau atoa te huru i teie taime.

I te taime a paturuhia ai o te peresideni Dieter F. Uchtdorf e o Elder David A. Bednar ei melo no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua tae mai te faaiteraa i roto ia’u no to raua piiraa no te ra’i mai i roto i taua pureraa ra. Ua horo’a-atoa-hia mai ia’u i taua taime ra te hoê haro‘aro‘araa i te mo‘araa rahi o te piiraa e te ohipa a te hoê aposetolo na te Fatu o Iesu Mesia. Aita e itehia ia‘u te parau no te faaite i te reira haroaroaraa no te mea na te Varua te reira i horo’a i te varua ra ma te parau ore. E ia haamana‘o ana‘e au i te reira i teie nei, e tupu te haehaa hohonu aitâ vau i ite a‘e nei, e te taparu nei au i to‘u Metua i te Ao ra ia paturu mai Oia ia‘u mai Ta’na i na reira noa na, ia nehenehe ia tae’ahia ia‘u te faito aita e ti’a i to‘u huru taata nei ia tae, e ia nehenehe ia‘u ia pŭpŭ ia‘u no te tavini ia outou. Te ti‘aturi nei au Ia’na e ua ite au e, e navai noa i To’na aroha, e no reira, te pŭpŭ hope roa nei au i te mau mea atoa na’u ra e ia’u atoa nei i te Atua e i Ta’na Tamaiti Here. Te pŭpŭ atoa nei ia‘u iho, to‘u haapa‘o, ta’u ohipa, e to‘u here i te Peresideniraa Matamua e i to‘u mau taea’e no te Tino Ahuru Ma Piti.

I roto i to’u haamaitairaa patereareha ta’u i farii i te 13raa o to’u matahiti mai roto mai i to’u papa ruau, te parau ra e: « Ua tono mai to oe [Metua i te Ao] ia oe i teie tau tuuraa hopea e te hanahana ia fanauhia hoi oe i roto i te fafauraa apî e te mure ore na roto mai i te mau metua maitai e te parau ti’a ». Ma te mauruuru rahi, te ite nei au e, teie te haamaitairaa rahi roa o to’u nei oraraa. Te haamaitai nei au i to‘u na metua, e na roto i te here, te faaite nei au e, e tarahu ta’u ia raua e i to raua na metua e i te mau u‘i i raro atu. Aita i maoro i muri a‘e i to‘u pii-raa-hia ei Hitu Ahuru, ua ti’a vau i te hiti apoo o te hoê o taua mau tupuna ra tei faaru’e mai e rave rahi matahiti i muri a‘e i to‘u fanau-raa-hia mai. A feruri ai au i te mau tusia i tapa‘ohia i ni‘a ia’na e i ni‘a i to’na utuafare na roto i to ratou fariiraa i te evanelia a Iesu Mesia i faaho’i-faaho-hia mai, ua î to‘u aau i te mauruuru rahi, e ua tupu maira te mana’o i roto ia‘u ia faatura i ta’na faatusiaraa e ta te feia atoa i muri mai ia’na, na roto i te oraraa i te hoê oraraa maitai, te faaroo i te Atua e i te mau fafauraa o te evanelia.

No te faaiteraa i te mau haamaitairaa, te tai’o atoa nei au i to’u mau taea’e here e to ratou mau hoa faaipoipo, tei amui atoa mai i teie mahana. E maha tamaroa e hoê tamahine ta maua, tei faaipoipohia pauroa i te hoê hoa nehenehe roa, aore ra, no ta maua tamaiti apî roa, fatata i te faaipoipohia i te hoê tamahine nehenehe roa. Ua here roa maua ia ratou e i ta maua mau mootua, e te mauruuru nei no te maitai ta ratou i horo’a mai i to maua oraraa, na roto i to ratou faaroo i te Faaora e i Ta’na evanelia. I ni’a roa, o ta’u ïa vahine, o Kathy, te taata patu i to matou nohoraa, te maramarama o to’u oraraa, te hoê hoa papû e te paari, tei î i te iteraa varua, te arearea, te mana’o maitai e te aroha. Ua here roa vau ia’na hau atu i te ti’a ia parau, e te ti’aturi nei au e, e faaite papû atu â vau i te reira i te mau mahana e te mau matahiti i muri nei.

Ua haamaitaihia vau na roto i to’u taviniraa i te hoê misioni rave tamau i Argentine i raro a’e i te faatereraa a na peresideni misioni taa’e roa e ta raua na vahine. Te haamaitai nei au i te Atua no te maitai roa ta raua i vaiiho i roto i to’u oraraa. I muri a‘e i to‘u haafeti‘a-raa-hia i te haapiiraa no te ture, ua haere maua o Kathy e ta maua mau tamarii e parahi i Maryland, i Tenessee, i Virginia, i North Carolina, e i teie nei i Utah. E toru matahiti faufaa roa tei orahia e matou i Mexico. I roto i teie mau vahi atoa, ua haamaitaihia matou i te mau hoa maitai i roto i te Ekalesia e i rapae atoa tei here e tei haapii e tei faahoa ia matou e i ta maua mau tamarii, e o te na reira noa nei â i teie nei. Te haamauruuru maitai nei au ia ratou paatoa.

Aita e oti‘a to to’u here e te aroha i to’u mau taea’e no te Hitu Ahuru e no te Episekoporaa Faatere Rahi. Te oaoa nei au i te mea e, na roto i ta’u ohipa, e fatata noa â vau i piha’i iho ia ratou e te vai ra te mau taime e rave rahi no te rave amui i te ohipa e o ratou. Ua riro te mau heheuraa no to tatou nei anotau tei horo’a mai i te faanahonahoraa o te Pŭpŭ Hitu Ahuru i roto i te Ekalesia, ei temeio faahiahia i roto i te aamu o te ohipa a te Fatu i te mau mahana hopea nei. Te Hitu Ahuru te taviri no te manuïaraa o te ohipa i teie nei e i roto i te mau matahiti i muri nei, e te oaoa nei au i te mea e, ua puta atoa to‘u i‘oa i rotopu ia ratou. Ia haamaitai mai te Atua ia outou e te mau taea’e.

Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i to’u iteraa no ni’a ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, e no ni’a i te mana o To’na tusia taraehara mure ore. E faati’a’tu vau i te hoê ohipa tei tupu i ni’a ia’u a ora ai au i Tenessee. I te hoê pô ua ta‘i mai te niuniu i te fare na te hoê taata maitai aita vau i matau ia’na, Ua faaite maira oia e, e orometua faatuhaahia oia aita i maoro a‘e nei no te tahi atu faaroo e ua ani oia ia farerei ia‘u i te sabati i muri iho. I to maua farereiraa, ua parau papû maira ta‘u manihini e, i haere mai oia no te mea te haape‘ape‘a nei oia i te ora maitai o to‘u varua. Huti maira oia i rapae i ta’na puohu parau i te hoê tabula roa no te mau faahitiraa parau papa‘iraa mo‘a no roto i te Faufaa Tahito e na ô maira e, te hinaaro ra oia e hi‘ohi‘o maua i te reira mau irava, e ia hi‘o e, e nehenehe anei ta’na e tauturu ia faaora ia‘u. Ua huru maere rii au i taua huru afaro-ti‘a no’na ra, tera râ, e nehenehe ta‘u e parau e, e mana’o tae mau to’na, e ua putapû to‘u aau i tera huru tau‘a to’na ia‘u.

Ua hau i te hoê hora to maua tau‘a parauraa e ua faaroo maitai mai oia ia‘u ia faataa atu ia’na i te tahi mea no ni‘a i ta‘u haapa‘oraa e tae noa’tu i te tai‘oraa maua i te tahi mau haapiiraa no roto mai i te Buka a Moromona o ta’na i ore i mataro. Ua ite a‘era maua e, e mea rahi te mau mea hoê â to maua ti‘aturiraa, e te tahi atu mau mea aita ïa. Ua tupu te hoê taatiraa auhoa i roto ia maua, e ua pure amui maua hou a ho‘i atu ai oia. Ta‘u e haamana‘o nei maori râ, ta maua ïa aparauraa no ni‘a i te parau no te fanau-faahou-raa. O te fanau-faahou-raa ïa i roto ia Iesu Mesia, oia hoi, o te tumu parau no to‘u iteraa no ni‘a Ia’na.

Na Iesu i parau e, no te tomo i roto i te basileia o te Atua e titauhia i te taata ia fanau-faahou-hia – fanauhia i te pape e te Varua (a hi‘o Ioane 3:3-5). Na Ta’na haapiiraa no ni‘a i te bapetizoraa tino e te varua e tauturu ia tatou ia haro‘aro‘a e, e titauhia ta tatou iho ohipa e te mana o te Atua no te faatupu i taua tauiraa i roto i te fanau-faahou-raa – te tauiraa te taata tino i te taata mo‘a. (A hi‘o Mosia 3:19). E mea ohie roa ta Paulo tatararaa i te parau ra fanau-faahou-hia: « Tei roto ana‘e te taata i te Mesia ra, ua riro ïa ei taata apî » (2 Korinetia 5:17).

A feruri na i teie na hi‘oraa e piti i roto i te Buka a Moromona. Fatata hoê tenetere hou a fanauhia ai te Mesia, ua haapii te Arii Beniamina i to’na mau taata i te parau no te taeraa mai te Faaora e To’na ra Taraehara. No te faahuru‘eraa rahi ta te Varua i faatupu i ni‘a te mau taata i ore ai ratou « i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore » (Mosia 5:2). No to ratou faaroo i te Mesia i parau ai ratou e, « ua hinaaro matou ia fafau i te hoê faufaa i te Atua ia haapa‘o i to’na hinaaro, e ia haapa‘o hoi i ta’na mau faaue… i te toea o to matou pue mahana » (Mosia 5:5 haapapûraa i apitihia’tu). Ua pahono atura te Arii, « E teie nei, no te faufaa ta outou i fafau maira, e parauhia’i outou i te tamarii a te Mesia, oia hoi ta’na mau tamarii tamaroa, e ta’na mau tamahine ; Inaha hoi, i nauanei i faafanau-varua-hia’i outou e ana ; no te mea te na ô maira outou, ua faahuru-ê-hia to outou aau na roto i te faaroo i to’na ra i‘oa » (Mosia 5:7 ; a hi‘o atoa PH&PF 76:24).

E haapiiraa maitai atoa te parau no Alama. A opua ai oia e to’na mau hoa e haere e hamani ino i te Ekalesia a te Mesia, ua faahapahia a‘era ratou e te hoê melahi. I muri a‘e i te reira, ua vai o Alama e toru ao e toru ru‘i mai ta’na e parau ra e, « i haamauiuihia ihora râ vau i te ati mure ore… Oia ïa, ua haamana‘o ihora vau i ta‘u atoa mau hara e te parau-ti‘a ore, e mauiui ihora to‘u aau i te reira i te mau ati o hade » (Alma 36:12-13). I te hopea ra, « ia tatarahapa hoi au e ia fatata i te pohe » te na reira oia (a hi‘o Mosia 27:28), ua tae maira i roto i to’na feruriraa te parau märû a Iesu Mesia e Ta’na Taraehara. Ua taparu a‘e ra o Alama i te na ôraa e, « E Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei, i tei roto i te au avaava ra, e tei ati-roa-hia hoi i te tapea mure ore o hade ra » (Alma 36:18). Ua faaorehia a‘e ra ta’na hara, e ua ti‘a a‘era oia i mua i te taata e ua fa‘i atura e:

« Ua tatarahapa a‘enei au i ta‘u mau hara, e ua faaorahia hoi e te Fatu ra ; e inaha, i fanau iho nei au i te Varua.

« E ua parau maira te Fatu ia‘u, eiaha oe e maere i te mea ia fanau faahou te taata atoa e tia’i, oia hoi te mau vahine, e te mau tane, e to te mau fenua atoa, e to te mau reo Atua, e to te mau nunaa atoa, e to te mau opu atoa ; oia ïa, ia fanau i te Atua ra, ia faarirohia to ratou huru tahuti e te ma‘iri ra, ei huru parau-ti‘a, i te faaoraraahia e te Atua, ia riro ei tamaiti e ei tamahine na’na ra ;

« E ia na reira, e riro ratou ei taata faaapîhia » (Mosia 27:24-26).

Ia feruri ana‘e tatou i ni‘a i teie mau hi’oraa e teie mau papa‘iraa mo‘a e i te tahi atu, e mea maramarama roa ia ite e, e tupu te fanau-faahou-raa na roto i te faaroo ia Iesu Mesia na roto hoi i To’na ra aroha i faahuru-ê-hia’i tatou. Hau roa’tu i te reira, na roto i te faroo i te Mesia ei Taraehara, te Faaora o te nehenehe e tamâ i te hara e ia faariro ei mo‘a ra. (A hi‘o Mosia 4:2-3).

Ia haamata ana‘e teie faaroo i te aahia i roto i te hoê taata, na te reira e arata‘i atu ia’na i te tatarahapa ra. Ua haapii o Amuleka e na te tusia o te Faaora e « faatia i te ora na ratou atoa tei faaroo i to’na ra i‘oa ;o tei hinarohia ho‘i teie i taua tusia hopea ra, ia faatupu i te aroha, o te faaauraro i te parau faautu‘a, e te faatupu atoa hoi i te rave‘a e faaroo ai te taata e tae noa’tu i te tatrahapa » (Alama 34:15, haapapûraa i apitihia’tu).

Tera râ, no te faati‘a-roa-raa i te tatarahapa, e titauhia ia haapa’o i te hoê fafauraa. Teie te fafauraa i faahitihia mai e te mau taata o Beniamina « ia haapa‘o i [to te Atua] hinaaro, e ia haapa‘o hoi i ta’na mau faaue » (Mosia 5:5). Teie te fafauraa e fafauhia i roto i te bapetizoraa i roto i te pape (Mosia 18:10), te parau-atoa-hia ra i te tahi taime i roto i te mau papa‘iraa mo‘a « te bapetizoraa no te tatarahapa » e aore ra « te bapetizoraa i roto i te tatarahapa » i te mea e, o te reira te taahiraa hopea i roto i to tatou tatarahaparaa. (A hi‘o, no te hi‘oraa, Ohipa 19:4 ; Alama 7:14 ; 9:27 ; PH&PF 107:20).

I muri iho, mai tei fafauhia ra, e bapetizo te Fatu ia tatou « i te auahi e i te Varua Maitai » (3 Nephi 9:20). Teie ta Nephi i parau: «Te uputa e tomohia’i e outou ra o te uputa tatarahapa ïa, e te bapetizoraa i te pape, e i muri iho e tae mai ai te faaoreraa i ta outou mau hara i te auahi e te Varua Maitai» (2 Nephi 31:17).1 Na roto i te « ti‘aturi-maite-raa i te maitai no’na, no tei puai ia faaora » (2 Nephi 31:19), e « ua ora tatou i roto » (Moses 6:65) e noa’tu e, aita â tatou i hope roa i te fanau-faahou-hia, e mea papû e, tei ni‘a tatou i te e‘a e tae atu ai i te fanau-faahou-raa i te pae varua.

Ua faaara mai te Fatu ia tatou ia haapa‘o maitai i te reira i te mea e, « te vai nei râ te ti‘araa i te taata ia hi‘a atu mai roto atu i te aroha » (PH&PF 20:32), tae roa’tu i te feia tei haamo‘ahia (hi‘o i te mau irava 32-34). Mai ta Nephi i a’o mai ra, « ia haere tia’tu outou i mua i te tia-maite-raa i te Mesia, ma te tiai papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere tia outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia ma te tapea hoi e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua, e ora mure ore to outou i reira ra » (2 Nephi 31:20).

E uiui mai paha outou, « no te aha aita teie tauiraa rahi e tupu vitiviti nei i ni‘a ia‘u ? » A haamana‘o outou e, te hi‘oraa faahiahia no te nunaa o te Arii Beniamina, o Alama, e o te tahi atu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, tera noa ïa – e mea faahiahia e ere râ i te mea taa‘e.2 No te rahiraa o tatou, e tupu märû noa te tauiraa e e tupu mai te reira i te tahi atu taime. Taa‘e atu i te fanauraa tahuti nei, te fanau-faahou-raa, e ere ïa i te hoê ohipa, o te hoê râ tereraa ohipa. E te faaoraa i roto i te reira tereraa ohipa, tera ïa te opuaraa tumu o te oraraa tahuti nei.

I taua taime atoa ra, eiaha tatou e faatiatia ia tatou iho i roto i te ohipa haapa‘oraa ore. Eiaha tatou e oaoa ia tapea i te hinaaro e rave i te ino. E amu ana‘e tatou ma te aau ti‘amâ i te oro‘a mo‘a i te mau hepetoma atoa, e ia ti‘aturi tamau noa i ni‘a i te Varua Mo‘a no te iriti hope roa i te mau hu‘ahu‘a atoa o te viivii i roto ia tatou. Te faaite papû nei au e a tamau noa ai outou i te e‘a o te fanau-faahou-raa i te pae varua, e iritihia ta outou mau hara e te taraehara a Iesu Mesia e te tafetafeta o te hara i ni‘a ia outou, e e mo‘e te mau piiraa a te faahemaraa, e i te Mesia e riro ai outou ei mea mo‘a, e mai Ia’na e to tatou Metua i mo‘a ra.

Ua ite au e o Iesu Mesia te Tamaiti ora, e tei ti‘afaahou a te Atua.

« Ua ite [au] e e mea ti’a te faaoraraa i te taata na roto i te aroha o to tatou Fatu te Faaora ra o Iesu Mesia e mea ti’a ïa e e parau mau roa hoi ;

« E ua ite atoa [vau] e, e mea ti’a te haamo‘araa i te taata na roto i te aroha rahi o to tatou Fatu e te Faaora ra o Iesu Mesia e e parau mau roa te reira, ia ratou atoa o te here e o te tavini atu i te Atua mai ro ratou itoito atoa, e te mana’o atoa, e te puai atoa » (PH&PF 20:30-31 ; a hi’o atoa Moroni 10:32-33).

Te oaoa nei au e no te toe‘a o to‘u oraraa, e tamau â vau i te faatusia no te Mesia, no te opere i te parau apî a te Mesia i to te Ao nei. Te faaite nei au i te vairaa mau e te here mau o te Atua, to tatou Metua i te Ao ra, Ia’na hoi e horo’a ai Iesu i te mau hanahana atoa. Ua here au e te faaite nei au i to‘u iteraa no ni‘a i te peropheta Iosepha Semita. Na roto i to’na autaatiraa e te Fatu, ta’na iritiraa e te nene‘iraa i te Buka a Moromona, e te titiroraa i to’na iteraa papû na roto i to’na toto maratiri, ua riro mai o Iosepha ei heheu parau matamua no Iesu Mesia i roto i To’na ra huru mau ei Taraehara hanahana. Aita to Iesu e ite hau atu i te rahi e te hau atu i te maitai mai ia Iosepha Semita. Te faaite nei au i to‘u iteraa no ni‘a i te piiraa o te peresideni Thomas S. Monson ei peropheta e ei peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i teie aotau e te pŭpŭ nei au i to‘u haapa‘o ia’na i roto i taua ti’araa mo‘a ra. Te faaite nei au i to‘u iteraa papû no te Metua e te Tamaiti e te pure nei au ia vai noa mai ta Raua mau haamaitairaa i ni‘a ia tatou paatoa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene

TE MAU NOTA

  1. Ua haapii te Atua i teie mau mea ia Adamu i te matamua roa. Ua parau atu Oia ia Adamu « no te mea ua fanauhia oe i roto i te ao nei na roto i te pape e te toto, e te varua o ta‘u i hamani ra, e no te reira i riro mai ai te repo fenua ei taata ora, e na reira atoa, ia fanau-faahou-hia oe i roto i te basileia o te ao ra e tia’i, na roto i te pape, e te Varua, e ia tamâhia e te toto, oia te toto o ta‘u ra Fanau Tahi, ia ti‘a ia outou ia haamo‘ahia i te mau hara atoa ra… na roto i te pape e haapa‘o ai outou i te faaueraa ; na roto i te Varua e faatiahia’i outou, e na roto i te toto e haamo‘ahia outou » (Mose 6:59-60). Oia hoi, Na te bapetizoraa tatarahapa i te pape e arata‘i atu i te bapetizoraa Varua. Na te Varua e hopoi mai i te aroha taraehara o te Mesia, faahoho‘ahia i To’na ra toto, no te faatia (e aore ra, faaore i te hapa) i ta tatou mau hara e no te haamo‘a (e aore ra, tamâ) ia tatou i te mau ino o te hara, o te faariro ia tatou ei mea porao ore e te mo‘a i mua i te Atua.

    Te faaite ra te mau papa‘iraa e « ua tiaoro atu Adamu i te Fatu, e ua rave-ê-hia’tura oia e te Varua o te Fatu, e hopoihia’tura i raro i roto i te pape, e ua tuuhia i raro a‘e i te pape, e ua faati‘ahia mai raro mai i te pape ra. E ua na reirahia oia i te bapetizo-raa-hia, e ua pou maira te Varua o te Atua i ni‘a iho ia’na, e ua na reirahia oia i te fanau-raa-hia e te Varua, e ua ora i roto ia’na. E ua faaroo oia i te hoê reo mai te rai mai, i te na ôraa mai: Ua bapetizohia oe i te auahi, e i te Varua Maitai… Inaha, hoê oe i roto ia‘u, e tamaiti na te Atua ; e mai te reira hoi e tia’i ia ratou atoa ia riro ei tamaiti [e e tamhine] na‘u » (Moses 6:64-66, 68).

  2. Hi‘o Ezra Taft Benson, « A Mighty Change of Heart », Tambuli, Mati 1990, 2-7.